10,827 matches
-
1 Definiția sistemului informațional Buna funcționare a organizației este condiționată pe de-o parte de procurarea datelor, informațiilor despre mediul ei intern și extern, iar pe de altă parte de oferirea de date, informații pentru propriile unități / segmente, pentru forurile decizionale și mediul socio-economic. Astfel sistemul informațional cuprinde procurarea, fixarea, stocarea respectiv prelucrarea datelor, precum și producerea de noi informații, stocarea, transmiterea și utilizarea lor. Sistemele informaționale de management sunt ansambluri organizate de proceduri și mijloace folosite pentru culegerea, prelucrarea, stocarea și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Nica, Rusu,1997). În ultimele două - trei decenii sistemele informaționale au fost influențate major de extinderea utilizării calculatorului, care a devenit centrul acestor sisteme. 11. 5.2 Funcțiile sistemului informațional Sistemul informațional trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele trei funcții: funcția decizională, funcția operațională sau de acțiune și cea de documentare. Elaborarea unor decizii corecte nu este posibilă decât în condițiile în care conducerea organizației, managerii de pe diferitele niveluri ierarhice dispun de informații bogate cu privire la problemele sau fenomenele în studiu. 11. 5
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Schumpeter, apud Coombs și Hull, 1996), tehnologia informației (IT) definită ca fiind totalitatea echipamentelor (electronice și informatice) precum și a programelor rulate de calculatoare care asigură memorarea, procesarea, transferul informației care au un rol important în asigurarea comunicării și în procesul decizional (Yogesh, 1993), are un efect care se resimte din plin și la locul de muncă. În câteva cifre, impactul IT ar putea fi descris astfel: 70% dintre adulții americani folosesc calculatoare iar dintre aceștia 80% folosesc Internet-ul. Într-un
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
vol. 12, nr. 1. Comșa, Mircea (coord.), 2001, „Motivația votului: de ce s-a votat astfel?”, în Sondajele de opinie. Mod de utilizare. Alegerile 2000. Prezentare și analiză, Editura Paideia, București. Comșa, Mircea (coord.), 2004, „Evaluarea legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, raport de cercetare al Metro Media Transilvania, beneficiar InWent”. Comșa, Mircea, 2002, „O analiză a ratei de răspuns la anchetele de opinie naționale”, în Sociologie Românească, nr. 3-4. Comșa, Mircea, 2003, „O analiză a ratei de răspuns
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
0,71, ceea ce ne permite utilizarea celor două forme ale testului de cunoștințe în evaluarea criteriului învățării. Criteriul comportamentului - am monitorizat apariția următoarelor evenimente la nivel individual: absenteism, accidente, conflicte interpersonale, revendicări, noi stiluri și strategii de conducere, modificarea capacității decizionale, modificarea stilului de comunicare, modificarea stilului de negociere. Pentru obiectivarea schimbărilor comportamentale am realizat evaluări ale eficienței comportamentale pretraining, posttraining și la trei luni după evaluarea posttraining, pe baza aprecierii performanțelor managerilor de către colegi (Pitariu, 2000). Am utilizat o fișă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fost raportate la datele obținute de la manageri cu ajutorul unui interviu semistructurat centrat pe această problematică. Criteriul rezultatelor - am monitorizat apariția următoarelor evenimente la nivel organizațional: absenteismul, creșterea productivității, reducerea fraudelor, optimizarea relațiilor cu clienții, creșterea profitului, optimizarea comunicării, optimizarea procesului decizional, diminuarea conflictelor, modificarea culturii organizaționale (la nivel de artefacte, valori, asumpții). Am realizat analiza pe niveluri a culturii organizaționale pretraining și posttraining, metodele utilizate fiind: ancheta pe bază de interviu, observația, convorbirea, analiza documentelor (nivelul artefactelor), discuții de grup (focus-group
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cont propriu, ceea ce ar trebui să motiveze companiile în implicarea managerilor în programe de antrenare (p ≤ 0,01). Cele mai multe firme cer managerilor/potențialilor manageri să recurgă la învățare spontană, care însă este neeconomică și poate duce la formarea unor seturi decizionale, de comunicare etc. greșite sau inadecvate stilului lor managerial. Achizițiile pe cont propriu sunt mai puțin sistematizate, iau în calcul doar nevoile de formare de la nivel individual (ignoră nevoile de nivel organizațional sau de nivelul posturilor de muncă), consumă mai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mixte”, autorii analizează dificultățile din Oakland: implementarea unui program de construcții civile a necesitat În total 70 de decizii succesive - aprobări de proiecte, negocieri de Închiriere, Încheieri de contracte și așa mai departe. Pentru fiecare din cele 70 de puncte decizionale În parte, s-a analizat nivelul de consens și timpul necesar pentru a se ajunge la consens. Dată fiind diversitatea normală de opinii și devierile petrecute În timp, analiza ilustrează - Într-o manieră cantitativă - probabilitatea scăzută a succesului implementării. Rezumat
