3,132 matches
-
Glanum (azi la Saint-Rémy-de-Provence), în realitate un cenotaf. Cucerirea Daciei de către legiunile romane, sub împăratul Traian, a fost ușurată de construcția mărețului Pod al lui Traian. Cunoscutul pod de la Drobeta a fost construit pentru pregătirea celui de-al Doilea Război Dacic. Podul, probabil cel mai mare la acea dată, și pentru multe secole în continuare, a fost proiectat de arhitectul Apollodor din Damasc. Câteva drumuri: Cucerirea Galiei de către legiunile romane a fost în mare măsură ușurată de mulțimea de căi și
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
Biserica evanghelică fortificată din Curciu, comuna Dârlos, județul Sibiu, a fost ridicată în prima jumătate a secolului al XV-lea; biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Curciu era în antichitate o așezare dacică, un simplu sat, care ocupa un hectar din locul numit astăzi „La Fântâni". Ea se suprapunea unor așezări din epoca bronzului și din cea a fierului timpuriu. În 1337, un sas pe nume „Petro de Keuruz" este pomenit într-un
Biserica fortificată din Curciu () [Corola-website/Science/329460_a_330789]
-
în regiunea Zeta din Albania, în secolele XIV -XV. În afara marilor sinteze genealogice, una dintre preocupările cele mai importante ale lui Lecca în domeniul istoriei familiilor românești este dinastia Basarabilor, în privința căreia adoptă teoriile lui B.P. Hasdeu, legate de originea dacică a acestei familii. Mai târziu, în "Dicționar istoric, arheologic și geografic al României," O.-G. Lecca va renunța la teoria ascendenței dacice a Basarabilor și va menționa posibilitatea ca numele dinastiei pământene să fie de origine cumană. Octav-George Lecca a
Octav George Lecca () [Corola-website/Science/335421_a_336750]
-
în domeniul istoriei familiilor românești este dinastia Basarabilor, în privința căreia adoptă teoriile lui B.P. Hasdeu, legate de originea dacică a acestei familii. Mai târziu, în "Dicționar istoric, arheologic și geografic al României," O.-G. Lecca va renunța la teoria ascendenței dacice a Basarabilor și va menționa posibilitatea ca numele dinastiei pământene să fie de origine cumană. Octav-George Lecca a creat și o fantastică genealogie a propriei sale familii, pretinzând că: Lecca a găsit câțiva membri ai familiei sale și în Imperiul
Octav George Lecca () [Corola-website/Science/335421_a_336750]
-
Galați și târgurile Drăgușeni și Oancea. Teritoriul de la vărsarea Șiretului și Prutului în Dunăre a fost locuit în antichitate, aici existând un castru român din vremea împăratului Traian (98-117), construit, probabil, pe locul unde se găsea la început o cetățuie dacica, întărită cu un val de pământ. Castrul se află pe înălțimea "Tirighina" de la Bărboși, de lângă Galați, în apropiere de vărsarea Șiretului în Dunăre, si este menționat de Dimitrie Cantemir astfel: „Nu departe de aici, la gură dinspre răsărit a Șiretului
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
de locuitori Gherghina. Că aceasta cetate a fost zidita pe vremea lui Traian se poate dovedi cu monezile dezgropate din dărâmături, ca și cu o lespede de marmură în care stă săpat: IMP. CAESARI DIV. FILIO NERVAE. TRAIANO. AGVSTO. GERM. DACICO. PONT. MAX. FEL. B. DICT. XVI. IMP. VI. CONS. VII. P. P. CALPVRINIO PVBLIO. MARCO. C. AVRELIO. RVFO.” Mai tarziu, incepand cu domnia lui Alexandru cel Bun (1400-1432), dar mai ales sub domnia lui Ștefan cel Mare (1457-1504), unii osteni
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
de tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri de "Larix decidua" și/sau "Pinus cembra" din regiunea montană; Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Păduri relictare de "Pinus sylvestris" pe substrat calcaros
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
rubra"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis ustulata, Orchis militaris"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), măcriș de munte ("Rumex scutatus"), sipică ("Scabiosa lucida ssp. lucida"), punguliță ("Thlaspi dacicum ssp. dacicum"), trei-frați-pătați ("Viola tricolor"), unghia-păsării ("Viola dacica"), trânji ("Neottia nidus-avis"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), viutoare ("Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum"), buruiană-de-junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), feriga mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), limba-șarpelui ("Ophioglossum vulgatum"), verdeața-iernii ("Chimaphila umbellata"), horști ("Luzula alpinopilosa"), iarba-câmpului ("Agrostis alba"), păiuș ("Festuca versicolor, Festuca carpatica") sau frunza
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
GHIDUL JUDEȚULUI HUNEDOARA în colaborare cu dr. Octavian Floca, Deva, 1936 ; 2. CETATEA DEVEI - CĂLĂUZA ISTORICĂ ȘI TURISTICĂ în colaborare cu dr. Octavian Floca, Deva, 1941 ; 3. HUNEDORENI LA MAREA UNIRE, 1 DECEMBRIE 1918, Deva, 1933, sub egida Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva ; 4. CONSILIUL NAȚIONAL ROMN din DEVA, 1918 - 1919, Deva, 1944, sub egida Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva ; 5. CORALA CATEDRALEI „SNTUL NICOLAE” DEVA - MONOGRAFIE în colaborare cu Traian Giura și Gheorghe Bercea, Editura MIRTON, 2005, TIMIȘOARA
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
în colaborare cu dr. Octavian Floca, Deva, 1941 ; 3. HUNEDORENI LA MAREA UNIRE, 1 DECEMBRIE 1918, Deva, 1933, sub egida Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva ; 4. CONSILIUL NAȚIONAL ROMN din DEVA, 1918 - 1919, Deva, 1944, sub egida Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva ; 5. CORALA CATEDRALEI „SNTUL NICOLAE” DEVA - MONOGRAFIE în colaborare cu Traian Giura și Gheorghe Bercea, Editura MIRTON, 2005, TIMIȘOARA, sub egida Episcopiei Aradului și Hunedoarei ; 6. JURIȘTI HUNEDORENI, PRECURSORI ȘI LUPTĂTORI PENTRU LIBERTATEA ȘI UNIREA TRANSILVANIEI - 1848
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
