4,974 matches
-
vol. 16, p. 166) „Domnul așa a învățat; apostolii au propovăduit, părinții au păstrat, mucenicii au întărit”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XXIV-a, VI, în PSB, vol. 17, p. 595) 99 Biserica este sobornicească, adică desăvârșită, caracterizată prin deplinătate și universalitate (καθολικη înseamnă în grecește deplinătate și universalitate); ea păstrează întreagă învățătura Mântuitorului Hristos, a Sfinților Apostoli și a Sfinților Părinți de la cele șapte Sinoade (Soboare) Ecumenice - n.n. 100 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: În vremea sfântului Atanasie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
poate de bine gospodărit. Dar să pătrundem mai departe, în cancelarie, unde toate registrele sunt în regulă, iar "compturile sunt făcute și înaintate Onorabilei Epitropii până la 1 Septembrie trecut", iar "din sumele Cassei de bani, aflată și ea în regulă desăvârșită", din suma alocată doctorilor și servitorilor "se face o mare economie manuală despre care Onorabila Epitropie are cunoșcință". Se descrie apoi serviciul medical. Existau, după cum notează inspectorii, un număr total de 59 bolnavi, repartizați în 7 saloane. Ne imaginăm saloane
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
În realitate, sub aceste denumiri, patologia era bine reprezentată. Cu toate acestea, la Galata, în adevăr, condițiile erau de ospiciu, și nu de spital. Găsim, astfel, o infirmerie, care să asigure la nevoie tratamentul asistaților. Acești asistați, cu excepția celor "în desăvârșită slăbiciune" se îndeletniceau cu lucrări diferite, desigur de gospodărie a propriului lor lăcaș, ospiciul administrându-se, pe cât posibil, cu mijloace proprii. Conform Hrisovului de întemeiere, s-au prevăzut posturile de ipohirurg, econom și stolnic, dar, în 1863, s-a numit
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ale psihozelor, înțelegând în spirit medical caracterul somatogen al acestor boli. În Iași, doctorul Al. Brăescu se bucura de prestigiul unui medic talentat, atât ca internist, cât și ca psihiatru, al unui conferențiar interesant și al unui gânditor de instrucție desăvârșită. Era unul din puținii intelectuali ieșeni de cultură deopotrivă franceză și anglo-saxonă. Moralitatea lui era ireproșabilă, oroarea față de incorectitudine, impostură și lene, fără pereche. Am putut selecta, din publicistica timpului, un număr de 37 lucrări publicate, toate din domeniul specialității
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
niciodată. Vorbea puțin, dar lua decizii clare, precise, care nu dădeau greș niciodată. Profesorul P. Boișteanu era un om pragmatic. Avea un acut simț al realității. Găsea soluții pentru o vastă categorie de probleme și reușea totdeauna pentru că avea o desăvârșită artă de a relaționa, iar abilitățile sale diplomatice, felul său uman și împăciuitor de a cultiva relații de apropiere între oameni, înnobilându-le cu sporul său de sensibilitate, îl prezentau ca pe un om bun și capabil, gata oricând să
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
capacitate de dăruire afectivă. A contribuit la crearea sistemului de asigurări de sănătate , ocupând încă de la înființarea Casei de Asigurări lași funcția de Director Medical. Timp de 7 ani cât a ocupat această funcție, s-a remarcat ca un profesionist desăvârșit și ca un bun coleg. In iunie 2006, a fost numit manager al Spitalului Clinic de Psihiatrie Socola Iași, funcție în care a fost confirmat ulterior prin concurs. Fără a fi specialist în psihiatrie, dar fiind doctorand în această specialitate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de scaunul papal, al Siretului (mai târziu al Bacăului) și al Milcovului, petrecerea fără supărare a armenilor și evreilor în țările noastre, libertatea de cult, garantată acestora prin anume hrisov de către Ștefan cel Mare, desele raporturi ale episcopilor catolici despre desăvârșita toleranță și respectul dovedit pentru cultul apusean de către popor, boieri și Domn (la sărbători mari Vodă și boierii luau parte la serviciul divin din bisericile catolice), toate acestea dovedesc că cel puțin în această privință n-am făcut niciodată ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
bine este tot mai impresionat de noul său student și prieten. Iar în Autobiografie își va rezuma impresiile pe care le-a câștigat deja în primele luni ale comunicării sale cu acesta în felul următor: „Wittgenstein este poate cel mai desăvârșit exemplu al geniului, așa cum era el conceput în mod tradițional: pasionat, adânc, încordat și dominator.“ O VIAȚĂ DE EROU? 19 Este o imagine care i-ar fi surprins foarte mult pe toți cei care l-au cunoscut bine pe Ludwig
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
