3,659 matches
-
105, 106, 399 TABLA DE MATERII Cuvînt înainte ............................................................................................... Prefața autorului ........................................................................................... Naționalismul și scrierea istoriei .................................................................. Note ................................................................................................... Formarea unui politician-istoric: originile, copilăria și adolescența lui Iorga ................................................................. Note ................................................................................................... Începe lupta .................................................................................................. Note ................................................................................................... " Așteptînd să se împlinească scripturile" .................................................... Note ................................................................................................... Triumful nesigur .......................................................................................... Note ................................................................................................... Înfruntînd tragedia ....................................................................................... Note ................................................................................................... Curcubeul axei ............................................................................................. Note ................................................................................................... Tragedia ....................................................................................................... Note ................................................................................................... Iorga din perspectiva sfîrșitului de secol XX ............................................. Note ................................................................................................... Epilog ........................................................................................................... Indice de nume ............................................................................................. 7 9 11 36 41 68 75 139 153 182 189 261 273 346 359 408 415 441 445 461 463 469 În aceeași
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să adun pietre, am început să zac ceasuri întregi pe podul de stâncă boltită, dedesubtul căruia apa năprasnică se năpustea și se retrăgea din Cazanul lui Minn; îmi bălăbăneam picioarele pe marginea podului, lăsându-le să se scalde în zburătorul curcubeu de spumă. Încercam o sumbră plăcere fatalistă să urmăresc valurile, năvălind în groapa rotundă, adâncă și misterioasă, autonimicindu-se în furia clocotitoare a apelor potrivnice de care se izbeau, și pulverizându-se în spumă lăptoasă. Pe urmă, când fluxul se sugea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-mi în continuare gândurile legate de Hartley și, în consecință, simțindu-mi disperarea parcă mai potolită, am urcat o bucată de drum peste stânci, în direcția satului. Zăream, spre marginea mării, spuma valurilor din ce în ce mai neîmblânzite, pulverizată în sus, ca un curcubeu, ba chiar mă stropea din când în când o pulbere de stropi, ca o ploaie fină. M-am lăsat să alunec într-o despicătură lungă, dintr-un loc secret pe care-l descoperisem mai de mult, unde stâncile înalte își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
toane rele, venind spre noi în valuri mari, cocoșate, lunecoase, fără urmă de spumă până în clipa când se întâlneau cu stânca într-o țâșnire de frișcă. Soarele continua să ardă, deși un giulgiu de ploaie sură estompa încă orizontul. Un curcubeu unea marea cu uscatul. Golful Raven avea o culoare de sticlă verde, pe care nu i-o mai văzusem până atunci. O clipă m-am întrebat pe unde-o fi Rosina. Urcasem stânca în tăcere, și tăcerea continua să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pescuitul știucii în perioada 1 februarie - 8 iunie în anii 2000 și 2001; ... e) se interzice pescuitul în apele de munte al păstrăvului indigen și fântânel și al coregonului în perioada 15 septembrie 2000 - 30 aprilie 2001, iar pescuitul păstrăvului curcubeu și al lipanului, în perioada 1 ianuarie - 31 mai în anii 2000 și 2001. ... Articolul 5 În activitatea de pescuit industrial se interzice: a) utilizarea setcilor, a avelor de orice tip și a ohanelor cu latura ochiului de plasă sub
