6,256 matches
-
destinatar. Consecința imediată a practicii descrierii rezidă în coeficientul de lizibilitate a textului; o descriere inserată în construcția unui roman crește efectul de realitate, influențând astfel interacțiunea cititorului cu textul, devenit, prin intermediul descrierii, mai accesibil. În același timp, un sistem descriptiv presupune o operație de retranscriere (retranscription), calitatea lui esențială fiind disponibilitatea reductivă - un pasaj descriptiv se poate contrage printr-un cuvânt. Cercetarea lui Philippe Hamon analizează practica descrierii din punctul de vedere al funcționării sale în construcția textului literar. Perspectiva
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
inserată în construcția unui roman crește efectul de realitate, influențând astfel interacțiunea cititorului cu textul, devenit, prin intermediul descrierii, mai accesibil. În același timp, un sistem descriptiv presupune o operație de retranscriere (retranscription), calitatea lui esențială fiind disponibilitatea reductivă - un pasaj descriptiv se poate contrage printr-un cuvânt. Cercetarea lui Philippe Hamon analizează practica descrierii din punctul de vedere al funcționării sale în construcția textului literar. Perspectiva intratextuală transformă acest studiu într-o analiză minuțioasă a mecanismului acestei operații discursive. Studiul dezvoltă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pusă în relație cu destinatarul ei. Preocuparea constantă a autorului rămâne configurarea statutului celor doi actanți ai operației descrierii, descriptorul și descriptarul, fiecăruia alcătuindu-i-se (în final) un "portret robot". Descriptorul (autorul sau un personaj care își asumă privirea descriptivă) este un savant care, pentru a construi o descriere, își pune în valoare întreaga sa cunoaștere enciclopedică a universului extra și intratextual 38. În schimb, pentru descriptar, lectura unei descrieri constituie o provocare a memoriei. Confruntat cu o descriere, descriptarul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
întreaga sa cunoaștere enciclopedică a universului extra și intratextual 38. În schimb, pentru descriptar, lectura unei descrieri constituie o provocare a memoriei. Confruntat cu o descriere, descriptarul își evaluează (eventual, recuperează) competențele în domeniul în care se înscrie vocabularul pasajului descriptiv. Activitățle sale se împart astfel între a rememora și a învăța 39. Studiul lui Phillipe Hamon deschide două perspective esențiale în orientările teoriilor despre descriere. Prima perspectivă prelungește distincția clasică între narațiune și descriere, dar o modifică în sensul concilierii
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
lui Phillipe Hamon deschide două perspective esențiale în orientările teoriilor despre descriere. Prima perspectivă prelungește distincția clasică între narațiune și descriere, dar o modifică în sensul concilierii celor două modalități discursive. În fine, a doua tendință promovează ideea unui sistem descriptiv ale cărui funcții se construiesc și vizează relația cu posibilul cititor. Studiul este important și în ceea ce privește descrierea ekphrastică. Abordarea lui Phillipe Hamon se dovedește a fi fertilă din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, studiul mizează pe
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
se construiesc și vizează relația cu posibilul cititor. Studiul este important și în ceea ce privește descrierea ekphrastică. Abordarea lui Phillipe Hamon se dovedește a fi fertilă din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, studiul mizează pe revelarea structurii operației descriptive și a principalilor ei actanți, descriptorul și descriptarul. Descrierea ekphrastică se configurează astfel ca o operație discursivă dialogică, un schimb estetic între cel care evocă verbal tabloul și cel pentru care se reprezintă verbal obiectul vizual. Mai mult, ierarhizarea acțiunilor
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
set de cunoștințe culturale deja știute, circumscrise operei de artă, dar și învățarea (asimilarea) unui set cultural nou despre aceeași creație artistică. Michel Riffaterre plasează descrierea în aceeași schemă a raportului dintre realitate și reprezentarea ei în literatură. Un pasaj descriptiv nu este prezent în text pentru a ajuta cititorul să vadă obiectul reprezentat în discurs. În opinia lui Riffaterre, descrierea are o funcție mimetică, dar mimesis-ul presupune o modificare a realului, și nu o transcriere a lui. Operația de descriere
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
astfel dimensiunea hermeneutică a ekphrazei în construcția romanescă. Dualitatea riffateriană a descrierii constituie o premisă a studiului lui Michel Beaujour, Some Paradoxes of Description. Evaluată din punctul de vedere al descriptorului, o descriere literară nu este niciodată obiectivă. Un pasaj descriptiv este, din partea autorului, un exercițiu de cercetare hermeneutică a realității, iar rezultatul nu este reprezentarea mimetică a obiectului, ci a imaginii lui create de imaginația descriptorului. Două sunt dimensiunile descrierii care îi determină caracterul ambivalent: una referențială, a impulsului realist
