6,583 matches
-
erau atenți la încălțările celor din tablouri. Părerea mea este, si am mai spus-o când am vizitat Luvrul, că fiecare ia ce vrea din tablouri. Eu am mers la muzeu pentru că nu văzusem niciodată Goya sau Velasquez și eram curioasă. Există aici o sală mare unde vezi doar operele lui Goya și nu mi-a plăcut. Vreau să fie mai multe tablouri, opere ale mai multor pictori ca să le pot compară. Aici ce să fi comparat?! Oricum nu eram experta
OLE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369265_a_370594]
-
și, sprijinindu-mă ușor să mă nalț m-ai ajutat să-l încalț. Se potrivea perfect! A mai fost apoi parcă o plimbare plutind prin aerul Rome antique mirosind a trandafiri galbeni si a portolac înfloriți în alt veac, cățărați curioși pe grilaj, s-asiste, tăcut la primul sărut. Și mai era un cântec șoptit de un saxofon îndrăgostit ce cădea peste noi în șuvoi. Cu ultimii bani, am cumpărat de la un vânzător ambulant vorbăreț și galant vreo două ore de
OMNES VIAE ROMAM DUCUNT de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369297_a_370626]
-
lângă marginea acelui parchet cu zmeură, aproape de tot de drum, sosise la cules Andrici însoțit de vreo doi copii de la școală veniți din prea multă conștiinciozitate la activități extrașcolare. Pitiți după tufe, să nu fim văzuți de Andrici, ne uitam curioși să vedem cum strânge el zmeură. Ne pufnea râsul. Pusese coșărcuța lui mica cu floricele pe o cioată mare, netedă. Un prosopel acoperea coșărcuța, să nu cadă scame în el. Andrici lua câte o tufă de zmeură, o scutura deasupra
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
îngustă și neagră pe care o căra cu el. Ia spune, ți-a priit acolo, departe de viața asta pur siciliană? - Bună, Ricco! Cred că da, mi-a priit, spuse el moale. Eduardo ieși din cabinetul său, își privi fiul curios, apoi îi făcu semn lui Ricco să intre. Ușile se închiseră ca întotdeauna în urma lor. Fabrizio simți că ceva nu era în regulă și se opri în capul scărilor, să tragă cu urechea, doar că fu dezamăgit atunci când constată că
CEEA CE NE APARŢINE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362170_a_363499]
-
de cel al „accelerației” în care trăim, și-au pus amprentele peste ființele umane, transformându-le în oameni de fațadă, grăbiți, nemulțumiți și plictisiți de parcă nimic nu îi poate satisface decât banii, poziția socială și poftele trupești. Vorbesc vrute și nevrute, mereu curioși de ceea ce normal nu ar trebui să-i intereseze și își găsesc plăcerea în: bârfe, zvonuri, glume obșcene, în adulter și în altfel de porniri nefirești, îngreunându-și conștiința sau eliminând-o din sufletele lor. Și totuși! Există soluții să
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
viață și de o debordantă și contagioasă energie, a trecut la „cele sfinte”. Astăzi, ascunsă de ochii trecătorilor neavizați în spatele noilor construcții ale comunei, biserica de lemn, „comoara din Apahida” primește - din când în când - câte un turist rătăcit și curios, dornic să se pozeze în preajma ei, spre a o putea arăta apoi cunoscuților, drept o „ciudățenie” de vacanță. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: „COMOARA DIN APAHIDA” / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1755, Anul V, 21 octombrie 2015. Drepturi
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
le era frică să nu fie descoperiți. În naivitatea noastră, după ce puneam cojile cu găoacea în sus ca să plutească mai ușor și le dădeam drumul pe apă, ne ascundeam în tufișurile de rachița, așteptând să apară un astfel de om, curioși să vedem cum arata, dar niciodată nu am reușit în această acțiune. În ultima vreme, se îndeseau drumurile părinților mei la oraș. Bănuiam noi de ce; o auzeam pe mama spunând că de Paști este bine să te îmbraci cu haine
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
mână în mână însoțită de chiuituri. Apoi pe ritmul muzicii inovară din materialele de pe lângă cabană un plugușor cu care brăzdară zăpada și-i colindară pe cabanieri conform tradițiilor din bătrâni. Cei doi dulăi, Jeak și Lord, tolăniți în omăt, priveau curioși la prietenii lor. Pricepeau că era ceva amuzant și plăcut, dar nu înțelegeau care-i motivul. - Gaby, cum te simți? întrebă Ady apropiindu-se de ea și sărutând-o pe frunte. - Minunat! - Te-am cam neglijat... - Nu-i nimic, iubitule
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
veselie pe plaja de la 2 Mai și pe cea de la Saturn, mai ales între Saturn și Venus, unde era mai liberă, însă acolo unde era mai populată plaja, se mulțumeau doar cu topless-ul. De obicei, erau puțini cumpărători și mulți curioși, iar în zilele bune, peștele era mult. Pescarii mai norocoși au scăpat repede de captură, însă eu, fiind lipsit de tupeul necesar pentru o vânzare rapidă, l-am dus acasă și l-am depozitat parțial în congelator. Erau destui turiști
