7,054 matches
-
seamă, coabitarea este stigmatizată cu deosebire dacă există copii; dar cele mai serioase costuri ale coabitării vizavi de căsătorie sunt legate de nerecunoașterea de către diferite instituții a drepturilor de cuplu oficial (asigurări medicale, împrumuturi de la bănci, moștenire, împărțirea bunurilor la despărțire etc.). De aceea, în unele țări (SUA, Danemarca, Suedia, Islanda), coabitarea (concubinajul) dovedită, primind uneori denumirea tehnică de „parteneriat domestic”, a primit o recunoaștere juridică, bucurându-se de unele drepturi legale ale mariajului propriu-zis. Și la noi în țară se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este deloc ușor, mai cu seamă pentru cel cuprins de sentimentul geloziei, acompaniat dedeprecierea stimei de sine, depresie, rușine, umilință. Cu precădere în sistemele tradițional-autoritare, femeile suportau acest supliciu datorită dependenței lor economice, constrângerilor religioase și altor factori ce obstrucționau despărțirea. În societățile pluralist-democratice de astăzi, situația s-a schimbat radical, dar există diferențe de gen în conținutul geloziei: bărbații sunt mai sensibili la implicarea soției într-o relație sexuală, femeile sunt îngrijorate mai mult ca nu cumva soțul să fie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Autorilor Dramatici Români (din a cărei conducere a făcut parte) și al Sindicatului Ziariștilor. Epigramele lui R., adunate în câteva plachete cu acest titlu sau în Surâsul unui trecător (1910), Mărunte (1914), ca și celelalte versificări, strânse în volumele Poemele despărțirii (1921), Poezii (1925; Premiul Societății Scriitorilor Români), Sensibilitate (1938), suferă de o exprimare precară, ce anulează speranța autorului: „am îngropat un suflet într-o carte”, „ca să trăiască singur, mai departe” (Închinare). Culegerea de poeme în proză Cimitire (1920) nu depășește
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
Mărunte (în colaborare cu I. Niculescu-Chic), București, 1914; Chemarea cinematografului (în colaborare cu George Olărașu), București, 1915; Cu perdelele lăsate, pref. Mihail Dragomirescu, București, 1916; ed. București, 1927; Germania neagră, Iași, 1917; Baia domniței, București, 1919; Cimitire, București, 1920; Poemele despărțirii, Cluj, 1921; Pentru țară!, București, 1922; Piedica, Brăila, 1923; Pălăria, București, 1924; Ordaliile lui Mionel, București, [1924]; Poezii, pref. George Murnu și Liviu Rebreanu, București, 1925; Noaptea măștilor sfâșiate, București, 1926; Urechea mahalalei, Făgăraș, 1926; Primejdioșii, Slobozia, 1926; Epigrame, Slobozia
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
Nicolescu, Starea, II, 145-148; Th. Hristea, O prestigioasă istorie a limbii române, RL, 1987, 8; Cioculescu, Itinerar, V, 481-487; Simion, Scriitori, IV, 20-25; Cornelia Ștefănescu, Profil de intelectual, JL, 1990, 1; Vlaicu Bârna, Alexandru Rosetti, CNT, 1990, 10; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Despărțire de Alexandru Rosetti, RL, 1990, 10; Al. Rosetti. In memoriam, JL, 1990, 10 (semnează Mircea Zaciu, Nicolae Florescu, Liviu Călin, Emanuel Vasiliu, I. Oprișan); Gheorghe Grigurcu, In memoriam, VR, 1990, 10; George Muntean, Un umanist, RL, 1990, 44; Iordan Datcu
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
