3,978 matches
-
tone țiței, care se vor epuiza în circa 13 ani (adică în 2020). În secolul al XV-lea sunt menționate gropile de păcură de la Lucăcești (cartier al Moineștiului, Județul Bacău (1440-1442), iar în secolul al XVIII-lea cele din sudul Depresiunii Dărmănești și în jurul localității Moinești. Marco Bandini relata în 1646 faptul că locuitorii din satele Mosoare, Poieni, Dofteana și Păcuri foloseau ca leac țițeiul extras prin puțuri. Mai târziu, Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae amintește de existența și exploatarea petrolului
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
noastre prin foraje de mare adâncime, de la 150 m până la 1000 m, extracția a fost o prezență permanentă în peisajul industrial al zonei. Începuturile industriei petroliere în România au loc în bazinul Râul Trotuș, respectiv pe Valea Tazlăului și în Depresiunea Dărmănești. Mai târziu, perimetrele petrolifere se lărgesc mult, cuprinzând spații tot mai mari în zona paleogenului carpatic. Prima sondă cu foraj mecanic din România a fost fabricată și folosită la Poieni (Târgu Ocna), Bacău în anul 1861 și consta în
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
vest cu Comuna Craidorolț și cu Comuna Acâș. Suprafața totală a comunei este de 11703 ha, intravilan 897 ha iar în extravilan de 10806 ha. Din punct de vedere geologic comuna Beltiug face parte din unitatea tectonică de bordure a Depresiunii Panonice, unitate ce s-a individualizat în urma evenimentelor geologice din teritoriul superior în cuaternar. Relieful comunei se caracterizează prin peisajul dat de contactul dintre Piemontul Codrului și zona de câmpie a Crasnei. Câmpia Crasnei face parte dintr-o unitate geografică
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
în maghiară: "Karika") este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Creaca (reședința), Jac, Lupoaia, Prodănești și Viile Jacului. Comuna Creaca este așezată în zona de contact dintre Munții Meseș, Dealurile Dumbrava și Depresiunea Almaș-Agrij. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Creaca se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,01%), cu o minoritate de romi (2,14%). Pentru 3
Comuna Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/310738_a_312067]
-
Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Apoldu de Jos (reședința) și Sângătin. Comuna Apoldu de Jos este situată în vestul județului Sibiu, în marginea sudică a Podișului Transilvaniei, la limitia de sud-est a Podișului Secașelor, la poalele Munților Cindrelului, în Depresiunea Apoldului, pe valea pârâului Secaș, pe drumul județean 106G Apoldu de Sus - Apoldu de Jos - Miercurea Sibiului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Apoldu de Jos se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/310748_a_312077]
-
Sâg (în maghiară: "Felsőszék") este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Fizeș, Mal, Sâg (reședința), Sârbi și Tușa. Comună Sâg este situată în partea sud-vestică a județului Sălaj, la contactul Munților Plopișului cu Depresiunea Silvaniei, respectiv cu Depresiunea Plopișului. Satele Fizeș și Sâg sun în partea de nord-vest acomunei, Mal în partea de est la intrare dinspre Bănișor până la granița cu județul Cluj, Sârbi este încadrat de satele Mal, Sâg și Tușa, având cel
Comuna Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/310745_a_312074]
-
în maghiară: "Felsőszék") este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Fizeș, Mal, Sâg (reședința), Sârbi și Tușa. Comună Sâg este situată în partea sud-vestică a județului Sălaj, la contactul Munților Plopișului cu Depresiunea Silvaniei, respectiv cu Depresiunea Plopișului. Satele Fizeș și Sâg sun în partea de nord-vest acomunei, Mal în partea de est la intrare dinspre Bănișor până la granița cu județul Cluj, Sârbi este încadrat de satele Mal, Sâg și Tușa, având cel mai mic teritoriu și
Comuna Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/310745_a_312074]
-
Poiana Onții și pe Valea Solonei, înspre Solona, Teștioara și Văleni. Comuna Surduc este situată în partea central-estică a județului Sălaj, pe malul stâng al râului Someș. Se află la intersecția unor forme de relief diferite: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna-Gârbou, Depresiunea Almaș-Agrij și Culmea Prisnelului. Este traversată de DN1H Jibou-Dej și de a patra magistrala feroviară a țării, București-Brașov-Deda-Dej-Jibou-Baia Mare. Distanța față de orașul Jibou, cu care se învecinează, este de 10 kilometri, iar până la Zalău, reședința județului, sunt 35 de kilometri
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
Zalău, reședința județului, sunt 35 de kilometri. Comuna Surduc, cu o suprafață de 71,42 km (a șasea între comunele județului), ocupă o poziție central-estică în cadrul județului Sălaj, la contactul a patru unități de relief importante: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna-Gârbou, Depresiunea Almaș-Agrij și Culmea Prisnelului. Din punct de vedere fizico-geografic comuna este situată la est de "jugul intracarpatic" (Munții Meseș-Dealul Dumbrava-Culmea Prisnelului). Dealurile Simișna-Gârbou ce alcătuiesc cea mai mare parte a comunei sunt reprezentate doar prin terminația lor nordică, care înclină
