51,468 matches
-
un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Mai mult decât atât, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, soluția pronunțată de Curte va fi de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, ca urmare a neîndeplinirii condiției cuprinse în art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. ... 19. Având în vedere
DECIZIA nr. 114 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257320]
-
de neconstituționalitate se arată că prevederile art. 59 alin. 2 din Codul penal din 1969 încalcă dispozițiile art. 42 și art. 50 din Constituție, prin faptul că nu prevăd posibilitatea liberării condiționate a persoanelor care îndeplinesc condițiile reglementate prin textul criticat, dar nu pot presta o muncă, întrucât starea de sănătate nu le permite aceasta. Se arată că autorul prezentei excepții de neconstituționalitate nu a putut fi încadrat în muncă, întrucât suferă de un handicap atestat medical, preexistent detenției, precum și
DECIZIA nr. 129 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257358]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 129 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257358]
-
este un act administrativ, iar nu prin lege, aspect ce contravine prevederilor art. 124 și 126 din Constituție. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, se susține că, potrivit textului de lege criticat, componența secțiilor și a completelor specializate se stabilește de către colegiul de conducere al instanței, în raport cu volumul de activitate, ținându-se seama de specializarea judecătorului, fără a exista vreo mențiune cu privire la modul de determinare a completelor
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
art. 41 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 acordă putere discreționară colegiului de conducere al instanței în determinarea compunerii acestor complete. Prin raportare la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, se susține că textul de lege criticat nu asigură reglementarea constituirii completelor de judecată și deleagă acest atribut colegiului de conducere al instanței, care este astfel abilitat să stabilească în mod unilateral și arbitrar completele specializate de judecători. Se susține că, în acest fel, aspectele esențiale ale
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
iar lipsa reglementărilor referitoare la compunerea instanței și stabilirea completelor de judecători chiar de către conducerea acesteia atrage o suspiciune/îndoială rezonabilă cu privire la posibilitatea ca instanțele să nu fie independente sau imparțiale. Se susține, astfel, că textul de lege criticat nu reprezintă o garanție în ceea ce privește imparțialitatea obiectivă a instanței, parte a dreptului la un proces echitabil. Se subliniază că între aceste garanții se înscrie caracterul aleatoriu atât al distribuirii cauzelor în sistem informatic, cât și al compunerii
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
extins și în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. ... 13. Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că dispozițiile criticate, referitoare la înființarea secțiilor curților de apel, la înființarea completelor specializate, la stabilirea componenței secțiilor și completelor specializate, prevăd suficiente garanții prin reglementarea, în detaliu, a condițiilor și modalității de înființare a acestora, iar aspectele semnalate de autor nu constituie
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
având în vedere faptul că normele criticate sunt aduse la cunoștință publică, fiind publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, și precizează, cu suficientă claritate, care sunt destinatarii săi, întinderea și modalitățile de exercitare a drepturilor prevăzute de textul criticat. Constată, totodată, că prevederile criticate au fost redactate în concordanță cu normele de tehnică legislativă. Subliniază că principiul legalității, prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementate la
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ... 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
asigurarea desfășurării normale a judecății. Curtea a observat că reglementarea criticată se circumscrie domeniului de reglementare a procedurii de judecată, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului. Regulile de procedură instituite prin reglementarea criticată se justifică prin intenția legiuitorului de a împiedica tergiversarea nejustificată a înfăptuirii actului de justiție, ceea ce contribuie la respectarea dreptului părților la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ținându-se seama și de interesele legitime ale celorlalte părți, nu
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, iar nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. În acest context, Curtea a subliniat că normele de procedură criticate nu trebuie interpretate în mod singular, disparat, ci trebuie avută în vedere o coroborare a acestora cu întreg cadrul legislativ în materie. În acest sens sunt și prevederile art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. ... 34. Curtea a reținut, totodată, la paragraful 36 al Deciziei nr. 71 din 9 februarie 2021, că și în privința curților de apel, a tribunalelor, a tribunalelor
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
realizat în mod direct prin lege. ... 36. Cât privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind compunerea completelor de judecată, fără a afecta principiul înfăptuirii justiției în numele legii și cel potrivit căruia competența și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege. ... 37. Curtea constată că cele statuate în jurisprudența anterior citată
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
de art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, sub aspectul clarității, previzibilității și preciziei normei, cerințe care se circumscriu principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. Dispozițiile criticate introduc un nou articol, art. 10^2, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice și utilizează la alin. (1) sintagma „organele de aplicare a legii“, care, spre deosebire de sintagma „organele cu atribuții în domeniul securității naționale
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
