3,389 matches
-
număr de evrei au fost luați sau au urmat aceste trupe.” Foarte interesant, însă, este și un extras referitor la problema evreiască, dintr-un raport al lui Gheorghe Alexianu, datat 11 decembrie 1941, care ne oferă o imagine reală a deportărilor care au avut loc în Transnistria. În afară de evreii autohtoni, au sosit în Transnistria, pentru motive de siguranță, un număr de peste 115.000 de evrei, aduși din toamna, când s-a luat această măsură ni s-a comunicat că numărul total
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
această rezolvare nu se poate face decât prin îndepărtarea totală a evreilor din Transnistria, și trecerea lor peste Bug, așa cum avem încheiată convenția cu germanii”. Jean Ancel, în lucrarea “Transnistria”, pe baza unor documente cunoscute abia în 1995, estimează deportările în această zonă, astfel: “Pentru anul 1941, din Basarabia 75.525, Bucovina și Dorohoi 91.845, alte deportări din România, 16.000. Total 1941 - 183.370, la care se mai adaugă 6.500 pentru anul 1942. Legația germană estima numărul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Bug, așa cum avem încheiată convenția cu germanii”. Jean Ancel, în lucrarea “Transnistria”, pe baza unor documente cunoscute abia în 1995, estimează deportările în această zonă, astfel: “Pentru anul 1941, din Basarabia 75.525, Bucovina și Dorohoi 91.845, alte deportări din România, 16.000. Total 1941 - 183.370, la care se mai adaugă 6.500 pentru anul 1942. Legația germană estima numărul evreilor deportați în august 1942 la 185.000. Doctor Filderman, octombrie 1943, 190.000. Ion Antonescu, mai 1946
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
acesta istoric de acum, l-am scăpat pentru totdeauna”. Comisia Internațională asupra Holocaustului în România concluziona că numărul total al românilor și ucrainienilor evrei, care au pierit în teritoriile aflate sub administrație românească, era între 280.000 și 380.000. Deportarea rromilor în Transnistria Apariția bruscă, la începutul anilor 1940, a așa-numitei “probleme a țiganilor” nu a avut nimic de a face cu atitudinea tradițională a autorităților române, față de această populație. De la dezrobirea lor, înfăptuită la mijlocul secolului al XIX-lea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
11.047 urmau a fi evacuate într-o primă etapă. În 1942, au fost transmiși în Transnistria, forțat, 11.441 rromi nomazi și 13.176 rromi sedentari, total 24.717. Criteriile după care s-a făcut “selecția” populației țigănești, în vederea deportării, au fost, oficial, nomadismul, iar în cazul țiganilor sedentari, condamnările, furturile, lipsa mijloacelor de existentă. Și în alte documente, care privesc deportarea țiganilor, autoritățile vorbesc despre necesitatea curățirii satelor și orașelor de populația țigănească săracă, fără ocupație sau meserie, fără
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și 13.176 rromi sedentari, total 24.717. Criteriile după care s-a făcut “selecția” populației țigănești, în vederea deportării, au fost, oficial, nomadismul, iar în cazul țiganilor sedentari, condamnările, furturile, lipsa mijloacelor de existentă. Și în alte documente, care privesc deportarea țiganilor, autoritățile vorbesc despre necesitatea curățirii satelor și orașelor de populația țigănească săracă, fără ocupație sau meserie, fără avere și fără posibilitatea de a-și câștiga existența, de țiganii care trăiau din furt și cerșit. La procesul principalilor criminali de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ordine publică și cele sociale. Nu putem ști în ce măsură acuzele la adresa rromilor din orașe erau reale. Nu crimele comise de țiganii în orașe puteau fi motivul principal, odată ce imensa majoritate a celor deportați proveneau din sate. În același timp, deportarea țiganilor nu a fost o măsură de natură socială. Dacă ar fi fost așa, ar fi trebuit ca la acest proces de “curățire” a țării, de elementele “problemă”, sub aspect social, să fie supusă întreaga populație a țării, indiferent de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a deportării țiganilor a ținut de politica etnică a guvernului Antonescu, mai precis, de preocuparea de a realiza omogenizarea etnică a țării. La 13 august 1942, guvernatorul Transnistriei, Alexianu, într-o ședință cu prefecții, ordona că, în ceea ce privește rromii
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a deportării țiganilor a ținut de politica etnică a guvernului Antonescu, mai precis, de preocuparea de a realiza omogenizarea etnică a țării. La 13 august 1942, guvernatorul Transnistriei, Alexianu, într-o ședință cu prefecții, ordona că, în ceea ce privește rromii, aceștia să fie puși