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
jugul intracarpatic" (Munții Meseș-Dealul Dumbrava-Culmea Prisnelului). Dealurile Simișna-Gârbou ce alcătuiesc cea mai mare parte a comunei sunt reprezentate doar prin terminația lor nordică, care înclină treptat în această direcție către culoarul larg terasat al Someșului, către care se deschide și Depresiunea Almaș-Agrij. Culoarul este limitat spre vest de ultimele prelungiri ale culmii Prisnelului, reprezentate prin Piscuiul Ronei (438 m). Teritoriul comunei este traversat de cursul mijlociu al Someșului, aici vărsându-se, pe un spațiu foarte restrâns, trei afluenți importanți ai acestuia
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
Luncavița este o comună în județul Tulcea, Dobrogea, România, formată din satele Luncavița (reședința) și Rachelu. Comuna Luncavița este amplasată la 52 km de Tulcea în depresiunea cu același nume, pe DN 22. Teritoriul administrativ al comunei se învecinează: la nord , peste lacul Crapina, cu teritoriul administrativ al comunei Grindu și fluviul Dunărea, care face granița cu fostele teritorii ale URSS, la est cu teritoriul orașului Isaccea
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
Dunării", "Munții Măcinului" și "Podișul Niculițelului". Regionarea morfologică face ca relieful comunei să fie, în general, ușor vălurit, coborând în trepte de la peste 360 m, în sud, până aproape de nivelul mării, în nord. Culmile înalte de la sud de zona studiată (Depresiunea Luncavița) sunt reprezentate prin Dealul Mare, la sud-vest de Văcăreni, vârful Văcăreni - la sud de localitate, culmea Ciclăiești la sud-vest de Luncavița, dealul Pietriș, dealul Fetei (la sud-est și, respectiv, est de Luncavița) și, de asemenea, dealurile de la sud și
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
de pe urma scăderii prețurilor mărfurilor agricole cu 40 - 60%. Mineritul și exploatarea lemnului au avut probabil cea mai dramatică scădere, deoarece cererea scăzuse puternic iar alternativele de reangajare a muncitorilor mineri sau forestieri în alte sectoare erau cele mai reduse. Marea depresiune economică în diferite țări ale globului s-a încheiat în momente diferite. În majoritatea țărilor au fost concepute programe de refacere și cele mai multe au trecut prin diferite transformări politice, care le-au împins spre extremele dreaptă sau stângă. Societățile bazate
Marea criză economică () [Corola-website/Science/308845_a_310174]
-
(numite și Cheile Aiudului sau Cheile Poienii) alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespund categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic și geologic), situate în estul Munților Trascău, în partea sudică a Depresiunii Râmetea (altitudine maximă 779 m și cea minimă de 425 m,) în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Livezile. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
este o localitate (oraș district) în districtul Zwickau, landul Sachsen , Germania. Orașul se află pe malul râului Pleiße, la vest în Depresiunea Erzgebirge (Munții metaliferi), regiunea având Orașe mari din apropiere fiind Zwickau, care se află la 8 km (în linie aeriană), Gera la 26 km, iar la 39 km depărtare Chemnitz. Fraureuth, Langenbernsdorf, Lichtentanne și Neukirchenin districtul Zwickauer Land, orașul Zwickau
Werdau () [Corola-website/Science/309391_a_310720]
-
DC 104 din Sălciua de Jos, Sub Piatră spre satele Valea în Jos sau Valea Poienii. Ultima varianta, noul drum din Sălciua prin Dumești ce duce la marginea nordică a rezervației. Poljie, este un termen care denumește "un relief exocarstic, depresiune largă drenata subteran cu un fund plat pe care curge permanent sau temporar o rețea de ape. La ploi putrnice apă nu poate fi drenata rapid și se formează un lac temporar. Este cuvânt sloven și înseamnă câmpie." Rezervatia îndeplinește
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
care curge permanent sau temporar o rețea de ape. La ploi putrnice apă nu poate fi drenata rapid și se formează un lac temporar. Este cuvânt sloven și înseamnă câmpie." Rezervatia îndeplinește toate condițiile ca să fie denumită poljie. Este o depresiune largă de peste 150 km² bine populată (satele Vale în Jos, Brădești, Valea Poienii). Este drenata subteran, cele trei pâraie care se unesc aici se pierd în masivul calcaros și îl străbat prin peșteră Huda lui Papara. Are fundul relativ plat
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
Izvor cu apă tămăduitoare este considerat izvorul ce se află la capătul punții care trece peste Valea Morilor, la ieșirea din peșteră. La atâta mister și legendă, locul mai are și un fenomen bizar. Pentru cele câteva case din micuța depresiune de la gură peșterii, soarele răsare de două ori pe zi. Astfel, la orele dimineții, că oriunde pe pământ și aici răsare soarele. Apare de dupa culmea Bedeleului și se ridică pe cer. Dar după câteva ore el dispare după vârful peretelui
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
dispare după vârful peretelui de calcar ce adăpostește peșteră. Acest perete impozant acoperă aici jumătate din bolta cerului. După aproape două ore, soarele răsare iarăși în partea vestică a muntelui și va apune seară după culmile mai domoale de la vestul depresiunii.