ORDIN nr. 46 din 7 aprilie 2000 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127946_a_129275]
-
Razelm-Sinoe și ghiolurile Belciuc și Erenciuc în perioada de la 1 aprilie până la 1 octombrie; 8. în apele de munte, diferențiat pe zonele geografice, pentru păstrăvul indigen, fântânel și coregon, în perioada de la 15 septembrie până la 30 aprilie, iar pentru păstrăvul curcubeu, lipan și lostrița, în perioada de la 1 ianuarie până la 31 mai; 9. pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgătoare pe o distanță de 60 metri în aval și pe cursul unei salbe de iazuri, atât pe o distanță de 60
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134041_a_135370]
-
cel mult 5 kg de pește sau numai un singur peste, daca greutatea lui depășește 5 kg. În apele de munte cu salmonide se pot pescui de către un pescar cel mult 10 bucăți în total, din speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, fântânel, lipan și coregon. -------------- Punctul 2 din anexă 3 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 113 din 5 mai 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 395 din 10 mai 2005. Partea introductiva a punctului
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134041_a_135370]
-
se interzice pescuitul știucii în perioada 1 februarie-30 mai în anii 2001 și 2002; ... e) se interzice pescuitul în apele de munte al păstrăvului indigen și fântânel și al coregonului în perioada 15 septembrie 2001-30 aprilie 2002, iar pescuitul păstrăvului curcubeu și al lipanului, în perioada 1 ianuarie-31 mai în anii 2001 și 2002, precum și al lostriței în tot cursul anului; ... f) se interzice capturarea peștelui cu unelte de pescuit din plasa în tot cursul anului în apele de munte; ... g
ORDIN nr. 94 din 26 martie 2001 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133867_a_135196]
-
în perioada 1 februarie-12 martie, în anii 2002 și 2003; ... e) în apele de munte, al păstrăvului indigen, fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile consecutive, în perioada 15 septembrie 2002-30 aprilie 2003, iar al păstrăvului curcubeu, lipanului și lostriței, pe o durată de 151 de zile consecutive, în perioada 1 ianuarie-31 mai, în anii 2002 și 2003; ... f) pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", al speciilor: văduvita, caracuda, morunaș, șip și viza, în perioada 1 aprilie
ORDIN nr. 247 din 26 martie 2002 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140844_a_142173]
-
în perioada 1 februarie-12 martie, în anii 2002 și 2003; ... e) în apele de munte, al păstrăvului indigen, fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile consecutive, în perioada 15 septembrie 2002-30 aprilie 2003, iar al păstrăvului curcubeu, lipanului și lostriței, pe o durată de 151 de zile consecutive, în perioada 1 ianuarie-31 mai, în anii 2002 și 2003; ... f) pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", al speciilor: văduvita, caracuda, morunaș, șip și viza, în perioada 1 aprilie
ORDIN nr. 140 din 26 martie 2002 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140843_a_142172]
-
cu folosirea uneltelor de pescuit sportiv, utilizându-se doar nălucile artificiale; ... f) în apele de munte al păstrăvului indigen, fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2003-30 aprilie 2004, iar al păstrăvului curcubeu, lipanului și lostriței, pe o durată de 151 de zile, în perioada 1 ianuarie-31 mai în anii 2003 și 2004; ... g) al speciilor văduvita, șip, cega și viza, în perioada 14 aprilie 2003-14 aprilie 2004. ... Articolul 4 În activitatea de
ORDIN nr. 246 din 28 martie 2003 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148843_a_150172]
-
cu folosirea uneltelor de pescuit sportiv, utilizându-se doar nălucile artificiale; ... f) în apele de munte al păstrăvului indigen, fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2003-30 aprilie 2004, iar al păstrăvului curcubeu, lipanului și lostriței, pe o durată de 151 de zile, în perioada 1 ianuarie-31 mai în anii 2003 și 2004; ... g) al speciilor văduvita, șip, cega și viza, în perioada 14 aprilie 2003-14 aprilie 2004. ... Articolul 4 În activitatea de
