4,789 matches
-
ce are drept sens tare al ei instituirea ierarhiilor, face parte din modul de-a fi al conștiinței; fără diferențierea între un aici și acolo, între mai înainte și apoi etc., conștiința și-ar pierde esența, aceste poziționări fiindu-i definitorii. Limita maximă a ierarhizărilor, și cea care a ridicat cele mai multe probleme în istoria umanității, o constituie instituirea Binelui și Răului drept poli ai oricărei orientări, stabilindu-se astfel o perspectivă morală asupra întregii existențe. Din această perspectivă orice exercițiu ontologic
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
vedere al cunoașterii numele (în sens epistemologic) nepotrivite date lucrurilor le aruncă pe acestea cumva în necunoscut, le ocultează. Prin intermediul familiei și sistemului în care numirea instalează lucrul îl aruncă într-un anumit mod de prezentare ce-i va fi definitoriu pe toată existența sistemului. (Un sistem care este o lume sau o mentalitate.) * Într-o lume atât de plină de oameni strâmbi este chiar simplu să ieși în evidență prin intermediul demnității. Păcat însă că nu e atât de ușor să
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
migrații, prezintă o deosebită însemnătate și o netăgăduită actualitate, evidențiată de interesul aparte cu care a fost și este încă investigată pretutindeni de numeroși istorici, arheologi și lingviști. În răstimpul acestei îndelungate perioade istorice au avut loc multiple și adesea definitorii prefaceri social-economice, etno-demografice, culturale și politice cu urmări benefice sau uneori catastrofale pentru destinul unor state, populații sau civilizații. În mileniul marilor migrații Europa a cunoscut grandoarea dar și decăderea imperiului roman, ridicarea celui bizantin dar și declinul său, rigorile
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
fel de acces la acea „dimensiune” interioară a epicului pe care tocmai dramele sufletești, tensiunile și experiențele umane, de profunzime, din capodoperele romancierului aparte care era Sadoveanu o presupun? Examinarea atentă a artei prozatorului, cu procedeele și procedările ei specifice, definitorii, din Baltagul, indiscutabil: o capodoperă, poate conduce nu numai spre un răspuns (argumentat) de dat întrebării tocmai formulate, ci - prin el - și la o altfel de abordare a raporturilor poeticii sadoveniene a romanului atât cu „tradiția”, cât și cu „modernitatea
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
clasice germane. Începând din Evul Mediu, în Apus cuvântul devenit concept este tot mai mult anchetat din perspectivă logică și i se cere să împlinească o sarcină eminamente speculativă, de aceea i se adaugă ori i se scad caracterele sale definitorii, pe calea definiției. Diferența de perspectivă care marchează gândirea bizantină pleacă tot de la folosirea termenilor. Un travaliu extrem de laborios și care a trebuit să țină seama de multe aspecte a dus în Bizanț la o altă dimensiune a folosirii termenilor
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și critica literaturii rele, a lăsat altuia marea cinste de a întemeia adevărata (subl. n.Ă, critică română”1. Cu toate acestea, Maiorescu este acela care - exercitând o critică de orientare generală - a indicat drumul spre critica aplicată, sub semnul definitoriu al autonomiei esteticului. Cercetarea literaturii din perspective estetice riguroase reprezintă testamentul spiritual al mentorului junimist, unul din cele mai importante testamente ale culturii noastre, preluat și îmbogățit de generațiile postmaioresciene. În binecunoscutul studiu T. Maiorescu și posteritatea lui critică 2
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
o semnificativă și substanțială carieră de comentator al literaturii curente, în genul lui Pompiliu Constantinescu, aplicând perspectiva istoristă asupra clasicilor, reevaluându-i spectaculos, în maniera lui Șerban Cioculescu. Deși este foarte greu, dacă ar fi să recurgem la o sintagmă definitorie pentru Vladimir Streinu, ne-am opri la exegeza armonioasă și comprehensivă. Nu avem pretenția că am găsit formula ideală, dar credem că termenii de mai sus prind ceva din personalitatea - greu reductibilă la o unică formulă - a criticului. Și monografistul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ale demersului critic al lui Vladimir Streinu: „vocea distinctă”, ideatic și stilistic, „transparența” în filiație maioresciană, obiectivitatea, exercitată consecvent, pe deasupra conjuncturilor și servituților epocii interbelice, subtila dialectică a receptării și valorizării critice, fermitatea judecății, spiritul și stilul polemic. Ele sunt definitorii pentru întreaga creație a autorului Paginilor de critică literară. 1 Pagini de critică literară, vol. II, București, E.P.L., 1968, p. 40 2 idem, p. 409 3 ibidem, p. 409-410 21 Recitind oricare din analizele critice aplicate, oricare din articolele și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