Alexandru Rosetti, RL, 1990, 10; Al. Rosetti. In memoriam, JL, 1990, 10 (semnează Mircea Zaciu, Nicolae Florescu, Liviu Călin, Emanuel Vasiliu, I. Oprișan); Gheorghe Grigurcu, In memoriam, VR, 1990, 10; George Muntean, Un umanist, RL, 1990, 44; Iordan Datcu, La despărțirea de Alexandru Rosetti, REF, 1990, 3-4; G. I. Tohăneanu, Eu sunt Gaitany!, O, 1992, 11; Paul Cornea, Al. Rosetti - europeanul, RL, 1994, 20; Nicolae Manolescu, Al. Rosetti și cărțile, RL, 1995, 41; Matilda Caragiu Marioțeanu, Al. Rosetti - Profesorul, RL, 1995
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
miezul nopții”, „Naționalul nou”, 1936, 505; Nicolae Roșu, Ne-a părăsit un scriitor, U, 1940, 143; M.R.P. [Miron Radu Paraschivescu], T. C. Stan, TIL, 1940, 1 096; Ștefan B. [Ștefan Baciu], T. C. Stan, UVR, 1940, 22; Radu Gyr, La despărțirea de T. C. Stan, CML, 1940, 61; Predescu, Encicl., 801; Călinescu, Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 967; Const. Virgil Gheorghiu, T. C. Stan, „Basarabia literară”, 1942, 13; N. Ladmiss-Andreescu, T. C. Stan, „Basarabia literară”, 1943, 46; Dan Petrașincu
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
Ultimele dialoguri cu Petre Țuțea. O scrisoare inedită către Emil Cioran, București, 2000; Jurnalul în căutarea poeziei, Norcross, 2001; Unde am fugit de acasă? Interogație asupra exilului, Norcross, 2001; Memorie clandestină - Illicit Memory, ed. bilingvă, tr. Olimpia Iacob, Norcross, 2002; Despărțirea de frică, postfață Ștefan Stoenescu, București, 2003; Românii din Lumea Nouă, Norcross, 2003. Ediții: Youth without Old Age and Life without Death, tr. Mac Linscott Ricketts, Norcross, 1996; Day after Night (Twenty Romanian Poets for the Twenty-first Century), tr. Adam
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
rămânând să răspundă pentru omorul făptuit. O face spre a nu expune mahalaua, după descoperirea uciderii lui Schwalbe, represaliilor dușmanului, dar și pentru a-și putea rosti, în felul său, disprețul față de cotropitori chiar în fața Curții Marțiale. După ce, în momentul despărțirii de familie, dovedește o duioșie de care părea că nu e în stare, Silvestru Trandafir moare cu demnitate. Cu toate lungimile, cu toată prolixitatea, Letopiseți, altă piesă a lui S., în versuri, rezistă lecturii, dacă nu și luminilor rampei. Aici
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
A. Toma, "marele poet" en titre al "lumii noi": "Trebuie un simplism desăvîrșit al inteligenței pentru a vedea în ipostaza eului liric din "Cu fața în asfințit", "Ursul românesc", "E slobod să mai cînt?", "Cîmp românesc", "Poeților tineri", "Drumul meu", "Despărțire de o garoafă roșie", pe activistul de partid sau, cum pretindea Beniuc și după 23 august 1944, pe ilegalistul care se vrea așezat în fruntea mulțimii răzvrătite. Nu știu cum de s-a acceptat asemenea forțare a sensurilor autentice ale poeziei". Ba
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
în limbajul Matiorei cuvinte și moduri de vorbire risipite prin toate satele românești." S-ar putea adăuga impresia de colaj stilistic din romanele românești mai vechi, lapidarități specific moromețiene, sau, mai mult inversiunile muzicale din Mara lui Slavici. Valentin Rasputin, Despărțirea de Matiora, Editura Univers, București 2000, Versiune românească revăzută și note de Mircea Aurel Buiciuc, Prefață de Ion Vasile Șerban, 276 p., f.p.
