3,884 matches
-
reprezentative pentru acesta (pars pro toto), aidoma monadelor lui Leibniz (vezi II, 2Bh). Despre al doilea motiv am vorbit deja. El rezidă în deosebirile dintre știință și filozofie în ceea ce privește "aria" investigației și "zarea interioară": practica științifică cercetează un domeniul strict delimitat și are "o zare interioară" bine determinată, pe când filozoful (teoreticianul în genere) vizează totalitatea existenței, iar "zarea lui interioară" rămâne "indeterminată" în mare măsură, ceea ce-i asigură o sporită libertate de creație. În fine, al treilea factor este atitudinea față de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
filozofiei înseși. Tocmai acest dualism provoacă păcatul originar al filozofiei: acela de a lăsa descoperit din punctul de vedere al conceperii riguros obiective, de tip științific, o zonă "insondabilă"; nefiind un țel al științei ce urmărește doar o "arie" bine delimitată, această zonă rămâne oricum apanajul metafizicii, care vizează întotdeauna totalitatea existenței, "corelația universală". Căci "filozofia nu este cunoaștere în sensul comun al cuvântului, adică conformitate cu un obiect preexistent și preconstituit" (vezi I, nota 185), ci caută în mod tradițional
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
derutante. Sensurile denotative ale unor termeni diferă de la un autor la altul; sensurile conotative ale acelorași termeni au, aproape întotdeauna, încărcături semantice extrem de subiective. Definițiile operaționale sunt rare și înțelesurile exacte ale conceptelor nu pot fi decriptate decât din contexte delimitate. Astfel încât cacophony of voices, care se „aude” în discursurile dedicate curricula moderne, ironizată de Pinar și colaboratorii săi (2001), constituie o serioasă problemă de comprehensiune a liniilor de convergență pe care fiecare model curricular le urmează. Dar acestea există. Curricula
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
găsi la cercetători precum G. Mialaret, E. Planchard, H. Piéron și în mai multe dicționare, manuale și tratate românești 4. Folosirea modernă a conceptului de curriculum, în sens restrictiv, nu poate fi considerată greșită. Ea se impune adesea, în contexte delimitate ale discursului pedagogic. De exemplu, această utilizare este obligatorie ori de câte ori cercetătorul modern explică aspecte concrete ale conținutului procesului instructiv-educativ sau caracteristici ale planurilor și problemelor de învățământ. b) A doua tendință, dominantă în literatura pedagogică modernă, este aceea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de către om” s-a diluat în „societatea de consum”. La mijlocul deceniului, o mulțumire leneșă părea că se așază paradiziac peste toată populația din zona euroatlantică. „Lupta de clasa” teoretizată de Marx a încetat pentru că nu mai erau „clasele sociale” bine delimitate, iar sindicatele și-au pierdut rostul și forța pentru că nu mai aveau pe cine să reprezinte și nu mai aveau nici chiar membri. La fel și criticii. Când se mai întâmpla ca vreun blazat nostalgic sau neorousseauist năuc să predice
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dintre subiect și obiect ce are loc în procesele dezvoltării și cunoașterii. Structuralismul genetic nu este un poststructuralism și Piaget nu poate fi considerat postmodernist decât forțând în mod exagerat sensul acestor concepte care desemnează moduri de gândire relativ bine delimitate. Doll jr. a analizat însă aceste evoluții într-o manieră impresionistă, recurgând la analogii și interpretând unele noțiuni și principii științifice riguroase ca metafore revelatoare. Un exemplu concludent îl constituie interpretarea teoriei „ordinii din haos”, formulată de Prigogine în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
România, Slovacia, Slovenia și Ungaria în perioada 1990 2010. Am luat în considerare guvernele formate după primele alegeri libere ulterioare căderii comunismului. În ceea ce privește metodologia folosită, în primul rând am realizat o analiză cantitativă asupra celor 110 guverne formate în spațiul delimitat pentru a arăta frecvența formulelor minoritare în raport cu a celor majoritare ale cabinetelor. Analiza are rolul de a sublinia frecvența guvernelor minoritare în fiecare dintre statele luate în considerare. Voi accentua, de asemenea, tipul de constrângeri formale ce afectează formarea cabinetului
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
a tuturora, la ea reducîndu-se în fond toate, la fel cum semințele fructelor se întorc în pămînt pentru a renaște sub alte forme ; .) Textul din De libero arbitro ar îndreptăți respingerea ideii că la Augustin întâlnim o conștiință la fel de bine delimitată ca și cea cartesiană ce presupune o repliere a gîndirii asupra ei înșiși. Pentru o concluzie corectă însă trebuie să ne raportăm și la De trinitate unde, așa cum s-a menționat deja, argumentul cogito-ului este prezentat cel mai bine. Există
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