fiecare în parte un motiv unitar ca „descrierea Bărăganului” sau „basmul bisoceanului”, când opera întreagă se întemeiază pe unitatea arborescentă și vie a conștiinței, însemnează a-l micșora și mai ales a-l denatura.”1 Scriitorul este un clasicizant - atribut definitoriu pentru opera redactată la amurgul existenței: „Odobescu aspiră la antichitatea mai ales elenă în orice pagină pe care o scrie către sfârșitul vieții”2. Intuiție exactă a spiritului odobescian, al iubitorului de clasicități, livresc, erudit, cizelat și calofil, de o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Streinu, sub înfățișările ei multiple, fascinante, caleidoscopice. Literatul a cultivat el însuși poezia, cu o rară plăcere și cu statornicie, impunând un stil întemeiat pe o conștiință estetică. Exegetul neobosit a cultivat marea poezie universală și națională, fixându-i coordonatele definitorii, temele, motivele, tehnica, mijloacele, influențele și confluențele diverse. A creionat profiluri de mari creatori, reliefându-le vocea distinctă, timbrul inconfundabil, zborul inspirat în spațiile eterate ale meditației și simțirii. În perimetrul spiritual național, două sunt reperele esențiale: Eminescu și Arghezi
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
al secolului XX, Tudor Arghezi, dacă ar fi avut prilejul să-și strângă laolaltă studiile, articolele și eseurile. Volumul postum Eminescu. Arghezi, îngrijit de George Muntean, probează același interes statornic pentru marele poet, urmărit îndeaproape în toate manifestările sale literare definitorii: poezie, proză, publicistică. Sunt reunite aici recenzii, articole, eseuri: Cuvinte potrivite, Cărticică de seară, Tudor Arghezi (IĂ, Ce-ai cu mine, vântule?, Cimitirul Buna-Vestire, Prozator militant, Tudor Arghezi (IIĂ, Universalitatea liricii argheziene, Statornicii, Sintaxa poeziei, Tudor Arghezi (IIIĂ, Inefabilul arghezian
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
observă Vladimir Streinu - se poate spune cu dificultate că e poet, „putem reține de la întâiul Alecsandri ca semn neîndoielnic al participării lui la fizionomia lirică a epocii un exotism îndeosebi turcovenețiano-iberic, exotism nomenclatural, topografic și onomastic...”3 Exotismul este nota definitorie și a liricii lui D. Bolintineanu din epoca premergătoare Junimii; I. Catina încordase „o mică liră și filantropică și revoluționară”4; Baronzi făcuse dovada „unei modernități destul de curajoase”5 prin amestecul de dantesc și rizibil și prin limbajul îndrăzneț, în timp ce
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
literar românesc 1940-1950, București, E.P.L., 1968, p. 506 4 idem , p. 507 5 Leon Baconsky - Marginalii critice și istorico-literare, E.P.L., București, 1968 95 plan secundă, dovedind toți „o înzestrare ce depășește cerințele obișnuite ale breslei.” 1 Autorul stabilește apoi notele definitorii ale poetului intelectualist, de tăietură clasică, stăruind asupra lui Vladimir Streinu, ale cărui scrieri reliefează „un critic și un eseist de înaltă distincție, cu vederi ferme și chibzuite, erudit și subtil în analize, convingător, de cele mai multe ori, în teoretizări și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
mult mai mult decât ar fi rezolvat prin extindere.”1 Mircea Zaciu a închinat câteva calde pagini memoriei criticului, la dispariția acestuia, sub un frumos și emoționant titlu: Moartea lui Horațio 2. Succinta evocare stă sub semnul unui prim enunț definitoriu: „Vladimir Streinu a fost, în splendida pleiadă de spirite alese a literaturii interbelice, un arbitru al eleganței critice 3. Elogiul - deloc circumstanțial - are încărcătura unei prețuiri reale: „Vorbind în numele unui principiu de echilibru, intervenția lui păstra timbrul măsurat al unor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Streinu era un avocat al substantivului în fața căruia era o plăcere chiar să pierzi procesul, într-atât de subtilă era sentința și atât de măgulitoare rostirea execuției capitale.”1 În pofida subiectivității conținute - nutrită de o prețuire reală - portretul fixează notele definitorii ale omului și literatului, încrustându-se semnificativ în memorie. O contribuție stimabilă și substanțială la îmbogățirea exegezei consacrate criticului aduce Ov. S. Crohmălniceanu 2. Acesta vede în Vladimir Streinu pe unul din reprezentanții de frunte ai criticii foiletonistice, care „a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
dar destul de transparente, spirit parcimonios, „care caută să cenzureze pornirile vijelioase”, structural „un delicat”. Ce este 1 op. cit., p. 213 2 op. cit., p. 214 3 Al. Oprea - Incidențe critice, București, Editura Eminescu, 1975, pp. 34-40 4 op. cit., p. 34 106 definitoriu pentru Vladimir Streinu, criticul? Răspunsul lui Al. Oprea este edificator: „eforturile continui de a transcende latura conjuncturală sau prozaică a existenței nu merg în direcția unei vieți intelectuale sofisticate, ci au în vedere atingerea seninătății și a echilibrului clasic.” 1
