3,167 matches
-
jurnalistic. Articolele semnate în publicația conservatorilor relevă o relație specială cu cititorul, oglindită în adresarea directă, în formulările familiale, care instaurează un soi de complicitate între jurnalist și cititor, în demersul evaluativ al clasei politice: Credem că cititorul care e deprins cu Țara Românească, cu mecanismul ei administrativ de-o perfectă onestitate, cu instinctele generoase ale subprefecților, cu independența aproape legendară a colegiului al IV-lea, nu-și vor face (sic!) iluziuni în privirea aceasta"526. Textele publicistice construiesc în mod
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conceptului prin indicarea unor trăsături care sunt recunoscute de majoritatea specialiștilor ca formându-i un nucleu particular. Chiar dacă o parte dintre aceste indicii ale postmodernismului pot fi considerate ca reprezentând și caracteristici ce aparțin și altor curente culturale, ele au deprins în cursul utilizării lor actuale un contur diferit față de folosirile lor anterioare, astfel încât pot fi păstrate cu succes într-o încercare "simptomatologică" de testare și identificare a fenomenului postmodern. 2.4. Puncte de reper pentru o schiță a postmodernismului Este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
grijă populația locului, procurând pâine și vin din belșug, bucurându-se de o așa mulțime de frați și de reîntoarcerea fericitului Francisc. La acest capitul, fericitul Francisc, alegând ca temă cuvintele psalmistului: Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul meu, care îmi deprinde mâinile la luptă, a predicat fraților, învățându-i virtuțile, îndemnându-i să fie răbdători și să dea lumii exemplu bun. În același fel vorbea poporului, iar poporul și clerul rămâneau edificați. Dar cine ar putea să spună cât de mare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
prima dată strofele. Mesajul era că orice om are dreptul de a fi tratat cu demnitate, indiferent de munca pe care o prestează. O parte a poeziei spune așa: „Mulți oameni de seamă au stat la peticit Încălțări ori au deprins cum se bate fierul”. Poezia se sfârșește cu afirmația că nu munca Îl Învrednicește pe om, ci omul conferă onoare muncii. Mie mesajul mi-a sunat astfel: „Tratează pe toată lumea cu respect! Nu oferi nimănui mai multă amabilitate sau atenție
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
însă un dar demn de Maximus. Argintul, mai mult aurul ar fi mai demn de el, dar în această țară nu se extrag deloc metale prețioase. Lui Maximus i s-ar mai potrivi și purpura, dar mâna sarmaților nu este deprinsă să o vopsească 394. Astfel în toată partea stângă a regiunii Pontus, Ovidiu, prietenul său grijuliu, nu a găsit nimic să-i trimită. "Ți-am trimis, însă, săgeți închise într-o tolbă scitică: fie ca acestea să se împregneze de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
negura, norii, focul, fulgerul, marea Întărîtată, munții ce fumegă, vulcanii În turbare, văzduhul spintecat de flăcări și alte locuri și lucruri rele, Într-o corespondență curioasă cu forțele mari ale universului. În intuiția acestor legături secrete, Heliade arată că a deprins lecția romanticilor. Cel puțin teoretic. Este Încă departe de percepția proceselor mari ale materiei (viziunea lui fiind, cum arată G. Călinescu și alți critici, esențial statică), dar simplul fapt că aduce În poezie aceste elemente constituie un progres. Obiectului poetic
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tace și păzește.” Același poem este localizat și de Gheorghe Asachi: Soția la modă. Poemul are un caracter mai apăsat programatic: „iar eu zic: c-o moldovancă, să rămîn tot moldovan!”... Junele boier se plînge altuia de soția ce-a deprins noua modă europeană. Ea nu vrea să se urce Într-o caretă „pe resoare”, vrea caretă pe arcuri. O apucă des „istericalele” și, cînd acceptă să plece la moșie, pune În trăsură o Întreagă uzină cosmetică: „cutii, o tualetă, un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nouă - și lepădați hîrțoagele cele prescrise de la unii-alții, fiind cu totul pocite și foarte departe de Înțeles...” Altă dată face elogiul melosului stihiraric și dă sfaturi pentru buna educare a glasului: „Ascultați cu băgare de seamă toate lucrările, ca să le deprindeți și cu ifosul lor, adică: liniștit, cucernic, mîngîios și dulce, ușor suind și ușor pogorînd, neabătîndu-vă În niscai adaosuri și afărături schimonosite, care sînt urîte lui Dumnezeu și oamenilor”... Prenumerația pentru o broșură pe hîrtie ordinară este, aflăm Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în proză dezvăluie, mai mult decât restul operei sale, un temperament romantic. Astfel s-ar putea explica și preferința pentru basm, manifestată încă din perioada studiilor la Viena. Un model în această direcție l-a avut în Ioan Slavici. A deprins în oarecare măsură și maniera povestitorului popular, fapt probat în primul rând de importanța acordată acțiunii și, de asemenea, de folosirea unui limbaj limpede. Pentru această orientare spre limba vie și spre o tematică inspirată din viața poporului, scriitorul pledase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