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
comunității în dezvoltarea copilului,voi concretiza aceste aspecte într-un calendar activ. TEMA PROIECTULUI:„EDUCAȚIA MICULUI CETĂȚEAN” PARTENERI:Grădiniță(grupa mare)și comunitatea locală( primărie, poliție, biserica,dispensar medical) COORDONATOR PROIECT: institutor Siminiuc Mariana GRUP ȚINTĂ:-18prescolari comunitatea locală(factori decizionali locali,părinți,etc.) PARTICIPANȚI: -prof.Balasanu Stefan-director S.A.M.Vladeni Deal -prof.Nichitus Viorica-responsabil de structură Frumușica -prof.Vatmanu Florin-preot paroh Frumușica -ing.Foca Gheorghe-reprezentantul primăriei Frumușica -agent șef Negru SerbanPolitia Frumușica -medic Bogdan Neculai Radu-Dispensarul medical Frumușica Pe parcursul derulării
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
sensibiliza un public apatic. Autorii au Înțeles bine că nu reforma trebuie creată mai Întîi, ci nevoia de reformă, care se pare a nu fi depășit niciodată fazele primare: contestații, suprimări și adăugiri punctuale. Opțiunea pentru o abordare sistemică și decizională a Învățămîntului are Însă și alte aspecte, trecute sub tăcere de autori. În primul rînd, confirmă tacit marginalizarea microcomunităților școlare și a politicilor tribale care populează acest univers. Nu este o neglijență, ci o opțiune. Chiar pentru cei care denunță
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
flatează personalul didactic, care ar fi neplăcut surprins să-și descopere În aceste pagini habitudinile, docilitatea, autosuficiența. Nici victimele prin excelență, elevii, nu ar profita sigur de pe urma lecturii, de vreme ce, așa cum reiese chiar din studiu, ei sînt iremediabil rămași În afara puterii decizionale a sistemului, dar a cărui existență o justifică. Ar fi deci necesare multiple replici ale acestui volum, cu atît mai oportune cu cît actuala echipă ministerială cheltuiește tot mai puține resurse pentru „necosmetizarea realității”. Acalmia este doar un alt nume
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sunt creierul orașului, creierul Întregii țări. Ei sunt simbolul proceselor de planificare și comandă de care depind toate activitățile. Totul se concentrează aici: instrumentele de cucerire a timpului și spațiului (telefoane, telegrafe, posturi de radio), băncile, instituțiile comerciale și organele decizionale ale fabricilor, adică departamentele de finanțe, tehnologie, comerț”. Centrul de afaceri emite comenzi; nu sugerează și, cu atât mai mult, nu consultă. Programul de autoritarism extrem-modernist care apare aici derivă parțial din admirația lui Le Corbusier pentru ordinea din fabrică
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
le-ar fi putut diminua privilegiile și puterea, punând exagerat accentul pe cele care consolidau poziția lor ca grup. Astfel, idei precum funcționarea independentă, fără intervenția guvernului, a unor sate ujamaa mici ca Ruvuma (Înainte de 1968), implicarea elevilor În procesul decizional din cadrul școlilor (1969), participarea muncitorilor la conducere (1969-1970) și puterea de a alege membrii consiliului sătesc și ai conducerii localității (1973-1975) au fost toate date uitării. Ingineria socială extrem-modernistă este cel mai fertil teren pentru pretențiile autoritare, iar autoritățile tanzaniene
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
disident la Congresul din 1972: „Numai În ultimul deceniu s-a acordat Într-adevăr atenție faptului că marile firme agricole pot... dobândi beneficii prin externalizarea anumitor costuri. Dezavantajele operațiunii la scară largă sunt, În cea mai mare măsură, În afara cadrului decizional al unei firme agricole de proporții. Probleme precum depozitarea deșeurilor, controlul poluării, Împovărarea suplimentară a serviciilor publice, deteriorarea structurilor sociale rurale, degradarea bazei de impozitare și consecințele politice ale unei concentrări de putere politică nu au fost, În general, considerate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
importante, Însă ele reprezintă, fără Îndoială, costuri pe care le plătește comunitatea În Întreg ansamblul ei. Teoretic, scara largă la care Își desfășoară activitatea ar trebui să permită firmei să aducă o Întreagă gamă de costuri și beneficii În cadrul său decizional intern. Practic, puterea economică și politică ce Însoțește acest mod de operare tentează În permanență o firmă mare să Își Însușească beneficiile și să lase pe seama altora costurile”. Cu alte cuvinte, deși analiștii de afaceri ai firmelor agricole au o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sau unei intuiții strategice. Mētis-ul nu se lasă redus la niște principii deductive, care să poată fi transmise corect prin intermediul Învățării livrești, deoarece mediile În care se manifestă sunt atât de complexe și de nerepetitive, Încât procedurile formale ale procesului decizional rațional sunt imposibil de aplicat. Într-un fel, conceptul de mētis se situează În amplul spațiu dintre domeniul geniului, căruia nu i se poate aplica nici o formulă, și cel al cunoștințelor codificate, ce pot fi Învățate pe de rost. Arta
