7,252 matches
-
și caracterul românesc al boierimii oltene așa cum fusese el fundamentat în Epoca Brâncoveanu. În această epocă și boierimea din Oltenia ( ca de altfel a întregii Țări Românești) este supusă unei puternice presiuni economice care o influențează profund. Acuzația formulată de cronicarul Radu Popescu, la adresa lui Constantin Brâncoveanu referitor la faptul că în timpul domniei acestuia s-ar fi dublat obligațiile către Poartă nu ține seama de cursul de schimb și comercial al monedei aur( în scădere) fașă de perioada anterioară. Lărgirea deosebită a
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
serviciilor prestate. În privința fiscalității excesive practicată de domnie concluziile și interpretările sunt contradictorii. Realitatea este că fiscalitatea din timpul lui Constantin Brâncoveanu a fost dură, la fel cu cea din timpul domniei unchiului său Șerban Cantacuzino. Cu toate acestea, acuzațiile cronicarului Radu Popescu în legătură cu aspectele respective și mai ales cu dublarea obligațiilor bănești către Poartă, nu țin seama de evoluția demografică, economică și monetară și de realitățile politico-militare europene ale perioadei. În acest context de exigență administrativ fiscală din partea Domniei, boierimea
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
calcului vectorial și tenzorial”. George ROCA: Am citit cu mare interes articolele dumneavoastră sportive din perioada „Campionatului mondial de fotbal 2006” și a „Campionatului european de fotbal 2008” și desigur a recentului campionat mondial de fotbal din Africa de Sud. Sunteti un cronicar sportiv înzestrat cu talent. Știu că articolele dumneavoastră au fost preluate de mai multe reviste. Puteți să ne enumărați căteva și să ne dați câteva detalii despre acest hobby? Viorel BAETU: Ca sportiv nu am jucat fotbal, ci am făcut
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL BAETU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348989_a_350318]
-
la Teatrul Național din Craiova (1942-1943) și a desfășurat o bogată activitate la teatrele „Lucia Sturdza Bulandra” și „Constantin Tănase” din capitală. A fost profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București și s-a remarcat ca un cronicar vizual al spațiului bucovinean fiind un peisagist și portretist de excepție. A avut mulți prieteni în lumea artistică, scriitori și actori de renume între care Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, Camil Petrescu, George Mihail Zamfirescu, Ionel Jianu, Grigore Vasiliu Birlic
BARONUL DIN GANG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349044_a_350373]
-
Doina, Tepețe, Maria Ta, Straină printre-ai săi, a sa printre străini. Limbajul poetic simplu, rostit în graiul molcom și dulce al spațiului moldovenesc, topește în retortele sale toate comorile păstrate în pământul frământat al Basarabiei. Rostirea solemnă din letopisețele cronicarilor se împletește cu verbul înfiorat al Doinei eminesciene, reverberând în invectiva și imprecație, ori transmițând patosul poeziei lui Alexei Mateevici și Grigore Vieru: “Nistrule, de ce ești frate Cu Prutul care desparte Doi copii de-același neam, Două frunze de pe-
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
Și de mă apără, mă și măsoară.” În „Ceasul dintâi” e imaginea haosului original, feerie cosmică pierdută prin oraganizarea unei lumi a suferinței umane: „De nu m-ar fi chemat pe cruce-aș fi rămas.” Afirmându-se ca autor dramatic, cronicar, teoretician, regizor și îndrumător, Camil Petrescu apare ca un om de teatru complet. Preferații său sunt Caragiale și Davilla care ar reprezenta cei doi poli ai manifestării dramatice. Analiza pieselor sale pune în lumină unitatea unui teatru de probleme, de
CAMIL PETRESCU-SCRIITORUL CARE A VĂZUT IDEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348513_a_349842]
-
poet al seducției metaforice în care fabulația are un rol principal. El scrie așa cum trăiește, așa cum a văzut ori i-a fost povestit de strămoșii săi și transmite, la rândul lui urmașilor, crâmpeie de viață. Prin aceasta el se face cronicarul timpului său, redând fidel, un colț de lume care pentru el înseamnă TOTUL. CEZARINA ADAMESCU www.agero-stuttgart.de 5 octombrie 2011 Referință Bibliografică: POEȚII ARDEALULUI. SLUJITOR ÎN PATRIA CUVÂNTULUI: MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
și tătarilor, rușilor și turcilor, mai apoi aproape distruse de ocupația habsburgică, multe au rezistat în mod miraculos timpurilor nemiloase, constituind astăzi mărturii ale civilizației și culturii române. Intrând în lăcaș, vizitatorul este întâmpinat cu citate din vechile scrieri ale cronicarilor și din operele marilor noștri scriitori. Poposesc în fața bustului poetului nepereche Mihai Eminescu, executat de sculptorul Oscar Han, prin contribuția membrilor Cercului Studențesc „Arboroasa” din Cernăuți” și înălțat în 1926, care are înscrise pe placa comemorativă versurile: „Ce-ți doresc