valorilor omenești", redându-l vieții "modelat pentru toate renunțările în ordinea socială, indiferent la tot ce se petrecea afară, mulțumit numai cu bucuriile sale interioare". Altminteri, boala în sine nu tulbură cu nimic gândul celui născut "cu moartea în suflet", deprins încă din copilărie să accepte viața "fără iluzie", ca pe o "scurtă traiectorie dintre cele două neante definitive". Și asta deoarece comportamentul personajului nu suferă alterări spectaculoase sub influența unor împrejurări exterioare: apariția bolii nu constituie "intriga" cărții ca și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
țigăncușă, "luându-i degetul cel mic, i-l duse la gură și i-l mușcă până la sânge", ceea ce-l făcu să simtă "o ușoară silă" față de "realitatea" amorului: "De ce o fi mușcând așa? se tot gândea el. În dragoste era deprins cu senzații mai blânde". Ca atare, numai "imaginea ideală a Veronicăi" va izbuti să-i risipească "urmele dinților țigăncii" și "pe această Veronică, așa cum i-o sculptase propria imaginație, o luă cu el la Berlin, floare presată într-o carte
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
citirea cu voce tare la citirea în șoaptă. Cu alte cuvinte, dacă la începutul activității sunt implicați cei doi analizatori vizual și auditiv, pe masura exersării se trece în mod treptat doar la analizatorul vizual, în condițiile în care elevii deprind procedeele de citire conștientă prin efort propriu; exercițiul de „citire în lanț” psihopedagogul citește un cuvânt, elevul altul. Se poate citi și în perechi de către elevi; jocuri exerciții în care se selectează cuvinte după o literă dată, de regulă prima
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
aceste procedee reduc frecvență apariției greșelilor pe viitor. În perioada postabecedară, exercițiul de scriere cu un nivel de dificultate mai complex este scrierea după dictare. Experiență practică dovedește că, dacă psihopedagogul/ învățătorul a folosit corespunzător metodă fonetica analitico sintetică, a deprins elevii să o folosescă permanent după un algoritm clar, posibilitatea ca elevii să reușească să scrie după dictare cuvinte, propoziții și, mai tarziu texte, este asigurată. Dacă s-au respectat acești pași și indicațiile metodice deja precizate, elevii cu dificultăți
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
peste cele cunoscute Înainte de Începerea lecturii? Cam acestea sunt reflecțiile noastre pe marginea unora - din fericire doar o parte - din producțiunile nuvelistice, răspândite În mii de exemplare, puse la Îndemâna marelui public spre a-i forma gustul literar, spre a-l deprinde cu cititul. Iată de pildă istoria unui tânăr muncitor care, după vorba autorului nuvelei (Constantin Chiriță - n.n.), „cucerește viața” (Matei Ion a cucerit viața). Intenția povestitorului e lăudabilă. Matei Ion Însă străbate o viață absolut identică celei a lui Nicula
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este asemănătoare cu cea a nenumărate surori ale ei. Ca atâtea alte fete de țărani săraci, Ana nu a putut urma la școală și a trebuit să intre «la stăpân». Ca atâtea alte femei În societatea burgheză ea a fost deprinsă să ducă o viață inferioară, lipsită de gândire, stăpânită de instincte. În fine, o ultimă și Îndărătnică rămășiță a lumii vechi o Împiedică să pășească Înainte spre lumină: «omul cu care trăia», care «era nepăsător» și «vorbea cu dispreț despre
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unei principalități ferme În aprecierea unui produs literar? (Ă). (Ă). Dar o atenție deosebită trebuie acordată În primul rând criticii orale care se exercită În cenaclurile literare, fiindcă aceste cenacluri sunt ateliere În care viitorii noștri creatori Își fac ucenicia, deprind a folosi instrumentele artei literare. (Ă). Însă la ședințele cenaclurilor literare se strecoară uneori și elemente dușmănoase venite În special a semăna confuzie, pentru a-i deruta pe ucenicii scrisului, pentru a Îngreuna munca celor de la conducere. Dușmanii de clasă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
înseamnă moarte de om! Și totuși, așa e viața. Căci abia am extras noi, muritorii, cu multă trudă, puținul, dar prețiosul ulei din trupul mătăhălos al acestei lumi, abia ne-am curățat, cu răbdare, de pete și abia ne-am deprins să trăim în tabernacolele curate ale sufletului - abia ne-am purificat astfel, că auzim iarăși strigătul: „Uite-i jetul!“ și, zărindu-i năluca, pornim din nou la faptă, împotriva unei lumi străine și o luăm de la început cu vechea rutină
