3,409 matches
-
celule cu strat gros și celule cu strat subțire. Un alt criteriu este felul materialului: se întrebuințează, de exemplu, ca materiale semiconductoare combinațiile CdTe, GaAs sau CuInSe, dar cel mai des folosit este siliciul. După structură de bază deosebim materiale cristaline(mono-/policristaline) respectiv amorfe. În fabricarea celulelor fotovaltaice pe lângă materiale semiconductoare, mai nou, există posibiltatea utilizării și a materialelor organice sau a pigmenților organici. Ca materie primă de bază siliciul este disponibil în cantități aproape nelimitate. Pot apărea însă strangulări
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
disipare de căldură, restul curentului putând fi utilizat de un consumator, încărcat într-un acumulator sau prin intermediul unui invertor livrat în rețeaua publică. Tensiunea electromotare maximă la bornele unei celule solare (de exemplu la cele mai utilizate, celulele de siliciu cristaline) este de 0,5 V. Structura celulelor solare se realizează în așa mod încât să absoarbă cât mai multă lumină și să apară cât mai multe sarcini in joncțiune. Pentru aceasta electrodul de suprafață trebuie să fie transparentă, contactele la
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
poate impurifica(dota) în semiconductor de tip “n” sau “p”. Prin simpla oxidare se pot crea straturi izolatoare subțiri. Totuși lărgimea zonei interzise fac siliciul mai puțin potrivit pentru exploatarea directă a efectului fotoelectric. Celule solare pe bază pe siliciu cristalin necesită o grosime de strat de cel puțin 100 µm sau mai mult pentru a pute absorbi lumina solară eficient. La celulele cu strat subțire de tip semiconductor direct ca de exemplu GaAs sau chiar siliciu cu structura cristalină puternic
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
siliciu cristalin necesită o grosime de strat de cel puțin 100 µm sau mai mult pentru a pute absorbi lumina solară eficient. La celulele cu strat subțire de tip semiconductor direct ca de exemplu GaAs sau chiar siliciu cu structura cristalină puternic perturbată (vezi mai jos), sunt suficiente 10 µm. În funcție de starea cristalină se deosebesc următoarele tipuri de siliciu: Celulele solare obisnuite pot fi confecționate după mai multe metode de fabricație. Materia primă siliciu este al doilea element chimic din compoziția
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
sau mai mult pentru a pute absorbi lumina solară eficient. La celulele cu strat subțire de tip semiconductor direct ca de exemplu GaAs sau chiar siliciu cu structura cristalină puternic perturbată (vezi mai jos), sunt suficiente 10 µm. În funcție de starea cristalină se deosebesc următoarele tipuri de siliciu: Celulele solare obisnuite pot fi confecționate după mai multe metode de fabricație. Materia primă siliciu este al doilea element chimic din compoziția scoarței terestre în privința cantitatății. Se regăsește în compuși chimici cu alte elemente
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
cu ajutorul a două fire a unei pelicule din siliciul topit. În cursul acestui proces rezultă mai puține deșeuri (șpan ce trebuie înlăturat) ca la procedeele uzuale. La acest procedeu direct pe un substrat (corp subțire solid, deobicei cu o orientare cristalină predefinită) se crește un monocristal de siliciu sub forma unui strat de cca 20 µm grosime. Ca material purtător se pot utiliza substraturi ceramice, sau siliciu supus unui tratatament superficial. Placa(wafer) formată ca fi deprinsă de stratul purtător care
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
solare cu strat subțire se deosebesc de celulele tradiționale (celule solare cristaline bazate pe plăci de siliciu) înainte de toate în tehnologia de fabricație și grosimea stratului materialului întrebuințat. Proprietățile fizice ale siliciului amorf, care se deosebesc de cele ale siliciului cristalin determină proprietățile celulelor solare. Anumite proprietăți nu sunt încă pe deplin clarificate din punct de vedere teoretic. Chiar și la celulele solare cristaline lumina este absorbită deja într-un strat superficial (de o adâncime de cca 10 µm). Ar fi
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
și grosimea stratului materialului întrebuințat. Proprietățile fizice ale siliciului amorf, care se deosebesc de cele ale siliciului cristalin determină proprietățile celulelor solare. Anumite proprietăți nu sunt încă pe deplin clarificate din punct de vedere teoretic. Chiar și la celulele solare cristaline lumina este absorbită deja într-un strat superficial (de o adâncime de cca 10 µm). Ar fi deci de preferat să se fabrice celulele solare cu un strat foarte subțire. În comparație cu celulele din plăci de siliciu cristalin celule cu strat
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