Radu Ciobanu scriitor și publicist stabilit la Deva din 1964), ED. SIGMA PLUS, Deva, 2003 ; 5. , DEVA, CONTRIBUȚII MONOGRAFICE, vol.I ORAȘUL, CETATEA și DOMENIUL, Ed. A 2-a, ( cu un CUVANT ÎNAINTE de Ioachim Lazăr, cercetător științific la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva), Editura EMIA, Deva, 2012 ; 6. , DEVA, CONTRIBUȚII MONOGRAFICE, vol.II STUDII, ARTICOLE, SCRISORI, Ed. A 2-a, ( cu un CUVANT ÎNAINTE de prof. Ioan Sebastian Bară, director aBibliotecii Județene Ovid Densușianu Hunedoara-Deva), Editura EMIA, Deva, 2012 ; 7. Lăură
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
condiții prielnice de viețuire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri de conifere, păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestiera, tufărișuri alpine și boreale, tufărișuri uscate, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării și fânețe. La baza desemnării sitului se află mai
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
viețuire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri de conifere, păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestiera, tufărișuri alpine și boreale, tufărișuri uscate, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării și fânețe. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
a lui George Gh. Pâslaru. Revista avea dictonul: „"Caracterul revistei noastre este strict literar. Pe linia creațiilor literare noi cinstim: credința, aprinzând lumini peste umbletul lui Hristos în țara noastră; românismul, pe care-l vedem slujit mai mult pe tăria dacică decât pe pompoasa fală latină."” În cadrul revistei bilunare buzoiene au semnat: S-au remarcat în cadrul revistei la rubrica „Condicar”: Ion Biberi și Emil Botta, și au fost criticați Nicolae Iorga și Eugen Lovinescu.
Acțiunea literară () [Corola-website/Science/330000_a_331329]
-
pădure seculară virgină de brad și fag) încadrată în bioregiune alpină aflată în bazinul superior al Văii Doftanei (păduri de foioase, păduri în amestec, tufărișuri, pajiști alpine și subalpine, ape curgătoare, cheiuri, stâncării); ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Tufărișuri alpine și boreale". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
bioregiunea continentală a Podișului Someșan (subunitate geomorfologica a Podișului Transilvaniei. Zona deluroasa (dezvoltată pe depozite miocene, paleogene și neogene) este acoperită în cea mai mare parte cu pâlcuri de pădure și pajiști. Situl Lozna adăpostește cinci tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum" și Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum") și protejază o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
râuri, printre care cele mai importante aparțin bazinelor hidrografice ale Ticușului (cu afluentul de stânga râul Mălei) și Homorodului (cu afluenții Homorodul Mic, Zeifăn, Homorodul Mare și Valea Mare). Situl prezintă o arie naturală cu patru tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum" și Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și conserva o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
arabile și culturi, păduri de foioase și păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl prezintă o arie naturală cu nouă tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"), Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Comunități de lizieră cu ierburi înalte
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
a Masivului Ciomatu - Puturosu (subdiviziune a Munților Harghitei, grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), ce conservă cinci tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum" și Turbării cu vegetație forestieră) și adăpostește specii importante din fauna și flora lanțului carpatic al Orientalilor. „Comad - Balvanyos” prezintă un areal (pajiști naturale, stepe, pășuni, mlaștini oligotrofe, turbării
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
zonă montană (fragmentată de apele văii Zăbalei) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Vrancei (grupare muntoasă a Carpaților de Curbură), ce conservă trei tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion") și Fânețe montane) și adăpostește specii importante din fauna și flora lanțului carpatic al Orientalilor. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
în cea imediat următoare. Prin substrat, atunci când este cunoscut, se pot explica unele particularități ale limbii noi, însă nu orice fenomen de limbă neexplicat și inexplicabil trebuie neapărat raportat la substrat. În cazul limbii române se vorbește despre un substrat dacic (geto-dacic sau traco-dacic). În studierea acestuia se remarcă lucrările lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ovid Densusianu, Alexandru Philippide, Theodor Capidan, Sextil Pușcariu și ale lui Alexandru Rosetti, I.I. Rusu și Grigore Brâncuș. La acestea se adaugă cele ale lingviștilor străini Johann
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
cât și la nivel de ecosisteme terestre. Acesta dispune de 8 tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Turbării cu vegetație forestiera și Tufărișuri alpine și boreale); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă. Floră ariei protejate
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
ecosisteme terestre. Acesta dispune de 8 tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Turbării cu vegetație forestiera și Tufărișuri alpine și boreale); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă. Floră ariei protejate are în componență specii vegetale
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" din 21 mai 1992) sau endemice pentru această zonă. Specii din floră spontană a sitului: vulturica ("Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Violă dacica"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), mălaiul cucului
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
și Dealul Zănoaga (78,40 ha) și Dealul Cetății Deva (30 ha). În arealul sitului (la baza superioară a acestuia) se află Cetatea romanica a Devei datata din anul 1269. Situl Cetății Deva dispune de patru tipuri de habitate ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de stejar cu carpen de tip" Galio-Carpinetum, "Păduri din" Tilio-Acerion "pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri ilirice de stejar cu carpen" Erythronio-Carpiniori); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă, exprimată
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]