3,459 matches
-
transfigurate Conștientizarea virtuților filosofice ale antinomiilor s-a produs, susține Lucian Blaga în Eonul dogmatic, prin întâlnirea cu acele formule de gândire în jurul cărora s-a constituit teologia creștină cunoscute sub numele de dogme. Din analiza lor, filosoful român va desluși o metodă originală de cunoaștere și gândire, metoda antinomiei transfigurate, pe care o va propune drept o cale alternativă pentru metafizica și chiar știința viitorului. Întâlnirea cu dogmele a fost, după cum lasă să se înțeleagă Blaga, un fapt esențial pentru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a culorii bogată-amalgamare" (Pytagora); Se-amestecase ceața din noi cu cea din slavă" (În ceață). Nu un orizont de vizibilitate întâmpină vederea, ci greoaia așezare a contururilor, desenul șters al profilurilor. Nu e de mirare că, în încercarea de a desluși ceea ce apare, ochiul rătăcește în adâncul difuz, intuind mai degrabă decât văzând, dincolo de faldurile nevăzutului, lumina unei alte imagini, abia pâlpâitoare: "Iar ochiul meu mai tare se ascuțea să vadă/ Și sfredelea mai aprig în surul minereu/ De nouri ce-
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Ceea ce el vede este un peisaj al apelor învăluite în lumina palidă a nopții. Imaginea poetică a mării - așa cum se dă ea în explicitul rostitului - aduce totul la vedere, supradetermină întregul complex de semnificații ale poemului. Spune ea însă ceva deslușit despre albul înaripat al întunecimii, despre gândul înflorit și nemărginitul înstelat? Ceea ce ajunge la vedere transpare dintr-un alt orizont decât cel al poemului: tărâmul îndepărtat al inaparentului care se dă intuiției transcendentale 17. Ceea ce se vede fără rest - fără
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ființa la ceea ce ea nu este în mod plenar; dimpotrivă, îi potențializează - și-i potențează - ființarea prin reducție, o arată în putința-de-a-fi după modelul esenței - "sus" însemnând culmea din adâncul intim al sufletului 8 -, la fel cum din plante nu deslușim decât aroma, iar din albine zumzetul suav. Reducția e aici inclusiv o întoarcere a manifestării în amonte, până pe culmea defenomenalizării absolute. Aroma și suavitatea zumzetului nu ascund plantele, respectiv albinele, în nemanifestare; în curgere inversă manifestarea atinge nu doar esența
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Nu mai e lucrare interioară, a intelectului unificator, ci lucrare exterioară, a rațiunii suficiente, disociative: "lucrarea rațiunii/ o despicătură nefirească/ ce te-a separat pentru totdeauna de luminișul ființei" (Pustiitorul, vol. Atotsfârșitul, 1995, în op. cit., p. 192). 56 "Clarviziunea inimii deslușind respirația/ veșniciei" (Fruntariile inocenței, vol. Trandafirul și clepsidra, în op. cit., p. 54). 57 Astfel de viziuni edenice nu sunt puține în poemele lui Dan Damaschin, spre exemplu în Fruntariile inocenței, în care asistăm la scene desprinse din starea de copilărie
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
118, 114). O întrevedere pe care doar transparența creației divine o face posibilă, epifania eshatologică dată ab origine, în care deslușirea oricărui lucru se realizează revelator, ca apokalypsis, "în lumina crepusculului său" (Pustiitorul, vol. Atotsfârșitul, în op. cit., p. 189): " a desluși în floarea pomului împrimăvărat fructul putrezit;/ cu ochii tot timpul orbiți de incendiul lumilor de la capătul vremii", " Prin boaba de strugure a clipei de față să poți întrevedea/ Purpura incendiului ce va mistui lumile" (Aproapele meu, Heraclit, vol. A cincea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
încredere și pace. A fost unul dintre acei aleși a fi cu adevărat sarea pământului. Predicile lui cutremurau sufletele, iar parte din pildele lor, au răzbătut până în zilele noastre. Oamenii cădeau pe gânduri la vorbele inspirate ale părintelui, încercând să deslușească înțelesuri. Răsunau fiarele uneltelor, lăsate în grabă, în fața bisericii, în zori, înainte de a pleca la câmp, când părintele îi întărea cu pâine spirituală, binecuvântându-i. A avut vocația de a fi „preot de țară” (în zilele acestea de mare sărbătoare
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
munte. Iată, pădure numai pădure, cât văd cu ochii, cine a făcut-o, îmi aduc aminte discuția mamei cu noi, numai Du mnezeu o poate ține, că altfel s-ar prăpădi, gândesc eu, întregind gândurile mamei. De acolo, de sus, deslușesc Trotușul, marginea satului, iar peste Trotuș, apărea falnică comuna A său, cu o salbă a satelor sale care saltă și coboară de pe u n versant pe altul până departe, iar mai spre nord se vede b ine satul Carolița, tot
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