În țara noastră cea mai mare frecvență a atacului (40 %) s-a înregistrat în județul Hunedoara (Tatiana Seșan, 1980). Simptome. Frunzele, tulpinile și păstăile infectate prezintă pete mici de 1-2 mm, la început decolorate, apoi brune cu margini mai puțin delimitate sau precis delimitate (fig. 41). Zonele centrale uscate ale petelor cu timpul devin cenușii și prezintă mici puncte negre. Atacul pe tulpini este foarte păgubitor, deoarece în dreptul petelor lungi de 1 cm, țesuturile sunt denivelate, tulpina se strangulează și partea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cea mai mare frecvență a atacului (40 %) s-a înregistrat în județul Hunedoara (Tatiana Seșan, 1980). Simptome. Frunzele, tulpinile și păstăile infectate prezintă pete mici de 1-2 mm, la început decolorate, apoi brune cu margini mai puțin delimitate sau precis delimitate (fig. 41). Zonele centrale uscate ale petelor cu timpul devin cenușii și prezintă mici puncte negre. Atacul pe tulpini este foarte păgubitor, deoarece în dreptul petelor lungi de 1 cm, țesuturile sunt denivelate, tulpina se strangulează și partea superioară a plantei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
poate produce pagube mari, așa cum a semnalat Ana Hulea în 1940. Simptome. Ciuperca parazitează numai pălăriile începând cu partea lor inferioară, unde produce pete brune ce se pot confunda cu cele produse de boala cu scleroți ,dar sunt mai bine delimitate;în dreptul petelor, pe țesuturile moi și putrede, apare un praf cenușiu (fig.71). Boala poate să cuprindă întreaga pălărie și chiar la suprafața semintelor apare o culoare cenușie-verzuie, iar între seminte apar scleroți mici, negri. Semințele au suprafața pătată, fără
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la culturile de tomate unde, poate produce calamități. Simptome. Plantele virotice prezintă o ramificare a lăstarilor anormală, frunze curbate în jos, cu nervuri închise la culoare. La baza frunzelor, pe partea inferioară, apare o culoare asemănătoare cu a bronzului, imprecis delimitată. Fructificarea este slabă, iar pe fructele mici, apar pete inelare, roșii sau galbene. Tulpinile plantelor virotice pot prezenta brunificări și înnegriri ale lăstarilor. Transmitere-răspândire.Transmiterea virusului este asigurată de tripsul tutunului și specii ale genului Frankliniella care după achiziționarea virusului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o zonă centrală brună din cauza țesuturilor necrozate (arse), de pe care se scurg picături de lichid bacterian sub formă de lacrimi. Pe frunzele plantelor mature apar pete neregulate ca formă, de 1-2 mm în diametru, cu aspect umed și margini bine delimitate (fig.100 -a). În perioadele umede sau după irigarea culturii, în jurul petelor apar inele lucioase datorită lichidului bacterian. Inițial petele au culoarea verde închis, apoi devin cenușii sau brune și sunt dispuse în special de-a lungul nervurilor, spre marginile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și la ardei. Prin căderea florilor atacate și deprecierea calitativă a fructelor recoltabile, se înregistrează pierderi de până la 75 %. Simptome. Bacteria atacă părțile aeriene ale plantelor încă din primele faze de vegetație când, apar pete mici cu aspect umed, bine delimitate, de 1 mm în diametru. Țesuturile petelor, prin uscare, devin brun închis la culoare și se înalță în centrul zonelor atacate, fiind înconjurate de un inel de decolorare. Prin desprinderea țesuturilor necrozate, apar găuri în frunziș. Fructele infectate au puncte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spre zone brune negricioase, în dreptul cărora limbul frunzei este subțiat și rămân înconjurate de o zonă verde-gălbuie. Aceleași pete brune-negricioase le întâlnim și pe tulpini, însă aici au formă alungită. Fructele prezintă pete de arsură negre, superficiale, ușor bombate, bine delimitate. Bacteria, transmiterea, răspândirea sa și măsurile de prevenire și combatere au fost descrise la tomate. Boli produse de ciuperci 8.2.9. Mana ardeiului Phytophthora capsici Boala cunoscută și sub numele de putrezirea rădăcinii tulpinii și a fructelor de ardei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de Ana Hulea în 1964, în sudul țării, în culturile din seră și solarii, dar acum este găsită și în câmp. Simptome. Pe frunzele bazale apar pete galbene de 2-4 cm, cu un contur difuz care vor fi mai bine delimitate abia după apariția pâslei miceliene de culoare cenușie-albicioasă. După apariția fructificațiilor ciupercii, pâsla capătă un aspect făinos și boala se extinde pe cozile frunzelor, frunzulițele de la baza florilor (sepale) și chiar pe fructele tinere. În cazul în care temperaturile oscilează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aeriene ale plantei, începând cu faza de răsad și până la plantele mature. Răsadul atacat prezintă o brunificare la baza tulpinii, urmată de putrezirea țesuturilor și moartea plăntuțelor. Pe frunzele bazale ale plantelor mature apar pete măslinii, de 1-24 mm, bine delimitate, ce devin în scurt timp de culoare brună. Pe fața superioară a petelor se observă zonalități concentrice, iar pe fața inferioară a frunzei în dreptul petelor apar puncte mici, negre. Țesuturile afectate se brunifică și cad, așa încât frunza apare perforată. Atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Weber (1966) când arată că acestea sunt "antiteze ale conflictului". b) Militantism și comunități utopice Stan și Ionescu (1999: 201) arată că "în istoria omenirii nu a existat comunitatea zugrăvită de utopiști, sau de către Ferdinand Tönnies; dar în interiorul unui spațiu-timp delimitat pot apărea interese materiale, morale etc. comune, ce atenuează conflictele dintre oamenii ce trăiesc laolaltă". Utopismul nu dispare neapărat, iar noi îl regăsim ușor sub forma militantismului, care se sprijină ca întotdeauna pe iluzia raționalismului, "întemeiată" însă de această dată