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a păstra o Transnistrie curată: livra sclavi regimului de ocupație german de dincolo de Bug, care rămăsese fără oameni - animale de muncă, din moment ce-i ucisese așa de repede. În contextul războiului, care consumase deja aproape toate energiile țării, reacția populației față de deportarea rromilor nu a fost una indiferentă. Atunci când populația se raporta la măsura de deportare a țiganilor, ea judeca acest act al autorităților, prin prisma scopului pe care credea că acestea îl urmăresc. Populația știa că autoritățile îi duc la Bug
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
care rămăsese fără oameni - animale de muncă, din moment ce-i ucisese așa de repede. În contextul războiului, care consumase deja aproape toate energiile țării, reacția populației față de deportarea rromilor nu a fost una indiferentă. Atunci când populația se raporta la măsura de deportare a țiganilor, ea judeca acest act al autorităților, prin prisma scopului pe care credea că acestea îl urmăresc. Populația știa că autoritățile îi duc la Bug pe țiganii care fac probleme, adică nomazii și, dintre țiganii sedentari, cei care suferiseră
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
care credea că acestea îl urmăresc. Populația știa că autoritățile îi duc la Bug pe țiganii care fac probleme, adică nomazii și, dintre țiganii sedentari, cei care suferiseră condamnări, care trăiau din furturi sau cerșit, care nu aveau o ocupație. Deportarea țiganilor, executată de autorități în vara și la începutul anului 1942 a survenit într-un moment când, la nivelul omului de rând, țiganii, în ansamblu, nu erau percepuți ca o problemă. O importantă componență a populației rrome era bine integrată
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
etnică, nici socială. Transformarea lor într-o “problemă” a fost întru totul opera regimului Antonescu și s-a produs în contextul politicii etnice menționate mai sus. Înaintarea sovietică, din toamna anului 1943 și în lunile de iarna, a pus capăt deportărilor. La 15 martie 1944, când unitățile sovietice se aflau în sud, la râul Bug, iar la nord depășeau Nistrul superior, Mihai Antonescu a trimis următorul mesaj “Rog a lua măsuri de evacuare a cetățenilor români, fără deosebire de origine, și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din Transnistria. Procentul de morți sau dispăruți se ridica la această categorie la 56,2%, iar supraviețuitorii la 43,8%. În ansamblu, au murit de frig și boli, din cauza condițiilor mizere în care s-au aflat, 11.441 de persoane. Deportarea populației rrome în Transnistria a afectat aproximativ 10% din totalul populației țigănești care trăia în România. Trecerea lor peste Nistru nu a fost întâmpinată cu bunavoință de opinia publică. Mașina de propagandă a regimului nu inclusese pe agenda sa și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
totalul populației țigănești care trăia în România. Trecerea lor peste Nistru nu a fost întâmpinată cu bunavoință de opinia publică. Mașina de propagandă a regimului nu inclusese pe agenda sa și antitiganismul. Au existat reacții de respingere a actelor de deportare, atât din lumea politică, cât și din cea rurală. Aceste reacții au fost concretizate inclusiv în unele memorii, de natură să minimalizeze și ulterior să oprească actele de “evacuare”, împotriva populației rrome. Totuși, nimic nu a putut împiedica moartea a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din urmă, fie din convingere. Este greu de apreciat care dintre cele două variante este mai gravă și care îl transforma mai mult pe mareșalul Antonescu în criminalul de război Antonescu. Una, însă, din consecințele care au rămas de pe urma deportării rromilor, este aceea că a infiltrat în concepția omului de rând o idee nouă, cea referitoare la o “infracționalitate” generalizată a populației rrome, care încă mai poate fi percepută și astăzi. A două consecință este că, așa cum am arătat și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Beniamin Goldmann (Horia Crișan), ucis de poliția politică antonesciană după înapoierea din războiul civil spaniol. E atât de fanatic devotat internaționalismului proletar, încât dă fiului său numele lui Lenin inversat. Născut în Ardealul de Nord, Ninel reușește să se sustragă deportării din aprilie-mai 1944 la Auschwitz, dar va fi capturat, toamna, de poliția maghiară și dus, împreună cu alți tineri evrei, spre vest, până la Székesfehérvár, unde îi ajunge armata roșie „eliberatoare”. Ostașii acesteia îl cotonogesc însă mai rău decât horthiștii. Stabilit sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