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pronunțată în latura intelectuală a artei"46. În mod similar, în planul literaturii, din punct de vedere estetic, descrierea este asociată cu o scădere intelectuală, care se poate justifica prin două motive. Primul argument se referă la aleatoriul organizării pasajului descriptiv în ordinea enunțului 47. Al doilea argument constă în simplitatea tehnicii utilizate. Autorul nu construiește o descriere recurgând la abstracțiuni, întreținând astfel o lenevie a spiritului 48. Ceea ce rămâne remarcabil și în cazul acestui eseu, prin logica speciei literare lipsit
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
simplitatea tehnicii utilizate. Autorul nu construiește o descriere recurgând la abstracțiuni, întreținând astfel o lenevie a spiritului 48. Ceea ce rămâne remarcabil și în cazul acestui eseu, prin logica speciei literare lipsit de pretenție teoretică, este intenția de a aborda tehnica descriptivă în raport cu cititorul căruia i se adresează textul: consecință a leneviei spirituale, o descriere "reduce în cititor, nevoia unei atenții cât de mici, ca să-l seducă prin efecte instantanee numai, și numai prin retorica șocului"49. Teoretizarea ekphrasis-ului ca formă a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
o emoție asemănătoare în cititor"50. Dar studiul care face din problematica vizualului un subiect esențial în abordarea descrierii este semnat de Alain Buisine. Autorul optează pentru analiza unor texte din secolul XIX și pornește de la premisa că un sistem descriptiv reflectă și datele istorice ale epocii în care se înscrie obiectul descris. Explozia numărului descrierilor în textele acestui secol este astfel direct condiționată de preocuparea discursului literar (apariția și expansiunea curentului literar naturalist) și științific (inventarea fotografiei) pentru elementele vizualului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ale epocii în care se înscrie obiectul descris. Explozia numărului descrierilor în textele acestui secol este astfel direct condiționată de preocuparea discursului literar (apariția și expansiunea curentului literar naturalist) și științific (inventarea fotografiei) pentru elementele vizualului. Particularitatea fundamentală a discursului descriptiv este obsesia scopică. Din perspectiva lui Alain Buisine, valențele în cazul triadei obiect reprezentat/descriptor/descriptar se modifică. Prevalează nu atât relația obiectului descris cu autorul descrierii, cât aceea dintre autor și destinatarul textului 51. Realitatea, susține aforistic Buisine, există
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
descrierii ekphrastice face din stimulul pictural o problemă centrală a ekphrasis-ului. Miza fragmentului ekphrastic este aceea de a-l face pe cel căruia îi este adresată descrierea să vizualizeze obiectul de artă descris. Studiile lui Jean Michel Adam despre mecanismul descriptiv dețin o poziție privilegiată în cadrul teoriilor descriptive ale secolului XX. Un sistem descriptiv se definește în viziunea lui Jean Michel Adam drept un ansamblu de practici textuale clar diferențiate în corpul unui text literar. O descriere se distribuie, astfel, pe
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
problemă centrală a ekphrasis-ului. Miza fragmentului ekphrastic este aceea de a-l face pe cel căruia îi este adresată descrierea să vizualizeze obiectul de artă descris. Studiile lui Jean Michel Adam despre mecanismul descriptiv dețin o poziție privilegiată în cadrul teoriilor descriptive ale secolului XX. Un sistem descriptiv se definește în viziunea lui Jean Michel Adam drept un ansamblu de practici textuale clar diferențiate în corpul unui text literar. O descriere se distribuie, astfel, pe patru niveluri: ancorarea 53 secvenței descriptive în jurul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ekphrastic este aceea de a-l face pe cel căruia îi este adresată descrierea să vizualizeze obiectul de artă descris. Studiile lui Jean Michel Adam despre mecanismul descriptiv dețin o poziție privilegiată în cadrul teoriilor descriptive ale secolului XX. Un sistem descriptiv se definește în viziunea lui Jean Michel Adam drept un ansamblu de practici textuale clar diferențiate în corpul unui text literar. O descriere se distribuie, astfel, pe patru niveluri: ancorarea 53 secvenței descriptive în jurul unui titlu-temă - care reprezintă un prim
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
teoriilor descriptive ale secolului XX. Un sistem descriptiv se definește în viziunea lui Jean Michel Adam drept un ansamblu de practici textuale clar diferențiate în corpul unui text literar. O descriere se distribuie, astfel, pe patru niveluri: ancorarea 53 secvenței descriptive în jurul unui titlu-temă - care reprezintă un prim element de ordine 54 -, atomizarea (decuparea) pasajului descriptiv în fragmente 55, relaționarea (mise en relation) a elementelor odată delimitate în funcție de număr, formă, proporție și poziție spațială 56, subtematizarea (sous-thématisation) care face din fiecare
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Adam drept un ansamblu de practici textuale clar diferențiate în corpul unui text literar. O descriere se distribuie, astfel, pe patru niveluri: ancorarea 53 secvenței descriptive în jurul unui titlu-temă - care reprezintă un prim element de ordine 54 -, atomizarea (decuparea) pasajului descriptiv în fragmente 55, relaționarea (mise en relation) a elementelor odată delimitate în funcție de număr, formă, proporție și poziție spațială 56, subtematizarea (sous-thématisation) care face din fiecare element un posibil punct de plecare pentru o altă descriere. Așa cum o teoretizează Jean Michel