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ipostază de creator și critic, cu marea poezie românească și universală, Vladimir Streinu exprimă cazul fericit de automodelare statornică din unghiul exegezei, primenindu-și constant impresiile, împrospătându-și arsenalul interpretării, șlefuindu-și uneltele, tinzând neobosit spre conturarea acelui spațiu estetic definitoriu pentru fiecare operă cercetată. Profund instructiv și adesea revelator este și criticul de proză. Dacă privim o clipă lista autorilor români comentați, de la Odobescu și Hogaș la Liviu Rebreanu și Mihail Sadoveanu, de la Ionel Teodoreanu și Mircea Eliade la Marin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
luare de decizii, etc. [Dictionnaire de la formation et du developpement personnel, ESF editeur, Paris, 1996] În viziunea autorilor V. Guțu, E. Muraru, O. Dandara, „competența constituie capacitatea/abilitatea complexă de realizare a obiectivelor, prin stabilirea conexiunii dintre cele trei elemente definitorii ale comportamentului: a ști, a ști să faci și a ști să fii, presupunînd o bună cunoaștere a domeniului, abilități, motivație și atitudine pozitivă față de sfera de activitate” [Guțu V. et al, 2003, p. 14], iar „competența profesională este definită
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
naționale, teritoriale, locale, aflate în permanentă mișcare. Evoluția aptitudinii pedagogice depinde de un ansamblu de împrejurări analizabile cu ajutorul unui model cu valoare metodologică ridicată. Un asemenea model este activat în literatura de specialitate prin „teoria factorului prim” care vizează capacitatea definitorie pentru structura funcțională a aptitudinii pedagogice. Evoluția aptitudinii pedagogice depinde astfel de calitatea capacității de comunicare pedagogică a profesorului dar și de capacitatea sa de conduită empatică efectivă care stimulează capacitatea de motivare socială internă a tuturor actorilor educației”. [Cristea
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
ani (5). Pentru populațiile europene, Societatea Europeană de Cardiologie dezvoltă și adaptează un instrument de estimare a riscului de boală cardiovasculară fatală pe 10 ani denumit SCORE ( Systematic COronary Risk Evaluation) (6). Aceste scoruri au introdus vârsta individului ca parametru definitoriu al „riscului bazal”, aducând în prim plan faptul că nivelul riscului absolut crește progresiv odată cu vârsta, chiar și în absența celorlalți factori de risc (5). Consecința practică a progreselor majore în domeniul epidemiologiei și prevenției bolilor cardiovasculare este reprezentată de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie pentru caracterul regimului Antonescu 1. În Consiliul de Cabinet, din 7 februarie 1941, generalul Ion Antonescu aborda tema mahalalelor, “aspect foarte dureros al vieților noastre”, susținând că “în împrejurimile Bucureștiului, s-au creat mahalale infectate de oameni fără căpătâi, care
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie pentru caracterul regimului Antonescu. În Consiliul de Cabinet, din 7 februarie 1941, generalul Ion Antonescu aborda tema mahalalelor, “aspect foarte dureros al vieților noastre”, susținând că “în împrejurimile Bucureștiului, s-au creat mahalale infectate de oameni fără căpătâi, care ați
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
multe comorbidități și riscuri suplimentare care particularizează atitudinea terapeutică și prognosticul infarctului miocardic acut cu supradenivelare de segment ST (STEMI) la această categorie de pacienți. Momentan nu există o definiție unanim acceptată a vârstnicului. În țările dezvoltate este considerată ca definitorie vârsta cronologică de 65 de ani, criteriu care nu poate fi aplicat în majoritatea țărilor din Africa. În mod arbitrar, cea mai realistă definiție a vârstnicului pentru regiunea Africii ar fi vârsta cronologică de 50-55 de ani, cu diferențe în funcție de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
și a insuficienței cardiace (IC). Este importantă diferențierea față de amiloidoza primară, deoarece amilodiza senilă este un proces lent cu prognostic mai bun (36). 2.2.2.3. Funcția cardiacă Este consecința directă a modificărilor structurale, fiind influențată de procesul vascular definitoriu pentru îmbătrânire - arterioscleroza -, sau are componente influențate de vârsta per se. Funcția sistolică Modificările funcționale cardiace legate de vârstă sunt controversate, deoarece mulți para - metri nu au diferențe semnificative în repaus. Pe de altă parte, sunt autori care susțin scăderea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
reformulate ca urmare a descoperirii grotei Chauvet, prin care s-au schimbat destul de mult interpretările sale, devenite clasice. Secolul al XIX-lea se caracterizează și prin descoperirea stațiunilor care au devenit eponime ale culturilor arheologice, sau a altor obiective arheologice, definitorii în cunoașterea Paleoliticului european. Ne referim la celebra grotă de la Neanderthal (1856), eponimă pentru tipul fizic al creatorului culturilor și faciesurilor Paleoliticului mijlociu, sau la adăpostul de la Cro-Magnon (1868), unde au fost identificate cinci schelete care reprezintă tipul fizic al
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]