5,230 matches
-
eficient cu nivelul superior de management fără teama unor repercusiuni. Companiilor li se cere să instituie un mecanism pentru dezvăluirea anonimă a informațiilor și pentru „semnalele de alarmă”, pentru a întări comunicarea în ambele sensuri asupra problemelor critice sau sensibile. Dezvăluirea oportună a informațiilor, cu acuratețe și transparență, către managementul general, fondatori, acționari, permit acestora să-și regândească deciziile de investiții. Ca răspuns la recentele eșecuri financiare din SUA, noile reglementări ale SEC cer îmbunătățirea informațiilor ce sunt aduse la cunoștința
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
parte la locul de desfășurare a activităților; etapa a II-a - evaluarea riscurilor este o activitate anuală, un exercițiu separat, care nu se încadrează în strategia corporativă a organizației. Procesul de management al riscurilor se realizează anual, datorită necesităților de dezvăluire a informațiilor în activitatea de raportare față de Consiliul de administrație; etapa a III-a - managementul riscurilor se plasează în cadrul procesului managementului strategic al organizației. Cu ocazia evaluării strategice sunt evaluate și riscurile-cheie și astfel evaluarea riscurilor este componentă a dezvoltării
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
sunt criteriile pentru datele colectate? unde și cum ar trebui să fie colectate aceste date? ce informații/date sunt prezente în cadrul proceselor existente? cum ar trebui să fie structurat depozitul de date? ce mecanisme de recuperare a datelor sunt necesare? dezvăluirea informațiilor Modelul reflectă necesitatea dezvăluirii formale a informațiilor de către organizație. Transparența are legătură cu obligațiile asumate de responsabilitatea corporativă, iar acest punct este subliniat de Standardul managementului riscului Australiei/Noii Zeelande nr. 436074: „Un management al riscurilor adecvat nu numai
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
unde și cum ar trebui să fie colectate aceste date? ce informații/date sunt prezente în cadrul proceselor existente? cum ar trebui să fie structurat depozitul de date? ce mecanisme de recuperare a datelor sunt necesare? dezvăluirea informațiilor Modelul reflectă necesitatea dezvăluirii formale a informațiilor de către organizație. Transparența are legătură cu obligațiile asumate de responsabilitatea corporativă, iar acest punct este subliniat de Standardul managementului riscului Australiei/Noii Zeelande nr. 436074: „Un management al riscurilor adecvat nu numai că va contribui la o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
alți asemenea participanți la piață au slăbit această încredere. Ca răspuns la această amenințare, Congresul SUA și un număr în creștere de organisme legislative și agenții de reglementare din alte țări au inițiat o legislație și o reglementare care afectează dezvăluirea informațiilor corporative și raportarea financiară. Un caz specific, pentru SUA, îl reprezintă Legea Sarbanes-Oxley din 2002 care permitea o reformă năucitoare prin cererea de informații suplimentare și certificări ale declarațiilor financiare de către executivul principal și de către directorii de finanțe.” (5
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
structurii organizaționale și posibilitatea ca comitetul de audit să nu primească informațiile corespunzătoare și oportune pentru a pune întrebările corecte cu privire la politicile de contabilitate și declarațiile financiare ale organizației; substanța economică a tranzacțiilor cu terțe persoane, precum și caracterul complet al dezvăluirilor privind asemenea tranzacții; scopul tranzacțiilor neobișnuite, precum și beneficiile sau obligațiile financiare rezultate; politicile și codurile de etică corporative cu privire la conflictul de interese, ce conduc la implicarea managementului executiv al companiei în raporturi contractuale cu terțe părți. În mod clar, se
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
interni și managementul trebuie să fie de natură critică și să ofere recomandări cu privire la buna practică în domeniu. În 2000, în SUA, noile reguli ale Comisiei Instrumentelor Financiare Transferabile și a Valorilor Mobiliare (SEC) au fost concepute să îmbună tățească dezvăluirea informațiilor privind structura și practicile comitetelor de audit și să crească fiabilitatea și încrederea acordată declarațiilor financiare ale organizațiilor. În acest sens, regulile SEC solicitau ca: declarațiile financiare intermediare să fie verificate de auditori externi; declarațiile conducerii/mandatarilor să includă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ale companiei și modul în care aceasta și auditorii vor răspunde la aceste evenimente. În plus, comitetul de audit poate lua în considerare problemele ce pot apărea în domenii precum securitatea, confidențialitatea informațiilor; fiabilitatea sistemelor și proceselor interne și externe; dezvăluirea informațiilor strategice, nonfinanciare sau privind măsurarea performanței; conformarea cu obligațiile contractuale. Comitetul de audit, consiliul de directori, managementul, auditorii interni și auditorii externi sunt „actorii” care au un rol important în procesul de raportare financiară a companiei, iar comunicarea frecventă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ale comitetului din ultimul an fiscal, dacă comitetul a analizat serviciile nonaudit ale auditorilor externi și respectarea incompatibilităților de către aceștia și să descrie, pe scurt, funcțiile efectuate de comitet. În consecință, compania trebuia să aibă în vedere un model de dezvăluire a informațiilor privind comitetul de audit și Carta comitetului de audit, după Capitolul 4. Comitetele de audit 337 337 cum urmează: „Compania are un comitet de audit compus din directori independenți. Informațiile privind funcțiile îndeplinite de către comitet, componența membrilor și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