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Michel Adam, descrierea presupune un exercițiu auctorial care nu mizează atât pe descompunerea întregului în elementele sale componente și enumerarea lor. Operația de descriere presupune mai degrabă focalizări succesive asupra obiectului descrierii, dublate de efortul de ordonare a acestor tușe descriptive, efort ce diminuează riscul ca respectiva secvență să dezorganizeze textul literar. Cele patru niveluri din grila lui Jean Michel Adam pot influența structura fragmentului ekphrastic și pot sugera criterii în delimitarea acestuia: titlul tabloului descris sau numele autorului constituie centrul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Vouilloux și intitulat La peinture dans le texte consacră autonomizarea ekphrasis-ului în câmpul universal descrierii. Bernard Vouilloux situează momentul detașării ekphrasis-ului ca specie aparte al descrierii odată cu scrierile lui Diderot și cu începutul realismului, în secolul al XIX-lea57. Complexitatea actului descriptiv ekphrastic rezidă în asimetria dintre cele două relații ce structurează descrierea: relația dintre descriptor și descriptar pe de o parte și cea dintre contemplator și tablou pe de altă parte. Nu sunt patru elemente implicate în această operație, ci trei
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și larg despicată la umeri"62. Statuia din secolul XIV "nu mai are nimic din aspra candoare și din energia virginală a anticei Artemide"63. În cazul gravurii lui Durrer, demersul este invers: atomizarea discursului precede numirea subiectului descrierii. Fragmentul descriptiv începe prin a reprezenta fundalul/backgroundul gravurii și termină prin a menționa (a numi) subiectul descrierii - Sfântul Hubert, patronul vânătorii în cultura occidentală. Fragmentele ekphrastice din opera lui Odobescu înfățișează una din limitele ekphrasis-ului. Descrierea ekphrastică inserată într-un text
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
metonimică a esteticii artei cinegetice. Limita ekphrasis-ului este în acest caz reprezentarea fără intenție hermeneutică, o reflectare silențioasă a tematicii cărții. În eseul despre opera lui Alexandru Odobescu, Nicolae Manolescu teoretizează existența unei tensiuni creatoare între Ficțiune și Obiect. Stilul descriptiv al lui Odobescu parcurge trei stadii: În Scene istorice, Obiectul era stânjenit de Ficțiune (și stânjenea, la rândul lui, Ficțiunea prin blocarea temporalității narative, închidere textuală, prefacere a textului în pretext); în Pseudokynegetikos, el era perceptibil prin intermediul unei Teme (spațialitate
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
monografia Ion Creangă. Viața și opera: "El nu știe să descrie, nu vede pictural, nu poate desprinde din priveliști o stare, într-un cuvânt, nu are sentimentul naturii"60, observație pe care o contrazice propunând o perspectivă nuanțată asupra vocației descriptive a lui Creangă: Când purcede la drumul povestirii, Creangă vizualizează de îndată ce are de spus, însă o face în forme adecvate la subiect și la viziunea sa asupra lumii și a literaturii. Nu e pictural în accepția peisagistică și naturistă a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
citind leagă două momente ale vieții domestice ale personajului. Antipa îi telefonează lui Pașaliu pentru a-l invita la el, dar acesta nu îi răspunde. Pânza pe care o vede atunci când pune receptorul în furcă declanșează flash- backul. După divagația descriptivă, secvența narativă ce urmează îl surprinde pe Antipa când acesta desface ambalajul unei bomboane și îl dă câinelui său, Eromanga. Pe lângă conversiunea detaliilor vizuale în discurs verbal, descrierea ekphrastică prezintă și un al doilea nivel - cel al menționării comportamentului paraverbal
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
din exemplele celebre este Philostratus cel Bătrân, autorul unei serii de descrieri de picturi reale sau imaginare, serie intitulată Imagines. Autorul invocă drept pretext jocurile publice de la Naples, unde este prezent pentru a conferenția despre subiecte culturale. Scopul acestei serii descriptive, care ia forma unei structuri dialogale între autor și fiul gazdei sale este educativ, autorul încercând să-și convingă interlocutorul de valoarea operelor văzute și descrise. Ceea ce distinge descrierea ekphrastică reflexivă din Lumea în două zile - care se construiește sub
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pe care o face el tabloului. Descrierea ekphrastică reflexivă din Lumea în două zile subliniază nongratuitatea exercițiului ekphrastic. Cele cinci referințe ekphrastice și descrierea ekphrastică a tabloului flamand demonstrează realația subterană care subordonează universul romanului universului pictural. În plus, fragmentul descriptiv redactat după modelul descrierii ekphrastice reflexive îndeplinește două funcții evidente: funcția retorică la nivelul personajului și funcția de micro-temă la nivelul construcției discursului. Cazul romanului lui George Bălăiță pune în evidență faptul că fragmentul ekphrastic oscilează între impulsul mimetic al
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]