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În mod convingător cum a servit „obiectivitatea mecanică” - mai ales În regimurile democratice unde părerea experților și analizele lor sunt Întotdeauna suspectate că ar ascunde motivații personale - drept instrument prin care administrația a putut crea un set impersonal de reguli decizionale ce par, dintr-o dată, democratice și neutre. Citat În Kain și Biagent, The Cadastral Map, p. 320. Cei care se ocupă de studierea acestor chestiuni se vor Întreba probabil de ce nu am abordat și simplificarea timpului. Raționalizarea și transformarea În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și prin comportamentul suburban. Peste tot În România, limbajul violent, agresivitatea de tot felul și mârlănia cea mai frustă sunt fenonomene „piteștizatoare”. Un alt semn este obediența, slugărnicia dezgustătoare, ale cărei forme infame devin periculoase atunci când este vorba despre structurile decizionale politice sau când avem de a face cu instituțiile administrației publice. Piteștizarea se derulează continuu la ghișeele aparatului de stat, În orice contact direct cu birocrația sufocantă de la noi. Cultivarea mentalității de slugoi și a stimulării ființelor avertebrate reprezintă o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acuratețea relativă a unei obsesii (unele dintre aceste nedumeriri pot fi găsite În volumul Opoziții constructive, din 2002, altele În Cercul de grație, din 2003), că ușurința cu care societatea românească postrevoluționară a trecut peste generația ’80 În distribuția funcțiilor decizionale și politice reprezintă o neatenție destul de bizară și cu siguranță contraproductivă pe termen imediat și lung. De bine, de rău, generația ’80 atinsese maturitatea umană În momentul revoluției din decembrie 1989, crescând Într-un climat de coerciții politice și existențiale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nivel local, județean sau național, retractilitate al cărei corolar este, la fel de firesc, oportunismul pragmatic (nu folosesc termenul În sens peiorativ, ci descriptiv!) cu care reprezentanții generațiilor următoare au ocupat terenul lăsat liber. În momentul de față, În România actului politic, decizional, executiv există un soi de „prăpastie” - un loc gol, teren viran - Între reprezentanții generației ’70, care s-au distins În politică, și cei ai generației ’90, care au profitat de o carență umană și de reprezentare: revoluția a „săltat” peste
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de frazele și ideile tale. Le voi rosti În maniera În care le-am făcut pe măsură ce am citit textul. Vorbești, chiar În punctul de plecare, despre „ușurința cu care societatea românească postrevoluționară a trecut peste generația ’80 În distribuția funcțiilor decizionale și politice”. Dacă te referi la generație În partea ei culturală, cred că generația ’80 se găsește În niște funcții de decizie, În conducerea unor reviste și chiar a unor instituții culturale. Faptul că acești, să zicem, „actori” culturali nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu au trecut În câmpul politic sau n-au trecut În așa fel Încât să formeze printre politicieni o intelighentsia culturală, asta cred că ar fi de discutat. Oricum, ne putem Întreba dacă nu cumva politicienii care au actualmente funcții decizionale ( În expresia ta) nu sunt de fapt tot optzeciști. Aici Însă aș avea nevoie de niște date (de naștere). Presupunerea mea este că atât președintele, cât și premierul României sunt optzeciști, biologic vorbind, deci fac parte din această generație. Sunt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu dispune de putere. Sunt alți oameni care decid - inclusiv În privința propriei sale existențe, viața diplomatică stând, mai tot timpul, sub spectrul „rechemării”. Magda Cârneci se bucură de privilegiul vieții pariziene, face lucruri foarte bune acolo, dar nu are putere decizională cu iradianță socială Însemnată. Mă Întreb Însă de foarte multe ori, dacă nu cumva generația mea a greșit strategic mizând pe alte valori decât cele - folosesc aici un cuvânt pe care Îl veți crede, poate, demonetizat - ale patriotismului. În ultimă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu excepția, e adevărat, a lui Adrian Păunescu sau a lui Vadim Tudor - dar acesta e optzecist ca vârstă!), nu se află propriu-zisă Într-o poziție politică. Unii sunt În poziții culturale decise Într-adevăr politic, care le conferă un avantaj decizional și o vizibilitate maximă În lumea culturală și literară. Dar până la urmă nu sunt nici ei politicieni. Nu aș vedea atât de tragic faptul că generația ’80 nu are reprezentanți În politica dură. Nici o generație de intelectuali nu are pregătirea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
editorială, cine poate intra În cercul puterii, ca să nu mai vorbim de exemplele care vin din sistemul academic contemporan În România, dominat copios de generația discutată. Ștefan Borbély: Nu e dominantă nici numeric, și e departe de a avea putere decizională. Doru Pop: Și la nivel decizional. Ștefan Borbély: Faceți un recensământ sumar și veți vedea că nu au putere decizională. Doru Pop: Însuși ministrul Mircea Miclea e un exemplu. Marius Lazăr: Dacă ne uităm cât de contestată este generația ’80
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]