la celulele solare cristaline lumina este absorbită deja într-un strat superficial (de o adâncime de cca 10 µm). Ar fi deci de preferat să se fabrice celulele solare cu un strat foarte subțire. În comparație cu celulele din plăci de siliciu cristalin celule cu strat subțire sunt de 100 de ori mai subțiri. Celulele cu strat subțire se obțin de cele mai multe ori prin condensarea din fază gazoasă direct pe un material purtător care poate fi sticlă, folie metalică, material sintetic, sau alt
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
de fabricație parțial sunt identice cu cele utilizate în fabricarea de ecrane plate, și se pot obține straturi cu o suprafață de peste 5 m². Cu procedeul de fabricație bazat pe siliciu amorf se pot produce și straturi subțiri din siliciu cristalin, așa numitul siliciu microcristalin combinînd proprietățile siliciului cristalin ca material pentru celule solare cu avantajele metodelor utilizate în tehnica filmului subțire. Prin combinarea siliciului amorf și a celui microcristalin au fost obținute măriri substanțiale de randament în ultimul timp. Un
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
în fabricarea de ecrane plate, și se pot obține straturi cu o suprafață de peste 5 m². Cu procedeul de fabricație bazat pe siliciu amorf se pot produce și straturi subțiri din siliciu cristalin, așa numitul siliciu microcristalin combinînd proprietățile siliciului cristalin ca material pentru celule solare cu avantajele metodelor utilizate în tehnica filmului subțire. Prin combinarea siliciului amorf și a celui microcristalin au fost obținute măriri substanțiale de randament în ultimul timp. Un procedeu de producere a celulelor cu strat subțire
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
producere a celulelor cu strat subțire din siliciu este CSG (Crystalline Silicon on Glass); prin acesta se depune un strat subțire de mai puțin de 2 µm direct pe o suprafață de sticlă; după un tratament termic se obține structura cristalină. Circuitele pentru curentul electric se aplică cu ajutorul tehnicii laser și celei utilizate în imprimantele cu jet de cerneală. Pe baza acestei tehnologii se construiește o fabrică în Germania, care ar trebui să producă primele module în 2006. (Sursa: CSG Solar
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
prin proiectarea imaginilor pe o retină sensibilă la lumină, de unde se transmite un semnal spre encefal prin intermediul nervului optic. Ochiul are o formă sferică, este umplut de o substanță transparentă, gelationoasă numită umoare vitroasă, are o lentilă de focalizare numită cristalin și, adeseori, un mușchi numit iris, care reglează cantitatea de lumină care intră. Lumina pătrunde prin partea din față a ochiului printr-o membrană transparentă numită cornee, înconjurată de o zonă numită albul ochiului sau sclerotică. În spatele corneei se găsește
Ochi () [Corola-website/Science/298003_a_299332]
-
masive montane s-au scufundat treptat și au fost acoperite de materiale sedimentare transportate de râuri; acestea formează în partea de nord o punte de legătură între Carpații Occidentali și Carpații Orientali numită "Jugul intracarpatic". Acesta este alcătuit din culmi cristaline precum Dealul Preluca, Dealul Codrului, Dealul Prisnel, Dealul Mare. Dealurile de Vest pătrund în spațiul montan occidental prin depresiuni golf: pe valea Crișului Repede, depresiunea Vad-Borod, pe valea Crișului Negru, depresiunea Beiuș, pe valea Crișului Alb, depresiunea Gurahonț și pe
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
Când fonta se prepară prin răcire bruscă din stare lichidă, are culoarea albă și se numește fontă albă. Ea constă în general din compusul cementita, FeC, o substanță rigidă și casantă. Fonta cenușie, obținută prin răcire înceată, consta din grăunțe cristaline de fier pur (numit ferită) și fulgi de grafit. Atât fonta albă, cât și cea cenușie, sunt casante, deoarece principalul constituent al primei, cementitul, este casant iar ultima este slăbita de fulgii de grafit distribuiți prin ea și de ferita
Fontă () [Corola-website/Science/312698_a_314027]
-
unei plăcuțe semiconductoare cade un flux Φ de radiații electromagnetice, acesta se desparte în trei componente (flux transmis, absorbit și reflectat). Fluxul absorbit conduce la mărirea la nivele energetice inferioare pe nivele energetice superioare, iar la atomii din nodurile rețelei cristaline crește energia de vibrație în jurul poziției de echilibru din nodurile rețelei cristaline. Creșterea energiei de vibrație a atomilor rețelei se asociază cu apariția în rețea a unor purtători de energie de vibrație numiți fononi. Efectul fotooelectric intern are loc când
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]
-
desparte în trei componente (flux transmis, absorbit și reflectat). Fluxul absorbit conduce la mărirea la nivele energetice inferioare pe nivele energetice superioare, iar la atomii din nodurile rețelei cristaline crește energia de vibrație în jurul poziției de echilibru din nodurile rețelei cristaline. Creșterea energiei de vibrație a atomilor rețelei se asociază cu apariția în rețea a unor purtători de energie de vibrație numiți fononi. Efectul fotooelectric intern are loc când energia incidentă preluată contribuie numai la ruperea electronilor de valență care devin