Despărțirea de Matiora by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17160_a_18485]
-
nu este-o condamnare, Nu-i vina lui că tu te-ai rătăcit! Când toamnele ne fură trandafirii Și verile ne-au părăsit de mult, Deschid încet ferestrele iubirii Și mi-este-atât de dor să te ascult! Puține flori vor înțelege despărțirea, Vântul ne va lua petalele în zbor, Le va așterne acolo unde nemurirea Va mai trezi în inimă un alt fior. Din volumul de versuri... ,,Ramuri de ... Citește mai mult Nu întreba pe nimeni niciodatăDe ce plâng plopi la margine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
fericit...Cerul nu este-o condamnare,Nu-i vina lui că tu te-ai rătăcit!Când toamnele ne fură trandafiriiși verile ne-au părăsit de mult,Deschid încet ferestrele iubiriiși mi-este-atât de dor să te ascult! Puține flori vor înțelege despărțirea,Vântul ne va lua petalele în zbor,Le va așterne acolo unde nemurireaVa mai trezi în inimă un alt fior. Din volumul de versuri... ,,Ramuri de ... XX. POETUL, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1856 din 30 ianuarie 2016
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
să-mi port mîndria și nasul pe sus, orgolios că nicăieri în lume nu-i un alt pământ mai sfânt Nu, trăiesc doar emoția cu sentimentul omului care a avut norocul orb a fi parte din poporul ales de El DESPĂRȚIRI Totul e rânduit după carte Ne despărțim încet-încet De câte o parte Din viața noastră de dinainte Pierdem puțin din lumina ochilor Apoi din auz, din puterea mușchilor Se răresc firele de păr, dar și bătăile inimii, Oasele se pulverizează
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381303_a_382632]
-
morală; primul grup social În care copilul exersează comportamente sociale și se descoperă pe sine; asigură climatul de securitate afectivă necesar dezvoltării armonioase si echilibrate a personalității; cadrul optim de dezvoltare a individualității și de valorizare a potențialului copilului. Uneori, despărțirea copilului de familie poate duce la ruperea relației părinte-copil, cu efecte ireversibile În dezvoltarea psihică a acestuia. În plus, În viața oricărui individ, există anumite perioade mai delicate, cum ar fi: mica copilărie, pubertatea, adolescența, În care copiii au cea
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
comme expression de la dissidence, în Le Fantastique au carrefour des arts, îngr. Rodica Lascu-Pop și Gwanhaël Ponnau, Cluj-Napoca, 1998, 103-109; Poantă, Dicț. poeți, 32-33; Dicț. analitic, II, 123-125; Irina Petraș, „Un tremur sensibil al umbrei”, APF, 2000, 5; Gheorghe Grigurcu, Despărțirea de mitologie, RL, 2001, 36; Popa, Ist. lit., II, 630. C.H.
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
de mi tiempo, Montevideo, 1961; Obras. La paz del hombre. La literatura, el arte y la guerra, Montevideo, 1961; Mărturii de ieri și de azi, pref. Arian Banta, Țel Aviv, 1962; Alte mărturii de ieri și de azi, Ierusalim, 1967; Despărțirea ce unește, Ierusalim, 1967; Pe urmele lui Ștefan Zweig, pref. Israel Bar Avi, Ierusalim, 1967; Últimos poemas, Montevideo, 1967; Luminarias en la tormenta, Montevideo, 1970. Traduceri: Friederich Nietzsche, Așa vorbit-a Zarathustra, București, 1915; Georg Fr. Nicolai, Biologia războiului, introd
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
care cred în el și fac voia sa. Cei care nu cred și nu fac voia sa sunt fiii și îngerii diavolului (filii et angeli sunt diaboli)”, ibidem. . Este vorba de făgăduința „țării sfinte” făcută de Dumnezeu lui Avraam, după despărțirea de Lot. . P. Nautin, Hippolyte et Josipe. Contribution à l’histoire de la littérature chrétienne du troisième siècle, Paris, 1947; Lettres et écrivains chrétiens des IIe et IIIe siècles, Paris, 1961, pp. 177‑209; vezi de asemenea sintezele foarte utile realizate
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