naționale“, care este definită precis, prin enumerare limitativă, la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, nu este specifică limbajului juridic folosit în elaborarea actelor normative din țara noastră, nefiind definită în actul normativ criticat și nici în alte acte normative cu putere de lege aflate în circuitul juridic. Această situație creează posibilitatea ca organe ale statului „insuficient precizate“ să efectueze activități specifice de culegere de informații, în mod arbitrar, cu depășirea cadrului legal, dând
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
lipsă de claritate, precizie și previzibilitate a normei, dat fiind că destinatarul acesteia nu își poate forma o reprezentare adecvată asupra conținutului acțiunii prescrise ca obligație prin textul legii. De asemenea, în art. 10^2 alin. (1) lit. d) din legea criticată, deși se preia parțial terminologia folosită de art. 138 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul de procedură penală, scopul accesului la datele informatice ale unui sistem pare a fi diferit de cel reglementat prin Codul de procedură
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
unei copii a acestor date informatice și/sau suprimarea accesării sau îndepărtarea acestor date informatice din sistemul informatic“, iar „Copiile se realizează cu mijloace tehnice și proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea informațiilor conținute de acestea“. În schimb, textul normativ criticat folosește o terminologie diferită („în vederea copierii sau extragerii“), de natură a pune la îndoială posibilitatea utilizării acelor date în mod legal în cadrul unui proces penal. Această exprimare lipsită de precizie și claritate vine în contradicție cu litera și
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
întreg conținutul internet asociat unui utilizator, în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală, comunicarea cuprinzând deopotrivă conținutul criptat și pe cel necriptat, furnizorii de servicii de internet nefăcând distincție între cele două tehnologii de trafic. În această interpretare, norma criticată este inutilă și creează un paralelism legislativ. Dacă însă expresia ar fi interpretată în sensul de „punere la dispoziție exclusiv a conținutului criptat“, atunci furnizorului de servicii de internet i s-ar institui obligația [contrară Regulamentului UE 2015/2120 al Parlamentului
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului“, și la art. 138 alin. (1) lit. e), „obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane“. Totuși, textul criticat se extinde dincolo de prevederile Codului de procedură penală, cu privire la „istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente, corespunzătoare adresei IP“. Or, aceste date sunt mai mult decât simple date de trafic, putând intra în categoria datelor de conținut
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
sau alte elemente de personalitate, cine sunt prietenii și multe alte informații cu caracter personal. În mod legal, aceste date nu ar trebuie să fie păstrate mai mult de câteva ore de niciunul dintre furnizorii care sunt subiecții actului normativ criticat. Furnizorii de găzduire nu ar putea să colecteze aceste date decât legat de accesarea unei singure pagini web, pe care aceștia o găzduiesc, întrucât pentru furnizorii de internet există obligația legală, conform art. 4 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
Constituționale sunt general obligatorii, arată că, în situația în care instanța de control constituțional a constatat neconstituționalitatea unei anumite soluții legislative, nu este permis ca aceasta să devină parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ. Dispozițiile legii criticate conferă organelor de aplicare a legii și organelor cu atribuții în domeniul securității naționale (ofițeri de informații) dreptul de a efectua acte de interceptare a comunicațiilor, dreptul de a avea acces la conținutul criptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
aplicare a legii“, „organe cu atribuții în domeniul securității naționale“ sau „în condițiile legii“ este una confuză, întrucât nu sunt identificate ca fiind prevederi aplicabile nici dispozițiile Codului de procedură penală și nici prevederile altor acte normative. Textul de lege criticat apare ca fiind necorelat cu dispozițiile art. 30 din Codul de procedură penală, care prevăd că „Organele specializate ale statului care realizează activitatea judiciară sunt: a) organele de cercetare penală [...] “ . Mai mult, acordarea, la solicitarea organelor autorizate, în condițiile acestei
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
aferente, Avocatul Poporului precizează că aceste activități trebuie efectuate în condițiile permise de Legea nr. 506/2004, care impune ștergerea și/sau anonimizarea datelor de trafic, precum și de cele statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 440 din 8 iulie 2014. Reglementarea criticată se limitează la a preciza care sunt autoritățile care pot solicita accesul la datele deținute pe baza formulării unei solicitări motivate, fără a reglementa modalitatea în care se realizează accesul efectiv la datele deținute, așa încât persoanele ale căror date
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
aibă loc într-o manieră acceptabilă (a se vedea, în acest sens, și deciziile Curții Constituționale nr. 17 din 21 ianuarie 2015 și nr. 440 din 8 iulie 2014). ... 20. În concluzie, în condițiile în care măsurile adoptate prin legea criticată nu au un caracter clar, precis și previzibil, ingerința statului în exercitarea drepturilor constituționale la viață intimă, familială și privată și la secretul corespondenței, deși prevăzută de lege, nu este formulată clar, riguros și exhaustiv pentru a oferi încredere cetățenilor
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
arbitrar și fără a fi stabilite limite în acest caz, fapt care creează o sarcină administrativă cu impact economic semnificativ asupra acestora, aceștia fiind nevoiți să achiziționeze din bugetele proprii echipamentele necesare interceptării. Având în vedere că textul de lege criticat este de aplicare imediată, respectiv în termen de trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, termenul de implementare a soluției legislative de către furnizorii de rețele sau de servicii de comunicații electronice și, respectiv, de
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]