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
se refere la cea mai lungă domnie consemnată până la el, din istoria scurtă a Țării Românești de după primul des¬călecat, cel al lui Basarab I, la Câmpu¬lung Muscel. Acest „Principe între creștini cel mai viteaz și cel mai ager” (cronicarul otoman Leunclavius) a stat 32 de ani în scaunul Munteniei, scaun care cuprindea însă și teritorii din Dobrogea, din Tran¬silvania (Țara Făgărașului), din Banat și Severin. A cârmuit Țara cu inteligență, cu credincioșie, cu hotărâre. Este primul domn român
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
mărit capacitatea de apărare a țării prin întărirea și extinderea fortificațiilor dunărene, prin crearea Băniei Severinului. Destoinicul voievod Mircea cel Mare, „bărbatul cel mai viteaz și cel mai ager dintre creștini “ (vir inter christianos fortissimus et acerrimus), cum îl numește cronicarul Johannes Löwenklau (Leunclavius) [2], a domnit 32 de ani. În acest lung timp, s-a dovedit și un iubitor al artelor, lăsând în urma sa - înălțate de el sau sporite în frumusețe - importante valori arhitecturale ale patrimoniului românesc: Cozia, Brădet, Vișina
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
1643): „Cum ați auzit la Născut de împărații și de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară? / Domnului, Doamne, / Da-i sara Născutului, / Că s-
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
Editorul suplimentului „Litere, arte, idei“ al ziarului „Cotidianul“, 1991-1996, 2001- 2004. În anul 1999 este consilier pe probleme de comunicare al Președintelui Societății Române de Televiziune. Este realizatorul emisiunii „Omul care aduce cartea“, la Pro TV, din anul 2000. Este cronicar literar la revistele „Transilvania“ (1984-1989), „22“ (1994-2000), „Ziarul de duminică“, supliment al „Ziarului financiar“ (2000-2006). Din februarie 2006 până în octombrie 2007deține rubrica săptămânală Lecturi la tavă în "Jurnalul Național" (duminica). Din 14 decembrie 2007 deține rubrica săptămânală Cartea de vineri
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
C. Mihăilescu, din Prologul cărții, pag. 9 - 11). Cu alte cuvinte, invitat find de către prietenul său - Teologul Costion Nicolescu (căruia îi și dedică acest volum), într-o călătorie de 10-12 zile la Sfântul Munte Athos, cu rugămintea de a fi cronicarul pe viu al episoadelor trăite acolo, Dan C. Mihăilescu a acceptat propunerea, intrând în grupul de români care și-au asumat ascultarea și canonul de a respira câteva zile în aerul de nevoințe al spiritului cenobit. Alături de el, pictorii grupului
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
o fiară care abia așteaptă să te sfâșie, fără a avea un scop precis. O face la modul artistic, doar pentru propria satisfacție. În acest context fiara se numea Cordel Panarițiu și era, așa susținea el și cu maică-sa, cronicar literar. Unul dintre aceia, nu prea puțini totuși, pentru care lăturile așternute pe hârtie sunt singurul mod de a simți că trăiesc. Prin urmare, într-o fițuică de scandal apăru o cronică a piesei în care domnul T este făcut
VIA DOLOROSA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350121_a_351450]
-
societății din zona Bistrița-Năsăud, si nu numai. Despre opera acestuia au mai vorbit: Iulian Patca, și autorul care și-a prezentat cele 8 cărți publicate. Al.Florin Țene afirmă că Ioan Mititean provine din România profundă și tainica, este un cronicar al vremurilor actuale, iar cărțile sale rămân mărturii ale acestor timpuri, oferindu-i acestuia “DIPLOMĂ de ONOARE” din partea LIGI SCRIITORILOR ȘI A AGOREI LITERARE, semn de prețuire pentru activitatea sa de-o viață în domeniul scrisului și al promovării culturii
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365798_a_367127]
-
Așii Români”, „Faleze de piatră”, „Clipa”, „Impact cultural”, „Climate Literare”, „Confluențe Românești”, „Bucureștiul Cultural și Artistic”, „Cronica Fundațiilor”, „ProLitera”, „Revista Expresia”, „Colocvii Literare”, „Miorița USA”, „Prodiaspora” , „Revista Omniscop”, „Confluențe literare”, „Apollon” , „Liga Militarilor Profesionești” etc. În anul 2008 a fost cronicar al proiectului „Întâlniri cu scriitori”, organizat lunar de poeta Victoria Milescu, la Biblioteca Metropolitană Mihail Sadoveanu, București (BMMS). În 2010 a fost cronicar al Cenaclului „Mircea Micu”, (sediul BMMS), iar din 2011 este cronicar al Cenaclului „Literatorul”, în ambele cazuri