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cît ai bate din palme, la bordul vreunei alte corăbii. Or, nu e pentru nimeni lucru ușor să se cațere dintr-o ambarcațiune la bordul unui vas, în largul mării îdecît pentru niște oameni ca vînătorii de balene, care sînt deprinși să facă treaba asta aproape în fiecare oră), căci talazurile ridică ambarcațiunea pînă sub parapetul vasului, pentru a o lăsa numaidecît să se prăbușească pînă la jumătatea carlingii. Cum pe corabia străină nu exista, firește, ingeniosul dispozitiv inventat de Ahab
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
numai că limba din acest articol e mult mai imperfectă decât în articolele publicate în "Romînia literară". Se vede că, dacă în "Romînia literară" i se corecta limba, aci nu i-a corectat-o nimeni, ori că la 1846 se deprinsese mai puțin cu limba, pe care până la 1855 și-o fi însușit-o mai bine, căci se știe că Russo își făcuse studiile în străinătate și-i venea mai ușor să se exprime în franțuzește. pe cele rele; și una
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și atitudinea apologetică religioasă au avut un rol semnificativ. În aceste categorii se încadrează poetul roman Ovidiu, mort în exil (1ian. 17 d. Hr.), la Tomis. Născut la Sulmona, într-un orășel situat pe versantul sudic al Apeninilor, el era deprins din copilărie să contemple izbucnirile de foc ale vulcanilor, întinderea mării albastre și apusul soarelui din sud. Condamnat prin decret imperial de cabinet, răsfățatul de odinioară al saloanelor literare din Roma s-a pomenit curând într-un mediu fizic pustiu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
impactul și s-ar putea dovedi chiar cheia succesului său" (Heywood: 1993, 136). Din acest punct de vedere, Ceaușescu s-a dovedit a fi un naționalist convins. Mediul intelectual în care s-a maturizat și ideile pe care le-a deprins atunci, pentru a nu mai renunța la ele niciodată, au fost impregnate substanțial de naționalismul abundent al României Mari. Un naționalism "tare", de factură etnică, asupra căruia, în istoria Balcanilor, toleranța milieurile otomane s-a repercutat oarecum paradoxal. Naționalismele balcanice
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și, mai ales, provenind din stereotipiile rurale ale secretarului general al PCR. Culinar și medical, acesta nu utiliza decât produse cu care se obișnuise în copilăria petrecută la Scornicești (Dobrescu: 2004; Roguski, Chivu: 2005). Probabil că tot de acolo a deprins un naționalism atavic, funciar, prea puțin înțeles sau abordat în cheie ideologică. Leninismul post-revoluționar a constituit matricea ideologică, "structura structurantă" în termenii lui Anthony Giddens, care a circumscris și atașamentul naționalist al lui Ceaușescu de-a lungul unui proces care
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
tocmai inițiase Teatrul Româno-American "Eugene O'Neill", una dintre inițiativele cele mai interesante care au animat viața culturală românească în perioada post-revoluționară când, așa cum am înțeles mai târziu, oamenii de teatru care se simțiseră până atunci prizonieri ai regimului comunist deprindeau din nou capacitatea de a visa. Îmi amintesc bine febrilitatea cu care Alexa Visarion vorbea despre acest proiect la care visase multă vreme și intensitatea pe care o transmitea actorilor implicați în el. Din păcate, existența Teatrului Româno-American "Eugene O
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și în jurul lui se arhitecturează tot restul operei. Ca regizor de teatru, Alexa Visarion i-a revizitat în permanență pe Shakespeare, Cehov și Caragiale, învățând de la ei să înțeleagă cele mai subtile nuanțe ale umanului. Tot de la marii dramaturgi a deprins Alexa Visarion și arta spectacolului mare, care nu se ferește de emoțiile intense, de patetism și de narațiunea amplu desfășurată, ba nici chiar de teatralitate. Regizorul de film Alexa Visarion e, la rândul său, un "derivat" al omului de teatru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
că nici unul dintre cele patru tipuri nu poate să își privească cu respect partenera de viață. Partenera de viață nu este acceptată cu personalitatea sa, ci doar în măsura în care ea devine obiectul cu funcția de a satisface acest tip de nevoi deprinse din perioada copilăriei. O cercetare mai recentă se axează pe reliefarea nevoii de control și a sentimentului de pierdere a controlului (Umberson, Anderson, Glick, Shapiro, 1998), în relațiile de familie încărcate de violență. Sentimentul controlului se definește ca sinonim al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]