apară bureții. Găsesc hribi, pânișoare, bureți iuți, zbârciogi, urechea babi i, roșcovi etc. Umplu traista și plin de voioșie încep să cobor spre casă. Ajung în fața porții. Mă uit împrejur, văd la câțiva pași în jos gârla pe care o deslușisem cu privirile de pe munte. Deschid poarta, intru în ograda destul de mare, parte din ea pietruită, merg în căsuța de vară, cea de la capătul grajdului, ca să mă văd cu mama. Focul ardea în sobă, iar plita sobei o simt destul de fierbinte
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
divorț, veste care ne lasă interziși. Îmi arată documentul , îl citesc și constat că dreptul de recurs expirase, de la comunicarea poștală timpul de 30 de zile fiind mai lung. Cum s -a primit cu atâta întârziere plicul, nu s-a deslușit nici în ziua de astăzi. De la pronunțare în instanță trecuse mai bine de șase luni... Cum nu mă așteptam să se ajungă chiar la divorț, deși despre așa se vorbește ca despre un lucru obișnuit, firesc, pentru că tot timpul i-
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
să-l suporți.... Sună ciudat, dar trebuie!.. Lăură se simțea din ce in ce mai stânjenita și totuși continuă: -Pentru că vrei să faci din mine vreo agenta secretă , nu? El nu spuse nimic, iar atunci când vorbi vocea îi era parcă șoptita, încât ea desluși cu greu cuvintele. - Doar o întâlnire secretă. Doar o dată!..Ea îl privi fix și întreba brusc: - Când?.. Unde?.. Cât timp?.. - Nu se va întâmpla nimic. Îți jur. Vei fi în permanentă supravegheată. - Supravegheată, pentru ce? - Pentru ceea ce trebuie să se
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
represiv și tragedia demnă a unei familii de lângă noi. * „Alexandru Malin Tăcu este, probabil, „Călătorul profund” al generației sale, o generatie care acum apare, Începe să-și facă simțită vocea, după ce, În decembrie 1989 și-a făcut simțit curajul”, mă deslușește Liviu Antonesei, redactorul cărții apărută postum a copilului poet. „...Malin poate fi considerat o jertfă a Revoluției care avea să vină. El a fost Vestitorul”, este de părere Nichita Danilov În aprilie 2004 când, referindu-se la versurile tânărului, adaugă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
marea plăcere de-a Îngenunchea/ sărut toate viorile lumii/ În melodia acestui câmp cu flori” acest hai ku străjuiește unul din cele mai frumoase monumente funerare situate În bucolicul cimitir din capătul Grădinii Botanice. Pe piatră funerară, vizitatorul curios poate desluși chipul unui adolescent cu trăsături Încă nedefinite, trecut mult prea devreme În eternitate. Indiferent dacă e primăvară, vara, toamna sau chiar iarnă, la rădăcina crucii se pot vedea flori proaspete și un mănunchi de lumânări pe jumătate arse, pe care
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
se află convins, solidar cu cei de partea dreptății. Îl dezgusta colajul ipocrit al mediocrității, iar În confruntarea cu solemnitatea vida strălucea că un rebel magnific. Își organiza viitorul imaginat În perspective polivalente Întotdeauna eliberate de duhul rău al defetismului. Deslușea prin reflexe congenitale misterele lumii lăsând impresia că a trăit o sută de ani In filosofia cunoașterii. Se ferea delicat să nu imprime epifanii pe spectrul zeilor sterili. Frumos, sincer, demn, loial și complet dezmoștenit de scelerata specie a trădării
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
efectuează o cercetare științifică, cum se elaborează o lucrare pentru publicat. La lucrările practice, În primii doi ani, Haekel l-a Învățat pe Antipa și pe colegii săi metodele de lucru, cum să facă un preparat microscopic, ce trebuie să deslușească În fiecare din ele și cum să deseneze ceea ce văd, completându-și astfel cunoștințele la curs. După ce a terminat primul ciclu de lucrări practice, Antipa și Încă câțiva colegi au fost aleși de Haeckel să fie formați ca cercetători. Pe la
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
occidentală. Ordine și progres * Sistem de politică pozitivă sau Tratat de sociologie, instituirea religiei umanității * Cathehism pozitivist sau Sumară prezentare a religiei universale Învățăturile. Contribuția lui Comte la apariția sociologiei este unanim acceptată de gânditorii care și-au propus să deslușească nașterea acestei științe. Argumentele lor sunt de mare diversitate. Cred că acestea pot fi divizate în unele de natură formală și altele de conținut. Argumente formale: * A oferit un nume noii științe. La început, încercarea cognitivă la adresa societății, se numea
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