deoarece vizează relațiile cuvintelor cu referenții lor, cu obiectele denumite. În sfîrșit, această funcție este și constructivă, căci prin ea se realizează logosul semantic și se alcătuiește sistemul semnelor lingvistice noționale care permite denotarea în procesul vorbirii. Nominația reprezintă forma desăvîrșită a manifestării conștiinței de sine a omului, prin raportarea lui la realitate și prin realizarea unei relații plurivalente între el și realitate. După Eugene A. N i d a98, procesul nominației (numirii) este în unele privințe similar referirii (referinței), deși
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbă (sau, chiar, coincide cu limba), de unde rezultă că de virtuțile limbii depinde caracterul trăirii și, ca atare, felul filozofării. Limba presupune vorbirea, care este exprimarea omului pe sine, iar această exprimare este o concepție, o gîndire despre realitate. Forma desăvîrșită a gîndirii despre realitate este filozofia și, de aceea, chiar pe această cale intermediară se relevă o legătură între limbă și filozofie. În general însă, cugetătorii din toate timpurile au presupus o relație strînsă, nemijlocită și permanentă între cele două
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Cu propriile-i cuvinte, visul ar fi compatibil cu anumite convenții. Pentru că poetul oniric nu descrie visul, el nu se lasă stăpânit de halucinații ci, folosind legile visului, creează o operă de artă lucidă, cu atât mai lucidă și mai desăvârșită cu cât se apropie mai mult de vis (...). Creația literară onirică, la fel cu cea picturală conchidea Dimov -, nu este un decalc, filmarea unui vis (ne-am afla atunci în fața unui naturalism à rebours) ci dimpotrivă, investigarea imaginii reale cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
spre înlăuntru devin refrene. La nivelul existențial apar dubii, incertitudini, neliniști inerente. Vârsta de trecere e vârsta crucificării lui Isus: "Am, Doamne, treizeci și trei de ani / și-s numai bun de răstignit / și-s numai bun de pus pe crucea / poemului desăvârșit..." Alte repere sunt Zamolxe, Inorogul, Zburătorul; în Bocet pentru Meșterul Manole se autoproiectează, mai evident decât în altele, ziditorul de poeme, acesta visând o "mănăstire de iubire". Cum însă devotata Ana din baladă nu se arată, poetul își asumă, subtextual
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pentru democrație este valabilă pentru toată lumea, a încercat Julius Zimberlan să se apere în fața judecătorului. Așa este, a admis magistratul. Dar dumneata cum ai ajuns aici? Am venit cu verișorul meu, Raphael Zimberlan, care locuiește în Brandul Mare, Strada Democrației Desăvârșite nr. 28, scara B, apartamentul 23. Așa, va să zică, mormăi judecătorul. Puteți verifica! Julius Zimberlan a fost condamnat la doi ani și șase luni închisoare pentru două delicte: 1. Pentru tulburarea liniștii publice; 2. Pentru că n-a priceput că democrația vündünă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
B, apartamentul 23. Așa, va să zică, mormăi judecătorul. Puteți verifica! Julius Zimberlan a fost condamnat la doi ani și șase luni închisoare pentru două delicte: 1. Pentru tulburarea liniștii publice; 2. Pentru că n-a priceput că democrația vündünă, considerată cea mai desăvârșită democrație din lume, se referă strict la vündüni. ("Nu putem să impunem o asemenea conduită și altor state și, prin consecință, nici cetățenilor altor state. N-ar fi democratic, pentru că ar reprezenta amestecul în treburile interne ale acelor țări", i-
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
critic și a capacității de autoapreciere. La clasele V-VI și într-o oarecare măsură și la clasa a VII-a, procentajul elevilor care au impresia că au fost nedreptățiți la notare este scăzut pentru că ei mai păstrează încă încrederea desăvârșită pe care o aveau în învățător și pe care o acordă în continuare profesorului. În afară de aceasta, la vârsta preadolescenței, spiritul critic și capacitatea de autoapreciere sunt puțin dezvoltate. La clasele mari, ca urmare a experienței acumulate în viața de școlar
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
scris în voi întreaga cunoaștere", zice Domnul. Ce am făcut cu ea ? De ce natura umană și natura în general sunt imperfecte ? De cîte risipiri, care nu pot fi înțelese nicicum ca pași ai spiritului cum credea Hegel către conștiința sa desăvîrșită de sine, de cîte nedreptăți mai este nevoie ? Un om și o lume create după chipul și întru asemănarea Creatorului nu pot fi decît un om drept și o lume morală. Din păcate, morala a fost alungată din cetate, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în același timp să armonizeze legea cu spiritul individual, cu atît mai mult cu cît acesta e dotat cu liber arbitru. Oricum, adorarea lui Dumnezeu este esențială. Este răspunsul omului la chemarea divinității. Esențială este și desăvîr șirea noastră ("Fiți desăvîrșiți precum Tatăl din ceruri Desăvîrșit este"), căci numai lumina recunoaște lumina, iar natura noastră este integral adamică, fiind, în potențialitate, superioară îngerilor. Privilegiul acestei naturi este cunoașterea Numelor divine, prin care Dumnezeu poate fi adorat și lăudat în chip negrăit