voință de adevăr a fost considerabil, făcând cunoscute unele texte majore. Reconsiderarea trecutului, ruperea tăcerii în privința Istoriei se produseseră. Această recunoaștere și condamnare a politicilor antisemite, începând cu perioada 1866-1878, trecând prin crizele din 1899-1900, 1930, pogromurile din 1941 și deportările evreilor în Transnistria din 1941-1943, au avut și o consecință nefastă. Elitele intelectuale au început să facă noi clasamente, ierarhizări pe o scară a antisemitismului, potrivit căreia cineva putea fi "mai mult", "mai puțin" sau "absolut deloc" vinovat. Un fel
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fi utilizată pentru scopurile lor. Da, DRANG Nach OSTEN nu‐i speriau, ci groapa lor era DRANG NACH WESTEN a emancipării muncitorimii. De aceea au privit cu atâta liniște și cinism l a scandalurile din Reich, la arderea cărților, la deportarea, schingiuirea și uciderea oamenilor. Nu numai că n‐au protestat, că n‐au intervenit, dar au contribuit, cu grele miliarde, la construirea acestei uriașe și monstruoase mașini de război și crimă! Nici o cheltuială nu li s‐a părut prea mare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a realității. După război, URSS a fascinat o mare parte din inteligentia progresistă. Multe persoane au călătorit în "patria socialismului" și s-au întors plini de admirație. Au crezut ceea ce li se spunea, ceea ce li se arăta. Dictatura, poliția politică, deportările, lagărele de concentrare, lipsurile erau trecute sub tăcere. Am enumerat câțiva factori importanți care deformează judecățile, separându-le de adevăr. În viață, acțiunea lor se conjugă. Ideologia, interesele, prejudecățile, temperamentele, caracterul fuzionează în doze variabile Manevrele Atunci când oamenii discută și
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de răspuns al acestuia din punct de vedere emoțional-afectiv. El poate avea următoarele aspecte: paranoia senzitivilor, depresii reactive, fenomene pitiatice. B. Reacții colective și sociale, sau „psihozele reactive”, apar la un grup populațional în condițiile unor cataclisme sociale (război, bombardament, deportări, captivitate, revoluții, cutremure, incendii, inundații). Ele pot lua diferite aspecte psihopatologice: panică, teroare, frică, violență, stupoare, acțiuni paradoxale etc. Stările reactive, mai sus analizate, oferă o largă paletă de tulburări psihopatologice specifice, raportate atât la factori etiologici exogeni, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
contagiunii psihice stă procesul de sugestie colectivă indusă, de regulă, prin imitația unui „model carismatic”, sau prin coparticiparea emoțională a membrilor grupului uman respectiv aflat în situații neobișnuite, cu caracter limitativ-constructiv: panică, teroare, cataclisme, crize economice sau social-politice, revoluții, războaie, deportări, invazii străine etc. Factorii care contribuie la declanșarea psihozelor colective, ca și planurile în care acestea se manifestă, sunt multiple și de o mare diversitate. Din aceste considerente am preferat să le grupăm în următoarele tipuri de modificări: factorii etiologici
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să facem loc unor reflecții care dezonorează o parte din elita intelectualității germane, care s-a manifestat atât de nefericit în politica germană antisemită 652. Hitler anunțase că Reich-ul trebuie să fie "curățat de evrei" (Judenrein) și concepuse planuri pentru deportarea în masă a acestora într-o rezervație în Madagascar, organizarea unei colonii evreiești în Europa de Est în zona din jurul Lublinului, dar ulterior, după invadarea URSS, "soluția finală" a relevat fața sinistră a programului antisemit. Programul "soluției finale" a fost adoptat în
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
județelor Hotin, Ismail și Cetatea Albă contravenea adevărului istoric și realității etnice existente în acea vreme. Odată cu instaurarea în Basarabia și Bucovina de Nord a regimului sovietic stalinist, în aceste ținuturi au fost comise crime împotriva umanității: omoruri în masă, deportări, foamete organizată". Din nenorocire, condamnarea pactului secret Molotov-Ribbentrop, inclusiv în Congresul Deputaților Poporului a URSS din 28 decembrie 1989 n-a avut nici un fel de consecințe practice. Dar, cum notau Aurel Karețki și Adrian Pricop în Lacrima Basarabiei, "istoricul este
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Israel".667 Rezoluția 681668 (din 20 decembrie 1990) și ulterior Rezoluția 799669 (din 18 decembrie 1992) reafirmă o parte din principiile enunțate în rezoluțiile anterioare referitor la inadmisibilitatea achiziționării de teritorii prin război (a se vedea Rezoluția 242) și în legătură cu deportarea palestinienilor civili din Teritoriile Ocupate (în 1967) de către israelieni. Rezoluțiile la care se face apel sunt: Rezoluția 607670 (din 5 ianuarie 1988), Rezoluția 608671 (din 14 ianuarie 1988), Rezoluția 636672 (6 iulie 1989) și Rezoluția 641673 (30 august 1989), toate
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]