care imaginează o nouă comunitate, cea estetică, creată pe baza unui sensibil comun, liant mai puternic - asta se va vedea În politică - decît raționalul (comun prin definiție). Ajungînd pînă În preajma lui Heidegger, Todorov opune „adevărul de corespondență”, științific, „adevărului de dezvăluire”, artistic (este exact ceea ce face Heidegger În Originea operei de artă). Or, dacă opera de artă este solul În care sălășluiește acest adevăr, atunci e normal ca cel care-l caută să exalte opera de artă și pe creatorul ei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
normă imuabilă sau individuală. Dar se poate spune, totuși, că teoriile care au transformat cele șapte categorii În vedete de carton sau de fier au contribuit, prin gesturile energice cu care au despuiat literatura (reconstituite acum În decorul original) la dezvăluirea și Înțelegerea ei. Cartea lui Antoine Compagnon poate fi citită ca basmul Albei-ca-Zăpada și celor șapte pitici, unde eroina este teoria literară În ireductibilitatea frămîntărilor ei, iar Făt-Frumos, autorul cărții, venit s-o salveze nu atît pentru că o iubea ci
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
textul viu. Meditația asupra forței (oarbe, nocive) a iubirii este continuată în romanul Buruieni de dragoste (1936), o prelucrare a unui episod autobiografic notoriu în epocă - o relație, eșuată în scandal public, cu o scriitoare. Accentul reconstituirii nu cade pe dezvăluirea unei mistificări literare (de care era bănuită fosta prietenă), ci pe drama omului care are nefericirea de a se îndrăgosti de cine nu trebuie și de a nu se putea vindeca. Ca fermecat cu o fiertură din „buruieni de dragoste
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
de cele mai multe ori, cel al vieții de fiecare zi. Temperament de luptător pentru mari și adesea utopice idealuri, cărora le dă glas cu un zel inutil, punându-se, astfel, la dispoziția unei ideologii de comandă, I. etalează și preocupări pentru dezvăluirea unor stări și atitudini mai puțin convenționale, de la nestăvilitul entuziasm vital până la melancolicul presentiment al sfârșitului. Este și autorul unor librete de operetă (Plutașul de pe Bistrița, 1956, Carpații, 1966, și Târgul de fete, 1969). SCRIERI: Dragostele mele, București, 1969; Puntea
IANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287482_a_288811]
-
marile descoperiri se îndeplinesc la hotarul între două discipline”. După C., interesul pentru viața unui scriitor nu exclude punctul de vedere estetic, întrucât, în viziunea lui, istorismul bine orientat vizează tocmai surprinderea mobilurilor creativității, punerea în lumină a personalității creatorului, dezvăluirea procesului interior de „plăsmuire” artistică. Adevăratul istoric literar nu cultivă biografismul mărunt; nu orice fapte prezintă interes și, prin urmare, e de reținut doar ceea ce e în măsură a facilita accesul la eul profund, la acele resorturi ale spiritului unui
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
care îi citează frecvent. Rezultatele eruditelor demersuri, covârșitoare prin amplitudine și meticulozitate, au fost și sunt apreciate diferit. Unii le consideră epocale, alții le iau în derâdere. În orice caz, ele nu sunt invulnerabile. În Personalitatea lui M. Eminescu, analiza dezvăluirilor unor contemporani ai poetului duce la concluzia că invarianta spiritului eminescian este „tendința către nemărginit, setea de absolut”. O concluzie corectă, însă neindividualizantă. Un obiectiv al hermeneuticii tuturor studiilor lui C. despre Eminescu este infirmarea opiniei conform căreia opera celui
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
ei plachete (șirul lor este întretăiat de un volum antologic - Nu mă atinge, 1997) dezvăluie o personalitate din ce în ce mai bine definită în climatul liric românesc actual. C. nu face parte din grupul, compact și agresiv, al poetelor care mizează totul pe dezvăluirea impudică a unei feminități dezlănțuite. Dimpotrivă, ea pare a fi solicitată mai degrabă de intelectualismul discret, meditativ, întotdeauna placat pe solul ospitalier al realului („Zeii nu au dreptul să fugă. / Zeii nu au dreptul să mintă. Sau poate ei sunt
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
ea poartă denumirea de PBL (Problem-Based Learning) și presupune folosirea cazurilor drept un mod natural de a preda. Pentru aceasta, în instituția respectivă întregul curriculum se bazează pe o colecție de astfel de cazuri. Metoda PBL mai este denumită și „dezvăluirea progresivă”; grupurile primesc o primă parte a cazului și decid ceea ce știu despre problema respectivă și ce elemente necesită o activitate de cercetare. Membrii grupului își propun apoi sarcini individuale de căutare a acestor elemente (activități de documentare în biblioteci