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile dominante; 7. desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notați descriptorii semnului căruia îi aparține personajul. Caracteristicile zodiilor vor fi oferite elevilor separat pe o foaie: Berbec : persoană dinamică, curajoasă, se plictisește ușor, curioasă, încăpățânată, lipsită de tact, orgolioasă. Taur : persoană frumoasă fizic, prudentă, comunică mult, poate deveni violentă, are umor, răbdare. Gemeni: persoana are un vocabular bogat, comunică mult, mereu agitată, preocupată, nehotărâtă, capricioasă. Rac : persoană sensibilă, generoasă, amabilă, romantică, diplomată. Leu : persoană
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
dintre India și Europa se conturează în timpurile anterioare cuceririi Indiei de către Alexandru Macedon, chiar dacă documentele referitoare la aceasta lipsesc. Oricum, asemenea raporturi apar cu atît mai posibile "dacă ne amintim că înșiși filozofii erau persoanele cele mai neliniștite și curioase și doar din dragoste pentru o nouă știință erau dispuși să facă peregrinări interminabile și periculoase. Ei erau mediatorii dintre diversele culturi și, datorită ascuțimii minții și interesului pentru studiu, nerăbdători cercetători ai noilor doctrine" [3]. În afară de aceasta, trebuie să
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
există loc pentru adevăratul har care înalță natura deoarece nu se admite o distincție radicală între Dumnezeu și om" [265]. Aceasta deoarece "... teoriile panteiste nu sînt totdeauna norme de viață. Există un hiat între teorie și realitate și, un fapt curios, el este în folosul realității și a adevărului care joacă diferența. Numai Dumnezeu singur știe ce este în sufletul omului" [266]. Însă am dori aici să se facă o precizare: din ceea ce rezultă din cuvintele lui P. Gathier, trebuie să
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pipăite, mingi, umbrele vechi umplute cu tărâțe, coșuri de rufe pline cu jurnale...“. Ieșind în cele din urmă din bordei, profesorul aude tramvaiul huruind (un semnal al timpului). El va trece apoi printr-un șir de peripetii dintre cele mai curioase. În tramvai i se refuză o bancnotă scoasă din circulație de un an, costul biletului s-a scumpit de trei, patru ani. Ajuns pe Strada Preoteselor, află că doamna Voitinovici se mutase de mult. Acasă găsește oameni străini. De la cârciumarul
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
De el se ocupă doctorul Roman Stănciulescu și un profesor francez reputat. Complet epuizat biologic, amnezie, profesorul din Piatra Neamț venise la București să se sinucidă. Trăsnetul a făcut, însă, din el un tânăr de treizeci de ani cu „o foarte curioasă hipermnezie“. Între timp i se schimbă dinții, e suficient să deschidă o gramatică străină, să parcurgă câteva pagini, pentru a-și da seama că știe deja limba despre care se scrie. Procesul continuă și în vis. Învață limbi stăine în timpul
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
explica șocul pe care-1 reprezintă asimilarea romantismului de către tinerimea moldo-valahă. Una este cea care cuprinde cultura Luminilor și scrierile reprezentanților Școlii Ardelene. Cealaltă ar fi de găsit în moștenirea și circulația textelor și idealurilor Revoluției franceze. Influența Revoluției asupra cîtorva curioase spirite din spațiul moldo-valah este foarte controversată în măsura în care aceasta este greu de măsurat. Istoricul Andrei Pippidi a încercat, în 1989, o apropiere care ține cont de pragul de trecere al ideilor franceze și de limitele sale. Studierea cataloagelor bibliotecilor particulare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1899 arată: "Ei s-au abătut în grabă ca lăcustele pe cîmpia fertilă a țării noastre". În 1899, se asistă la un val de emigrație care privește o comunitate de 296.000 de evrei. Această emigrație face loc unor fenomene curioase, aproape în fiecare oraș din regiunea locuită de evrei, adică în Moldova și în Valahia orientală: emigranții se constituie în mici grupuri, își fac reciproc un jurămînt în sinagogă și pleacă pe jos, cîștigînd în trecerea lor ceva bani fie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu meritele unui trecut a cărui gură o astupă pământul. Și cu toate acestea fost-ar-fi cu putință de-a vorbi chiar de neatârnarea statului român fără a sufla praful așezat pe tractatele noastre vechi și de pe cronicele noastre? O ilustrare curioasă