ORDIN nr. 25 din 31 martie 2003 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148855_a_150184]
-
312. Mihăilă Gheorghe, născut la 3 ianuarie 1956 în localitatea Boldești, județul Prahova, România, fiul lui Ilie și Dumitra, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Unionstr. 27/20, cu ultimul domiciliu din România în comuna Bucov, sătul Pleașa, Str. Curcubeului nr. 62, județul Prahova. 313. Mihăilă Lenuta-Lunita, născută la 11 martie 1957 în localitatea Gherghesti, județul Vaslui, România, fiica lui Postolache Vasile și Tasia, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Unionstr. 27/20, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 619 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143048_a_144377]
-
Mihăilă Lenuta-Lunita, născută la 11 martie 1957 în localitatea Gherghesti, județul Vaslui, România, fiica lui Postolache Vasile și Tasia, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Unionstr. 27/20, cu ultimul domiciliu din România în comuna Bucov, sătul Pleașa, Str. Curcubeului nr. 62, județul Prahova. 314. Burcheci Marian, născut la 20 februarie 1962 în București, România, fiul lui Ilie și Gabriela, cu domiciliul actual în Germania, 88518 Herbertingen, Beethovenstr. 4, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Zimbrului nr. 2
HOTĂRÂRE nr. 619 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143048_a_144377]
-
262. Heinz Adriana-Mirela, născută la 23 februarie 1970 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Chirca Ioan și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 22119 Hamburg, Heinrich Kaufman Ring 26, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Într. Curcubeului nr. 3, sc. B, ap. 20, județul Timiș. 263. Hesselmann Claudia, născută la 7 iunie 1976 în București, România, fiica lui Gheorghe Constantin și Mariana, cu domiciliul actual în Germania, 50126 Bergheim, Lechenicherstr. 8, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 861 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144306_a_145635]
-
Pecenkova Valerica, născută la 18 aprilie 1957 în localitatea Epureni, județul Vaslui, România, fiica lui Scurtu Neculai și Ioana, cu domiciliul actual în Cehia, 294 71 Benatky nad Jizerou, Kbel 69, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Constantă, Str. Curcubeului nr. 1, bl. FD 11, ap. 14, județul Constantă. 362. Byrtusova Cristina, născută la 27 aprilie 1968 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, fiica lui Bălan Ion și Maria, cu domiciliul actual în Cehia, 739 61 Tnnec-Lyzbice, Jiraskova 261/5
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
363. Varga Mariana, născută la 15 noiembrie 1978 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, fiica lui Ioan și Valerica, cu domiciliul actual în Cehia, 294 71 Benatky nad Jizerou, Kbel 69, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Constantă, Str. Curcubeului nr. 1, bl. FD 11, ap. 14, județul Constantă. 364. Varga Lidia, născută la 21 noiembrie 1979 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, fiica lui Ioan și Valerica, cu domiciliul actual în Cehia, 294 71 Benatky nad Jizerou, Kbel 69
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
364. Varga Lidia, născută la 21 noiembrie 1979 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, fiica lui Ioan și Valerica, cu domiciliul actual în Cehia, 294 71 Benatky nad Jizerou, Kbel 69, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Constantă, Str. Curcubeului nr. 1, bl. FD 11, ap. 14, județul Constantă. 365. Minoiu Florin, născut la 6 aprilie 1968 în localitatea Făgăraș, județul Brașov, România, fiul lui Florea și Irina, cu domiciliul actual în Austria, 6800 Feldkirch, Boschenmahdstr. 31b, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
comportament anormal. O atenție particulară trebuie să fie acordată punctului de evacuare a apei, unde peștii agonici au tendința să se acumuleze în curentul de apă. ... c) Peștii care se prelevează sunt selecționați după cum urmează: ... 1. dacă sunt prezenți păstrăvi curcubeu, singurii care se prelevează sunt aceștia; dacă aceștia nu sunt prezenți, prelevarea se compune din toate speciile prezente, în măsura în care aceste specii sunt sensibile la virusurile SHV și/sau NHI și în conformitate cu Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 494/2001