se instituie și ca bază a analizei critice a operei lui Marx, mai ales în ceea ce privește pretențiile ei de a formula legile generale ale dezvoltării societății. * Obiectul de studiu al sociologiei nu este societatea în general, ci acțiunea socială. Max Weber deslușește cu multă acuratețe semnificațiile acestui concept pe care-l plasează în poziție centrală în analiza sociologică a realității. Ca un raport cu altcineva, acțiunea socială, în concepția weberiană, părăsește calea tradițională a analizelor psihologice, devenind un obiect sociologic. Nu toate
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
obișnuiți nu sunt în stare să descifreze corect cuvintele inspirate de o putere supranaturală : Un daimon plin de ură/ s-a năpustit asupra ta/ și te silește însuși el să-ți cânți printre suspine/ durerile de moarte. Iar noi nu deslușim sfârșitul. Inițial, Casandra se supără din cauză că i se pune la îndoială competența : Cumva sunt doar o guralivă care bate pe la porți, făcând preziceri mincinoase ? Mărturisește, jură-te că nu ai auzit niciun cuvânt despre păcatele străvechi ale acestei case ! Apoi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
aceea părăsirăm zeii noi și buni ? (V 7). Trasă la răspundere pentru neîmplinirea profeției, fata reia mesajul divin : Mi-au spus zeii atâta : „Troienii nu vor fi/ Prin voia noastră sacră cuprinși cu sabia./ Puterea noastră este aceasta”. Cuvintele sunt deslușite de doica care înțelege neputința zeilor vechi de a dejuca trădarea comisă de divinitățile importate cu inconștiență : iertat-au zeii noștri adevărați,/ Dar ei n-au nicio putere asupra înșelării [...] Pe cei cari înșeală voi singuri i-ați adus/ Și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-și omoare părintele : Din ce neam ai luat atâta nepăsare, trufașo ? Ai fi în stare să-ți ucizi și tatăl. Deși face aluzie la relația ei reală cu un tată care a primit să o jertfească, răspunsul Ifigeniei nu îi deslușește originea și, ca atare, nici nu evidențiază legătura de sânge dintre cei doi tineri : Pe drept aș fi, dacă aș face-o. În chip similar, când Pilade se interesează de locul de baștină al celei care îi va jertfi (Din
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
casa noastră cea de la...), dar remarca este acoperită de sunetul trâmbițelor care anunță sacrificiul. Imprecația finală a lui Oreste ca pe capul preotesei să cadă blestemul casei lui Pelops face trimitere la o damnare binecunoscută de ea, dar tânăra nu deslușește cuvintele și se întreabă doar ce a spus victima ei. Toți cei implicați refuză, parcă, orice ocazie de a se recunoaște între ei și astfel contribuie la propria pierzanie prin îndeplinirea ceremoniei fatale. Deznodământul sumbru este facilitat și de o
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
neputinței sale de a accepta sfârșitul celui drag : Am dorit să ajungă om de vază, devotat statului... Nu știu ce s-a petrecut... s-a schimbat... Voia altceva, dar n-a spus niciodată ce vrea... Și plângea întruna... (p. 86). Retorul Lycon deslușește responsabilitatea lui Socrate pentru actul sinucigaș comis de tânărul lui discipol : Cine i-a strecurat în suflet prietenului meu, Eurites, îndoiala în fața destinului său, neîncrederea în părintele său, singurul care-i voia binele ? Cine l-a îndemnat pe Eurites să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de spectacolul în care a fost distribuită mai demult : Nu te mai da grande, că ești barbara Medeea ! Ai jucat și tu în piesa asta la Turda, unde e un teatru mai mult de amatori (IV, p. 661). Referințele culturale deslușesc inserția planului mitic în cotidianul prozaic. Într-o piesă în care protagoniștii au nume și, deseori, exprimare cu iz suburban, personajele nu par să prețuiască miturile. Dida nu este interesată de explicațiile pretențioase ale lui Marian care cercetează semnificațiile universale
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ta ?... Asta-i bună : e ca și cum ai vrea să dai șah-mat cu nebunul... - III, p. 74). Uneori, comentariile lui Petronius vizează conduita pe care ar trebui s-o adopte cei antrenați în acțiune. Sfaturile lui pot fi contradictorii, greu de deslușit. Pe nehotărâtul Vindicius, incapabil să decidă dacă își va proteja stăpânii sau cetatea, îl îndeamnă fie să vorbească, fie să tacă pentru a-și dobândi libertatea. La protestul acestuia că o astfel de sugestie ambiguă doar îi sporește chinul indeciziei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
plin de ei ! - scena 1), el își explică atitudinea provocatoare prin dorința de a pricepe evenimentele în care este implicat (De ce i înfrunt ?/ Vreau să-nțeleg și să exist, nu să-mi îmbuib/ de superbie inima ! - scena 1). Fără a desluși cauza nenorocirilor Tebei, Oedip se consideră victima capriciilor zeităților multă vreme favorabile lui și alege calea confruntării deschise cu acestea : Zeii ce m-au iubit, cu care-aproape-mi învălmășisem pletele, -și întorc/ de mine fața ! [...] nu mi-a rămas decât să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]