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
Miorița USA”, „Prodiaspora” , „Revista Omniscop”, „Confluențe literare”, „Apollon” , „Liga Militarilor Profesionești” etc. În anul 2008 a fost cronicar al proiectului „Întâlniri cu scriitori”, organizat lunar de poeta Victoria Milescu, la Biblioteca Metropolitană Mihail Sadoveanu, București (BMMS). În 2010 a fost cronicar al Cenaclului „Mircea Micu”, (sediul BMMS), iar din 2011 este cronicar al Cenaclului „Literatorul”, în ambele cazuri publicarea articolelor reprezentând rubrică permanentă în revista „Literatorul”, editată de BMMS, București. În cadrul Sesiunii de Comunicări a Academiei DacoRomâne, a prezentat lucrările ce
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
etc. În anul 2008 a fost cronicar al proiectului „Întâlniri cu scriitori”, organizat lunar de poeta Victoria Milescu, la Biblioteca Metropolitană Mihail Sadoveanu, București (BMMS). În 2010 a fost cronicar al Cenaclului „Mircea Micu”, (sediul BMMS), iar din 2011 este cronicar al Cenaclului „Literatorul”, în ambele cazuri publicarea articolelor reprezentând rubrică permanentă în revista „Literatorul”, editată de BMMS, București. În cadrul Sesiunii de Comunicări a Academiei DacoRomâne, a prezentat lucrările ce au avut ca temă Spiritualitatea. Titlurile lucrărilor: „Ce înseamnă a fi
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
cu var. În brazi se odihnește luna, Ctitoria bătrânului zimbru. Din chitară, se-ncropește tinereții arvuna, Escaladarea pe versanți, spre dimineață Când se stinge feștila, ramâne istoria-ntr-un timbru. În nopțile de vară, sub grinda de fum înegrită, Bătrânul cronicar trăgea să nu moară, Printre cuvintele neterminate. Gândul său, ostoit la sfințirea izvorului, S-a vindecat de tăcere în strigăt În țara lui taica Nicoară. Când merele încep să dea în copt Lupul aleargă-ntins la Kogaion, Vestește zimbrului, de
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
abordări specifice și cu un mesaj puternic al operei sunt prezente în antologia dată. Ce-i drept, statutul de istorie a literaturii nu permite cititorului să se familiarizeze cu opera autorilor decât în măsura în care fragmente ale acestora se regăsesc în paginile cronicarilor, însă el le oferă posibilitatea de a aprofunda prin eforturi proprii informațiile primite din paginile sale. Fiecare din cei douăzeci de autori, aranjați în ordine alfabetică în paginile volumului (o dovadă în plus că acesta are o structură atipică, alminteri
O ALTFEL DE ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365170_a_366499]
-
latura) nordică a bisericii. Să se rețină faptul ea are două fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori, cronicari, boieri de sfat, scriitori, credincioși de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și plece frunțile înaintea icoanei Maicii Domnului de la Neamț și fiecare primește ajutor după credința lui
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
îmi doresc, este să-mi bată inima, cât vrea Dumnezeu, în ritm de metaforă, iar mâna să poată așterne pe hârtia imaculată tot ceea ce privirea și sufletul adună!” (Ana Maria Gîbu) Cea mai ușoară sarcină a scrisului despre scris, a cronicarului despre poeți, a jurnalistului de artă și cultură, este atunci când primește o scrisoare, un mesaj, o confesiune în care autorul se destăinuie cu generozitate și spune tot ce simte și tot ce intuiește că îl poate interesa pe interlocutor ca
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
îmi doresc, este să-mi bată inima, cât vrea Dumnezeu, în ritm de metaforă, iar mâna să poată așterne pe hârtia imaculată tot ceea ce privirea și sufletul adună!” (Ana Maria Gîbu)Cea mai ușoară sarcină a scrisului despre scris, a cronicarului despre poeți, a jurnalistului de artă și cultură, este atunci când primește o scrisoare, un mesaj, o confesiune în care autorul se destăinuie cu generozitate și spune tot ce simte și tot ce intuiește că îl poate interesa pe interlocutor ca
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
În istoria culturii și civilizației veacului al XIX-lea, numele lui Vasile Alexandrescu Urechia ar trebui scris cu litere aurite. În loc de aceasta, un număr neadmis de mare de români, nici măcar nu știu cine a fost și în ce perioadă a trăit modernul cronicar român. Ca o recuperare valorică și un act de justiție reparatorie, directorul general al Instituției de cultură județeană care-i poartă cu cinste și demnitate numele, prof. dr. Zanfir Ilie, după o aprofundare serioasă a cercetării vieții și operei publicistice
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]