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 10 octombrie 2002 privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea şi confirmarea prezentei septicemiei hemoragice virale - SHV - şi necrozei hematopoetice infectioase - NHI - la peşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146168_a_147497]
-
Este necesar să se utilizeze cel puțin două tulpini de virus SHV și o tulpină de virus NHI. Tulpinile trebuie să fie reprezentative pentru principalele tulpini virale din Uniunea Europeană, de exemplu, în ceea ce privește virusul SHV, o tulpină patogena provenind de la păstrăvul curcubeu din apă dulce și o tulpină patogena din mediul marin pentru calcan, iar în ceea ce privește virusul NHI, o tulpină patogena pentru păstrăvul curcubeu provenind din Europa. Este necesar să se utilizeze tulpini virale bine definite provenind din statele membre ale Uniunii
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 10 octombrie 2002 privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea şi confirmarea prezentei septicemiei hemoragice virale - SHV - şi necrozei hematopoetice infectioase - NHI - la peşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146168_a_147497]
-
reprezentative pentru principalele tulpini virale din Uniunea Europeană, de exemplu, în ceea ce privește virusul SHV, o tulpină patogena provenind de la păstrăvul curcubeu din apă dulce și o tulpină patogena din mediul marin pentru calcan, iar în ceea ce privește virusul NHI, o tulpină patogena pentru păstrăvul curcubeu provenind din Europa. Este necesar să se utilizeze tulpini virale bine definite provenind din statele membre ale Uniunii Europene. Articolul 25 Tulpinile de referință sunt disponibile în laboratoarele de referință ale Uniunii Europene pentru bolile peștilor. Articolul 26 Loturile de
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 10 octombrie 2002 privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea şi confirmarea prezentei septicemiei hemoragice virale - SHV - şi necrozei hematopoetice infectioase - NHI - la peşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146168_a_147497]
-
fiind adusă sub formă de icre embrionate de la stațiunea Enisala, încă în primăvara anului 1961; - pentru valorificarea peștilor albi, de valoare economică redusă și îndeosebi a oblețului, care s-a dezvoltat uimitor în lac, s-au introdus salmonidele răpitoare - păstrăvul curcubeu și cel indigen. Au fost aduse doi ani consecutivi și icre embrionate de păstrăv, varietatea de lac, din Austria. În ultimii ani s-a constatat existența în lac a unui număr de 13 specii de pești, din care 9 autohtone
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
care 9 autohtone și 4 aclimatizate, primele reprezentând 87,7%, iar ultimele 12,3% din populația piscicolă. Fauna autohtonă este reprezentată prin clean, mreană, scobar, moioagă, lostriță, păstrăv indigen, mihalț, obleț și porcușor, iar cea aclimatizată prin babușcă, plătică, păstrăv curcubeu și păstrăv indigen forma de lac. Nu s-a semnalat prezența coregonului, deși a fost introdus în cantitate însemnată în 1963. Densitatea populației piscicole crește din zona barajului înspre zona viaduct Poiana Teiului (coada lacului) și dinspre mijloc spre maluri
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
în condiții optime, unele din ele atingând dimensiuni nebănuite. Păstrăvul de lac a ajuns la greutatea de 8,400 kg (exemplar prins cu ocazia pescuirilor experimentale), pescuindu-se de către localnici exemplare de 12,5 și chiar 20 de kg. Păstrăvul curcubeu a fost extras însă prin pescuit, datorită voracității lui, în primii 7 ani de existență a lacului. Cel mai mare exemplar pescuit a avut greutatea de 5,4 kg. Lostrița a atins dimensiunea de 6,4 kg, dar există exemplare
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Măieruș, Brateș și Ața. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen în amestec cu zlăvoacă și boiștean, acesta din urmă urcând până la confluența cu Brateșul. În zona de la pârâul Ața în aval apare moioaga, iar de la barajul stațiunii piscicole păstrăvul curcubeu, cleanul și scobarul. Lipanul lipsește din acest fond. Pescuitul recreativ se poate practica cu succes atât cu lingurița, cât și cu muște artificiale, râul având locuri excepționale pentru aceste momeli. Valea Tarcăului constituie fond rezervat în administrarea ocolului silvic Tarcău
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]