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
alcătuite cel mai adesea din vechi idei reciclate, în spatele cărora niște băieți deștepți își urmează foarte bine interesele. Bineînțeles că la noi lipsesc cu desăvîrșire și astfel de mixuri coerente, totul desfășurîndu-se la plesneală, într-o dezordine redutabilă și o desăvîrșită lipsă de eficiență. Lipsind marile idei de pe scena dezbaterii publice, unii devin nostalgici după timpurile comuniste, altora le sună bine și cred că i-ar prinde calificativul de liberal. Ar trebui să spunem mai întîi că, spre deosebire de ce spuneau Marx
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
in extremis: "Să nu-ți ridici mâna asupra copilului,nici să-i faci vreun rău, căci acum cunosc că te temi de Dumnezeu, și pentru Mine n-ai cruțat nici pe singurul fiu al tău"b. Nu există expresie mai desăvârșită a iubirii de Dumnezeu decât actul sacrificiuluic. După abnegația și evlavia de care a dat dovadă, lui Avraam îi este acordată denumirea de om cu frică de Dumnezeu. În fapt, suferința acceptată deschide calea pentru perenitatea poporului evreu și alegerea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
secularizării. Făcând asta, ei arătau că iudaismul însemna totodată o cultură și o istorie. Dar aceasta trebuia curățată de orice urmă de istorie propriu-zis politică și să-i sublinieze caracterul universal al misiunii ei, acela de a oferi umanității forma desăvârșită a eticii monoteiste. În teritoriile de dispersare se va împlini această misiune. Orice menționare a țării lui Israel și a adunării din urmă a poporului evreu pe pământul său trebuia ștearsă. Această depolitizare a istoriei evreilor urmărea să-i dezarmeze
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pentru democrație este valabilă pentru toată lumea, a încercat Julius Zimberlan să se apere în fața judecătorului. Așa este, a admis magistratul. Dar dumneata cum ai ajuns aici? Am venit cu verișorul meu, Raphael Zimberlan, care locuiește în Brandul Mare, Strada Democrației Desăvârșite nr. 28, scara B, apartamentul 23. Așa, va să zică, mormăi judecătorul. Puteți verifica! Julius Zimberlan a fost condamnat la doi ani și șase luni închisoare pentru două delicte: 1. Pentru tulburarea liniștii publice; 2. Pentru că n-a priceput că democrația vündünă
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
B, apartamentul 23. Așa, va să zică, mormăi judecătorul. Puteți verifica! Julius Zimberlan a fost condamnat la doi ani și șase luni închisoare pentru două delicte: 1. Pentru tulburarea liniștii publice; 2. Pentru că n-a priceput că democrația vündünă, considerată cea mai desăvârșită democrație din lume, se referă strict la vündüni. ("Nu putem să impunem o asemenea conduită și altor state și, prin consecință, nici cetățenilor altor state. N-ar fi democratic, pentru că ar reprezenta amestecul în treburile interne ale acelor țări", i-
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
poza aceea plăpîndă cu băscuța împletită de tine și cu căluțul preferat. Știi că dragostea se naște din suferință, căreia îi schimbă sensul cu un nimb salvator. Dragostea leagă toate ființele de Sursa lor, le oferă o cale liberă și desăvîrșită. La atîta virtute, sfioasă virtute, parcă ascunsă pentru a nu fi răstălmăcită, nu ai motive de frică. Ai dăruit mereu fără să ceri nimic în schimb. E rîndul lui Dumnezeu să-ți dăruiască viață. Între Cer și pămînt se află
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și mai multă neliniște va aduce pierderea lor. Un înțelept e discret cînd se înalță, nu face tapaj, caută să-și ascundă lumina, care rămîne după el însă atunci cînd apune, pentru a dăinui veșnic în vidul suprem, în liniștea desăvîrșită. Ființa și neființa sunt doar niște concepte. Nu cred într-o distincție fundamentală de acest gen. Dacă Dumnezeu este Ființă, adică Cel-Care-Este, înseamnă că neființă nu există. Nu există non-existență pentru Ființă, după cum nu există existență pentru neființă. La fel
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
neam, adică ne-am înrădăcinat și am rodit... Și în care, inevitabil, ne vom întoarce odată cu sfârșitul vieții și a istoriei noastre. Sunt meleaguri, la care doar gândindu-ne, inimile ar trebui să ne fie copleșite de neliniștea unei fericiri desăvârșite. Din preaplinul dragostei Sale, Dumnezeu a modelat, pentru noi, ținuturi de o frumusețe cum rareori poate fi întâlnită. Între palmele Sale, a fost plămădit spațiul românesc, dăruit cu munți, păduri și ape. E un tablou natural care surprinde prin complexitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]