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
este un oraș din landul Renania de Nord-Westfalia, Germania. Orașul se află în Niederrheinisches Tiefland (Depresiunea de pe Cursul Inferior al Rinului) la 15 km sud de Wesel și 11 km nord de Moers. La nord-est orașul este limitat de Rin, în apropiere fiind rezervația naturală "Rheinvorland östlich von Wallach" care ocupă 298,5 ha. Centrul orașului
Rheinberg () [Corola-website/Science/309525_a_310854]
-
Ozun () este o comună în județul Covasna, Transilvania, România, formată din satele Bicfalău, Lisnău, Lisnău-Vale, Lunca Ozunului, Măgheruș, Ozun (reședința) și Sântionlunca. Comuna Ozun este situată în partea sud-vestică a județului Covasna, în Depresiunea Sfântu Gheorghe, având ca vecini: în nord-vest comuna Ghidfalău; în vest municipiul Sfântu Gheorghe și comuna Chichiș; în sud comuna Dobârlău iar partea de nord, nord-vest comuna Reci. Comuna este străbătută de DN11, Brașov - Bacău. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
Depresiunea Tarim se află în partea de nord sfiind punctul cel mai vestic din Chină, Asia Centrală, având o suprafață de 530.000 km². Depresiunea se află pe teritoriul regiunii autonome Xinjiang, este lipsită spre în afară de scurgeri de apă, având o întindere
Bazinul Tarim () [Corola-website/Science/310416_a_311745]
-
Depresiunea Tarim se află în partea de nord sfiind punctul cel mai vestic din Chină, Asia Centrală, având o suprafață de 530.000 km². Depresiunea se află pe teritoriul regiunii autonome Xinjiang, este lipsită spre în afară de scurgeri de apă, având o întindere pe direcția est-vest de că, 1500 km lungime, iar lățimea este de 600 km pe direcția nord-sud. Altitudinea depresiune variază între 780 m
Bazinul Tarim () [Corola-website/Science/310416_a_311745]
-
de 530.000 km². Depresiunea se află pe teritoriul regiunii autonome Xinjiang, este lipsită spre în afară de scurgeri de apă, având o întindere pe direcția est-vest de că, 1500 km lungime, iar lățimea este de 600 km pe direcția nord-sud. Altitudinea depresiune variază între 780 m la est cu regiunea lacului Lop Nor, iar în sud având 1410 m înălțime procincia Hotan Khotan). La marginea de est spre Mongolia munții sunt mai puțin înalți, pe când nord munții Tienschan (Dschengisch Tschokusu, au , în
Bazinul Tarim () [Corola-website/Science/310416_a_311745]
-
sunt mai puțin înalți, pe când nord munții Tienschan (Dschengisch Tschokusu, au , în se află Pamirul cu (Pik Ismoil Somoni, 7.495 m), iar la sud-vest Karakorum (K2, 8.611 m) pe când la sud Kunlun (Kongur, 7.719 m). În centrul depresiunii Tarim se întinde pe direcția est-vest deșertul Taklamakan, un desert cu o climă fiebinte, precipitații sărace, o regiune deosebit de uscată.
Bazinul Tarim () [Corola-website/Science/310416_a_311745]