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mama, părintele neagresor, este mai degrabă dornică să ascundă lucrurile decât să le dezvăluie. Motivația ei este determinată de sentimentul de jenă, dar adesea și de pierderile posibile pe planul vieții sociale a familiei și pe plan material în cazul dezvăluirii și a asumării consecințelor. Tilman Furniss (2004), în cartea sa, atrage atenția profesioniștilor asupra situațiilor în care, în momentul dezvăluirii, mamele revoltate spun că vor divorța, pentru ca ulterior să revină asupra deciziei. în preajma abuzului sexual al copilului comportamentele iraționale ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de jenă, dar adesea și de pierderile posibile pe planul vieții sociale a familiei și pe plan material în cazul dezvăluirii și a asumării consecințelor. Tilman Furniss (2004), în cartea sa, atrage atenția profesioniștilor asupra situațiilor în care, în momentul dezvăluirii, mamele revoltate spun că vor divorța, pentru ca ulterior să revină asupra deciziei. în preajma abuzului sexual al copilului comportamentele iraționale ale adulților chemați să protejeze copilul, părinți sau profesioniști abundă. a) O pediatră relatează situația unei familii cu o fetiță în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
s-a simțit în disconfort este în detrimentul copilului, secretele legate de abuzul sexual sunt devastatoare pentru copil. Un alt aspect de reținut este că în cazul în care agresorul este un părinte, copilul trăiește spaima de a dezorganiza familia prin dezvăluire, responsabilitatea de a face un rău celuilalt părinte, de a-și atrage reproșurile acestuia și a celorlalți din familie. De aici vine și faptul că adeseori copiii-victime își retrag acuzațiile în momentul în care realizează mecanismul pe care l-au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
iar ceilalți sunt gata să-i vină în ajutor. Acest mesaj este foarte important și trebuie întărit prin identificarea unei persoane de încredere a copilului, căreia copilul poate să-i spună orice, fără teamă de consecințe. Dacă dorim să facilităm dezvăluirea, atunci când răul s-a produs deja, în scopul de a lua imediat măsurile necesare, și adulții din jur au nevoie de educație. în lipsa unei pregătiri pentru intervențiile cu situații de abuz sexual al copilului, chiar și profesioniștii pot întâmpina dificultăți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pozitive; metoda centrată pe pacient respectă dimensiunea umană a acestuia prin încercarea medicului de a se plia la caracteristicile lui de personalitate. Strategia reclamă cooptarea, în acest demers, și a unui psiholog care prin diverse probe adecvate, poate avansa în dezvăluirea adevărului despre statusul lui medical și, mai ales, cum să o facă. Desigur, această metodă din urmă, deși mai complexă și cronofagă, reunește cele mai multe sufragii. Din păcate, în România este dificil de generalizat, datorită politicii medicale găunoase, care tratează prezența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
psihedelice, el a reușit să ofere o nouă hartă a inconștientului, decelând încă două nivele: cel perinatal și cel transpersonal. Așa cum stipulează în cartea sa, Tărâmurile inconștientului uman (1983), substanțele psihedelice sunt amplificatori ai conștiinței, care prilejuiesc autoexplorări profunde, cu dezvăluirea unor vestigii psihologice (preponderen traumatice), inaccesibile mijloacelor standard. Consumul sălbatic și abuziv de droguri, fără un control specializat, scenele de infern dantesc, cauzate prin derapajele psihologice și comportamentale ale mișcării hippie, au condus la proscrierea oficială de către guvernul american a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ton apăsat; în caz contrar, publiciștii puteau deveni părtași la greșeală, nedându-i importanța cuvenită. Fără îndoială, trebuia să existe milă față de oameni, dar o milă cerebrală, ordonată: pe primul loc trebuia să stea binele comun. Contrazicerea de idei și dezvăluirea falsității acestora afecta imaginea celui ce le apăra, dar era un lucru necesar binelui comun. Era justificat atacul asupra bunului renume al celui ce apăra greșelile, deoarece era unealta de propagare. Din acest motiv, uneori trebuia atacată, pe bună dreptate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
scop combaterea mesajului adversarului. Contrapropaganda se construiește pornind de la: identificarea temelor adversarului și clasarea acestora în ordinea importanței, atacarea punctelor slabe (nu a frontului propagandei adverse atunci când este puternic), desconsiderarea adversarului, evidențierea contradicției dintre propagandă și faptele adversarului, ridiculizarea acestuia, dezvăluirea "climatului de forță" (Vladimir Volkoff, Dezinformarea, armă de război, traducere de Andreea Năstase, Editura Incitatus, București, 2000, p. 44). 46 Ibidem, pp. 43-44. 47 Pentru a crea un program coerent și eficient de propagandă trebuie, să existe o bună cunoaștere
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]