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
se exprimă atitudini. Acestea vizează conținutul transmis, receptorul și situația comunicării. Prin orientările lor atitudinale, pozitive, neutre sau negative, profesorul și elevul potențează sau frânează comunicarea, sporesc sau anulează efectele conținuturilor didactice propuse. Astfel, un conținut verbal strict și precis delimitat Ă o teoremă matematică, spre exemplu Ă în funcție de conduita parași nonverbală a profesorului, poate fi percepută de clase paralele, sau de aceeași clasă în momente diferite, destul de divers: • ca o provocare adresată imaginației și puterilor lor euristice; • ca o expresie
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și transformarea ei în trăirea concretă, vie, a sentimentului culpabilității "fatale" definesc personajele principale ale romanelor Pădurea spînzuraților și Ciuleandra. Diferită în privința spațiilor ficționale, narațiunea rebreniană opune, în aparență, lumea profund străină, fatal terorizantă, a cîmpului de luptă, denotat și delimitat simbolic de stîlpii terifianți ai supliciului prin spînzurare camerei semipenitenciare a sanatoriului privat, unde personajul se află tot în așteptarea unei sentințe, medicale de astă dată, una care să absolve o vinovăție criminală prin deducerea tulburării mintale a pacientului. Crima
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
rareori ne rămîn în minte atît de conturate ca cele secundare. Un tip care circulă de-a lungul unui roman în trei volume este o sumă de imagini prea multe și prea diverse, ca să putem avea în minte clară, bine delimitată, perfect individualizată, figura (...). Pe cînd un tip secundar, care apare numai într-un capitol, dacă e bine zugrăvit, ne rămîne în minte mai exact (...)." Indeterminarea de natură a personajului, "efect al textului", cum preferă să-l califice Philippe Hamon, rămîne
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a crescut destul de mult. Profesiunea de asistent social are o istorie recentă, în ciuda faptului că serviciile asistențiale s-au dezvoltat, sub o formă sau alta, pe măsura evoluției civilizației umane. "Domeniul asistenței sociale a fost circumscris ca o profesiune clar delimitată abia la începutul secolului al XX-lea, adică atunci când au apărut primele diferențe între diversele genuri de prestație socială. În literatura de specialitate se menționează că, până în acel moment, rolul de astăzi al asistenței sociale era deținut de diferite asociații
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de arsură retrosternală atunci când leziunile se extind retrosternal. Candidoza orală se poate asocia cu fisuri ale comisurii bucale (‚zăbăluță”) sau cu cheilită. Leucoplazia păroasă a limbii este cauzată de virusul Epstein Barr și apare sub forma unor leziuni albicioase imprecis delimitate, ușor reliefate, cu suprafață neregulată, dispuse vertical pe marginile laterale ale limbii, rareori extinse și pe fața dorsală sau ventrală. Aceste leziuni sunt aderente și asimptomatice. Aftele nu sunt precis identificate din punct de vedere etiologic, dar sunt asociate cu
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de vecinătate, care se evidențiază prin pierderea stratului cinci și confluența masei tumorale cu organele vecine. Deși CT permite aprecierea dimensiunilor ganglionilor limfatici, EUS adaugă informații asupra limitelor demarcării, intensității și texturii ecografice. Astfel sunt considerați maligni ganglionii rotunzi, precis delimitați, omogeni, hiperechogeni, iar cei alungiți, hipoechogeni, mai probabil benigni sau inflamatori (figura 11). Figura 11: Imagine ultrasonografie endoscopică de tumoare esofagiană T2 N1. T: tumora; LN: ganglion limfatic; Ao: aorta. Aceste aspecte sunt însă evaluate subiectiv și nu evidențiază micrometastazele
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
în mîini, prin intervenția statului în viața economică și socială. De aceea, catolicii sociali, care au dat naștere democrației creștine fiindcă acceptau democrația politică și socială, se află foarte aproape de tradiționaliști. Jean-Marie Mayeur scria: "Dincolo de o Biserică ideologică aparent bine delimitată și datorită căreia războiul nu-și găsea explicația, rădăcinile se unesc pentru a se hrăni din același sol"18. Dar creștin-democrații sînt democrați și se diferențiază de mulți dintre catolicii sociali legitimiști, care visau revenirea la monarhia tradițională și corporatistă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]