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]
-
Naftalina () este o substanță solidă, cristalină, albă cu miros caracteristic pătrunzător, cu formula chimică CH care sublimează la temperatura camerei. Ea este o hidrocarbură aromatică cu două nuclee ciclice, fiind o substanță dăunătoare sănătății și mediului înconjurător. Naftalina a fost izolată din cărbune în anul 1819
Naftalină () [Corola-website/Science/311084_a_312413]
-
utilizați în special în aplicații militare, însă își găsesc aplicare pe scară tot mai largă și ca explozivi industriali. Explozivii militari pot fi: trinitrotoluenul, hexogenul și octogenul. Trinitrotoluenul este denumit TNT, iar în stare pură este sub formă de pulbere cristalină, are culoare galbenă și gust amărui. Acesta se obține prin cristalizare din toluen sau alcool. În amestec cu alți explozivi de amorsare secundară, este folosit la fabricarea fitilului detonant și a încărcăturilor de inițiere - detonatorilor. TNT-ul este insolubil în
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
celuloză și nitrat de glicerină. Astralita se livrează sub formă de cartușe, formate din amestecul pulvurent, ambalat în hârtie parafinată și având un diametru de 30 mm și o greutate de 100 g. Pentritul sau PENT este o substanță explozivă cristalină de culoare albă, insolubilă în apă. Pentritul este unul dintre explozivii de amorsare primară cu cea mai mare sensibilitate la acțiuni mecanice (frecare, lovire, strivire) și foarte sensibil la detonație. Se întrebuințează la fabricarea capselor detonante, inclusiv cele cu micro-întârzietoare
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
este drumul național DN12C care leagă orașul Gheorgheni de Bicaz. Accesul spre Munții Hășmașul Mare se poate face și de pe DN12, pe la Bălan. Teritoriul parcului coincide în cea mai mare parte sa cu sinclinalul "Masivului Hășmaș", peste al cărui fundament cristalin se suprapune o stivă de sedimente din Mezozoic În Paleozoic procesele orgenetice și de șariaj au împins roci mai vechi formate în Proterozoic, peste unele mai tinere formate în Cambrian. Sfârșitul Paleozoicului aduce cu el formarea unui geosinclinal, ce în
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
orgenetice și de șariaj au împins roci mai vechi formate în Proterozoic, peste unele mai tinere formate în Cambrian. Sfârșitul Paleozoicului aduce cu el formarea unui geosinclinal, ce în Triasic este acoperit prin transgresiune de apele mării. Astfel, pe soclul cristalin preexistent (ce actual apare la periferia masivului la suprafață), în mările mezozoice s-a depus o cuvertură de conglomerate și sedimente calcaroase dure de-a lungul a 6 faze importante, întrerupte de etape terestre (când zona devenea - temporar, uscat). Aceste
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
cel mai mare din Munții Rodnei), Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică, Rebra, Gropi, având în porțiunea bazală morene și căderi de apă pe pragurile de stâncă lustruite de ghețari. Cea mai mare parte a rezervației este ocupată de roci cristaline metamorfice din Pânza de Rodna (Precambrian superior). Formațiunea de Voșlobeni este constituită din micașisturi cu nivele de paragnaise, cuarțite și amfibolite, cu nivele de dolomite și calcare cristaline (Turnu Roșu, Piatra Albă). Tipul și subtipul de sol predominant este brun
Pietrosul Mare () [Corola-website/Science/311372_a_312701]
-
de ghețari. Cea mai mare parte a rezervației este ocupată de roci cristaline metamorfice din Pânza de Rodna (Precambrian superior). Formațiunea de Voșlobeni este constituită din micașisturi cu nivele de paragnaise, cuarțite și amfibolite, cu nivele de dolomite și calcare cristaline (Turnu Roșu, Piatra Albă). Tipul și subtipul de sol predominant este brun feriiluvial tipic, întâlnindu-se și solurile brun eumezobazic și brun acid. Printre culmile notabile cuprinse în perimetrul rezervației se numară vârfurile Buhăescu Mare (2221 m), Buhăescu Mic (2199
Pietrosul Mare () [Corola-website/Science/311372_a_312701]
-
teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 50 de hectare. Aria protejată aflată pe versantul sudic al Munților Rodnei, în zona de obârșie a pârâului Mihăiasa, reprezintă o zonă constituită din roci cristaline ("Masivului Mihăiasa" - 1.804 m, "Stânca Iedului, Bujdeie"), acoperită parțial cu pădure de molid ("Picea abies"), pâlcuri de mesteacăn ("Betula"), poieni și fânețe. Rezervația găzduiește și asigură condiții de cuibărire pentru cocoșul de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), o specie de pasăre
Izvoarele Mihăiesei () [Corola-website/Science/311376_a_312705]