România literară”, „Ateneu” ș.a. Atât romanele lui S. - La marginea orașului, Presimțirea zăpezilor (1967), Anotimpul posibil (1970), Sângele unei vârste (1973), Grăuntele de grâu, când cade pe pământ (1974; Premiul Asociației Scriitorilor din București), Blocul de marmură (1975), Șansa (1977), Despărțirea (1981), Gemenii (1983), Orașul lunar (1985), Coridorul (1988) -, cât și volumul de povestiri Accident banal (1966) sunt construite pornind de la delimitări tematice și formule structurale croite astfel încât să aducă în ficțiune teza confruntării „noului” cu „vechiul”. Profitând de experiența frecventării
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
excesivă, sugerează incompatibilitatea a două modalități de a judeca un accident de muncă (Șansa). Excepțiile, modeste, de la regula generală, tendențioasă, a viziunii schematice a lui S. sunt reprezentate de romanele Presimțirea zăpezilor, Grăuntele de grâu, când cade pe pământ și Despărțirea. Cu mai mult aplomb narativ, autorul se străduiește să nu mai literaturizeze tezist și se îndreaptă către alte arii de interes: în Presimțirea zăpezilor, într-un cadru doctrinar muncitoresc, are loc un conflict de tip tradițional, incluzându-i pe hoțul
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
în Grăuntele de grâu, când cade pe pământ, Maria Vișinescu, veche luptătoare ilegalistă, află că nici măcar iluziile politice nu pot opri evoluția vertiginoasă a unei boli incurabile, că „nemurirea” promisă de ideologi nu este decât o formă de vanitate; în Despărțirea, ilegalistul Toader Proca, arestat și deținut în anii ’40, încearcă după douăzeci de ani, străbătând Europa, să își regăsească fiica pierdută. Cu timiditate, S. încearcă să își salveze scrisul de intruziunea politicului. SCRIERI: La marginea orașului, București, 1962; Accident banal
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
București, 1962; Accident banal, București, 1966; Presimțirea zăpezilor, București, 1967; Anotimpul posibil, București, 1970; Sângele unei vârste, București, 1973; Grăuntele de grâu, când cade pe pământ, București, 1974; Blocul de marmură, București, 1975; Șansa, București, 1977; ed.2, București, 1989; Despărțirea, București, 1981; Gemenii, București, 1983; Orașul lunar, București, 1985; Coridorul, București, 1988. Repere bibliografice: D. Micu, „La marginea orașului”, CNT, 1963, 4; Ov. S. Crohmălniceanu, „La marginea orașului”, GL, 1963, 8; Radu Enescu, „La marginea orașului”, TR, 1963, 11;Virgil
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
Pasiunea, 118-129; Tudor-Anton, Ipostaze, 71-75; Ion Vlad, „Șansa”, TR, 1978, 2; Valentin Tașcu, Romanul șansei sau Șansele romanului, ST, 1978, 3; Dimisianu, Opinii, 127-130; Georgescu, Volume, 92-96; Sorin Titel, Austeritate și patetism, RL, 1979, 17; Cristea, Faptul, 245-249; Zaharia Sângeorzan, „Despărțirea”, RL, 1981, 1; Ioan Holban, „Despărțirea”, CRC, 1981, 51; Pompiliu Marcea, Un roman al contemporaneității, CNT, 1982, 6; Marian Odangiu, „Despărțirea”, O, 1982, 13; Adriana Iliescu, În stil indirect liber, RL, 1983, 31; Al. I. Friduș, „Gemenii”, CL, 1983, 8
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
Vlad, „Șansa”, TR, 1978, 2; Valentin Tașcu, Romanul șansei sau Șansele romanului, ST, 1978, 3; Dimisianu, Opinii, 127-130; Georgescu, Volume, 92-96; Sorin Titel, Austeritate și patetism, RL, 1979, 17; Cristea, Faptul, 245-249; Zaharia Sângeorzan, „Despărțirea”, RL, 1981, 1; Ioan Holban, „Despărțirea”, CRC, 1981, 51; Pompiliu Marcea, Un roman al contemporaneității, CNT, 1982, 6; Marian Odangiu, „Despărțirea”, O, 1982, 13; Adriana Iliescu, În stil indirect liber, RL, 1983, 31; Al. I. Friduș, „Gemenii”, CL, 1983, 8; Vlad, Lectura rom., 217-221, 288-296; Marian
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
Dimisianu, Opinii, 127-130; Georgescu, Volume, 92-96; Sorin Titel, Austeritate și patetism, RL, 1979, 17; Cristea, Faptul, 245-249; Zaharia Sângeorzan, „Despărțirea”, RL, 1981, 1; Ioan Holban, „Despărțirea”, CRC, 1981, 51; Pompiliu Marcea, Un roman al contemporaneității, CNT, 1982, 6; Marian Odangiu, „Despărțirea”, O, 1982, 13; Adriana Iliescu, În stil indirect liber, RL, 1983, 31; Al. I. Friduș, „Gemenii”, CL, 1983, 8; Vlad, Lectura rom., 217-221, 288-296; Marian Odangiu, Modelul și oglinda, O, 1984, 2;Vlad Sorianu, „Gemenii”, ATN, 1984, 1; Mircea Popa
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]