a manierei de-a-și atribui un merit care e în mare parte a trecutului e că în același timp în care se-ncheia un tractat de comerț cu Austria, ca manifestare a neatârnării noastre, d. Mitilineu, înalt funcționar al Ministerului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu meritele unui trecut a cărui gură o astupă pământul. Și cu toate acestea fost-ar-fi cu putință de-a vorbi chiar de neatârnarea statului român fără a sufla praful așezat pe tractatele noastre vechi și de pe cronicele noastre? O ilustrare curioasă a manierei de-a-și atribui un merit care e în mare parte a trecutului e că în același timp în care se-ncheia un tractat de comerț cu Austria, ca manifestare a neatârnării noastre, d. Mitilineu, înalt funcționar al Ministerului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oricât de recunoscută ar fi necesitatea unui interes general de fiecare în parte, totuși, când e vorba ca el să, subvie cu atomul său individual acelei necesități, instinctul {EminescuOpXI 23} său intim și primitiv este de a se sustrage. O curioasă ilustrare a manierei de a privi statul și societatea ne-au dat-o în toți timpii evreii. A se bucura de toate drepturile, dar a se sustrage, de e cu putință, de la toate datoriile este deviza lor și pentru realizarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de sistem și adversari de ocazie ne răspund că majoritatea formală de care se bucură în urma libertății presiunilor, nu a libertății alegerilor, oricât de viciat ar fi prestigiul ei prin procederile de partid, este în mod esclusiv nația. O nație curioasă în multe priviri. Tot sistemul acesta este atât de vicios încît din nenorocire numai cestiuni de-a dreptul vitale, cestiuni unde nimicirea existenței naționale e evidentă până în cele mai mici amănunte, e în stare să zguduie opinia publică și încă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cancelariului? Această problemă atât de grea se-nțelege că nu se poate slei prin indicațiuni repezi ca cele de față și cari se impun primei vederi. Ceea ce în Europa mișcă adânc se reflectă și în senzitivele europene, statele Răsăritului, prin curioase manifestațiuni. E știut că, întru cât politica partidului whigs s-au delineat în publicistică și discursuri, ea nu este diametral opusă tendențelor din Peninsula Balcanică precum era aceea a lordului Beaconsfield. În momentul deci în care se răspândiră primele știri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
păgubitoare pentru toți și pentru instituțiile parlamentare, de cari se face atâta vorbă. Explicația începută la Cameră în termenii drastici de cari pomenim mai sus va continua oare și în Consiliul de Miniștri prezidat de M. S. Domnitorul? Am fi curioși să știm ce ar urma de acolo: cazul nu e prevăzut în pactul nostru fundamental. [ 9 aprilie 1880] ["ZILELE DIN URMĂ... Zilele din urmă s-a grămădit atâtea scandaluri în viața noastră publică încît nu știm cu care să-ncepem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
onorabilii sânt trimiși la primblare până la toamnă. Mai răsuflă Bucureștii pîn-atunci! [ 15 aprilie 1880] PISTOALELE MUNTENEGREANULUI Acum câteva zile veni la Viena un muntenegrean de tot tânăr, călătorind spre Kiew, unde va intra în Academia militară. Pe stradele Vienei lumea curioasă urmărea cu ochii pe acest fiu al munților negri în costumul său cel pitoresc și cu brâul spicuit de pistoale strălucite. În Viena însă poliția nu vede bucuros nici pe un muntenegrean purtând arme pe stradă. De aceea un impiegat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sânt a se atribui unor cestiuni de etichetă. Acum însă ziarele străine ne spun că cestiunile de etichetă nu sânt decât o urmare a unei cestiuni materiale, aceea a bandelor. Pe lângă aceasta întîmpinăm însă o altă știre, nu mai puțin curioasă. Ministerul de Război al Bulgariei se mută la Șumla. Iată într-adevăr un ministru care nu face parte din unitatea responsabilă și constituțională a unui cabinet bulgar și care se mută, ca o instanță aparte, în apropiarea hotarelor Dobrogei, pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru noi cu atât mai mult preț cu cât știm că faimoasa confederație, unul dintre visurile panslaviste, a fost și este în același timp și una dintre marotele politice ale partidului radical de la noi. Iată articolul foii franceze: Un lucru curios este importanța pe care noul guvern englez o dă cestiunilor de politică străină. Se credea că politica exterioară o să-l preocupe mai puțin, că el are să fie încurcat în conducerea afacerilor pentru cari partidul liberal englez a arătat totdeauna puțin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]