4,088 matches
-
normală eu eram în clasa I-a și el în clasa a V-a. 6.-Și pe odorul de băiat care a murit cu zile. A mai avut pe care eu nu i-am cunoscut: 1.-Mihai care a fost diriginte de poștă la Focșani. 2.-Dumitru, funcționar PTT ambulanțe C.F.R. 3.-Vasile, funcționar PTT, diriginte. 4.-Constantin, militar, locotenent colonel, avocat, aghiotant regal. 5.-Natalia, căsătorită cu Simionescu a stat în Fălticeni. 6.-Ruxandra, mama care pe lângă că rară vrednicie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
-Și pe odorul de băiat care a murit cu zile. A mai avut pe care eu nu i-am cunoscut: 1.-Mihai care a fost diriginte de poștă la Focșani. 2.-Dumitru, funcționar PTT ambulanțe C.F.R. 3.-Vasile, funcționar PTT, diriginte. 4.-Constantin, militar, locotenent colonel, avocat, aghiotant regal. 5.-Natalia, căsătorită cu Simionescu a stat în Fălticeni. 6.-Ruxandra, mama care pe lângă că rară vrednicie trebue să fi fost de rară frumuseță. El, Alecu Ștefănescu, pe lângă că a fost foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
public, extrovert și impulsiv cum eram și cum am rămas, se pare! În „cadrul” banal al unei după-amiezi pe care o petreceam la „arena sportivă” a orașului Lugoj Împreună cu colegii mei de clasă de la liceul de băieți „Brediceanu”, sub „comanda” dirigintelui nostru de atunci, tânărul profesor de științe naturale Ion Petrașcu (mort tânăr prin anii ’64-’65 Într-un accident rutieră. După câteva exerciții atletice, ne aflam cu toții, elevii și dirigintele nostru, așezați pe iarba stadionului, Într-o discuție „amicală”, una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mei de clasă de la liceul de băieți „Brediceanu”, sub „comanda” dirigintelui nostru de atunci, tânărul profesor de științe naturale Ion Petrașcu (mort tânăr prin anii ’64-’65 Într-un accident rutieră. După câteva exerciții atletice, ne aflam cu toții, elevii și dirigintele nostru, așezați pe iarba stadionului, Într-o discuție „amicală”, una dintre multele În care tânărul și inteligentul pedagog răspundea Întrebărilor și problemelor noastre. Având probabil mâncărime la limbă sau voind să mă arăt interesant, cum li se Întâmplă unor puberi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
trebuie luate ca atare. Ca și Eliade și alți câțiva În epocă, tineri genialoizi trepidând de o anume hystérie creatoare, avizi de a arde etapele proprii și vrând să târască după ei „și Națiunea!”, furioși ca niște „școleri” precoce pe dirigintele sau pe profesorul lor „preferat” - „profesorul”, În acest caz, autoritatea vizibilă și imediată fiind colectivitatea din care au ieșit și care li se pare că Îi stânjenește! -, Cioran se adresează direct națiunii și istoriei sale, cu nepăsarea teribilistă sau inconștientă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lui aproape atletică, impozantă - gen Sadoveanu - și-mi spuneam în sinea mea că el putea să participe nu la una, ci la 2-3 asemenea adunări. S-a luat cunoștință de propunerea făcută. Toți am promis că vom răspunde prezent aceluiași diriginte când va face din nou prezența peste cinci ani. Programul inițial era și pentru ziua următoare cu gând să revedem orașul școlarității noastre și mai ales să revedem locul unde, cândva, fusese o mândrețe de școală! Târziu, către orele 11
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
înălțimea mea, cât mai ales prin modul clar și explicit în care am predat. Rari au fost acei elevi dificili care să-mi facă probleme. Totuși, într-o zi, Olguța Cozma, o veveriță de fată, îmi spune direct: „Ei! tov. diriginte! dar dumneavoastră nu știți să bateți! Iaca așa ne făcea tov. cutare!” În fața clasei i am spus că oamenii în general și copiii în special nu se bat cu bățul, ci cu vorbă bună, cu înțelegere și voință din partea lor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
noastră, îngrijorat că nu voi reuși să ajung pentru clasa opta de liceu, la Moinești, că mama nu avea bani, am ajuns la școala de meserii. Avea mama o nepoată Leonora, după fratele ei Costache Lascar, căsătorită cu Frumosu Neculai, dirigintele de poștă pentru comunele Comănești, Lăloaia și Asău. Se duce la ei, stau de vorbă, îl roagă pe Frumosu să mă înscrie la școala de meserii care își avea sediul în incinta atelierului de meserii și, iată-mă elev la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
îl roagă pe Frumosu să mă înscrie la școala de meserii care își avea sediul în incinta atelierului de meserii și, iată-mă elev la o astfel de unitate de învățământ. Și cum tot atunci a aflat mama că soția dirigintelui avea nevoie de o menajeră, iat-o și pe sora mea Maria, menajeră la doamna Frumosu. Domnul Frumosu a fost amabil, a vorbit unde trebuie - cu domnul inginer Ursu, șeful atelierelor de la Uzina electrică - am făcut cererea să fiu angajat
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
eu să o informez, peste voința celor care ne păzeau. Nu a mai făcut cumpărăturile la care era trimisă, a fugit repede acasă, unde era pe post de menajeră la mătușa sa, și i-a spus Eleonorei, soția lui Frumosu, dirigintele poștei, că mătușa ei și Toma, fiul ei - așa mă chemă de-acasă -, cu toate că în acte nașul meu de botez Dragomir Lungu, mă trecuse pe numele de Dragomir - sunt arestați, amănunte care mi le-a povestit u lterior. Ajungem la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
vină în ceea ce i se punea în sarcină, ea nu știe nimic despre discuția noast ră despre război, despre Hitler și Stalin, despre discuția „ copilului” cu chiriașul informator, iar despre mine i a spus, cum era și adevărat, că el, dirigintele, m-a angajat la școala de meserii, că sunt un băiat muncitor, că habar nu am de politică, că nu știu decât să muncesc, că sunt încă minor și nu am nici un fel de relații cu alți băieți sau oameni
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
am de politică, că nu știu decât să muncesc, că sunt încă minor și nu am nici un fel de relații cu alți băieți sau oameni maturi care s-ar pricepe într un fel la politica timpului. Sora mea, menajeră la diriginte în casă, a fost informată de Eleonora, soția acestuia, despre discuția purtată cu plutonierul, care se încheiase cu promisiunea celui din urmă că va „chestiona” bine „afacerea” ș i în cele ce va urma ne va da drumul. Ne va
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
tăiau copaci. Să mă angajez ca ajutor de miner sau în altă slujbă nu era posibil, pentru că minele de cărbune erau în declin, se mergea pe desființarea acelor mine care lucrau în deficit. Să apelez la verișoara mea, la soția dirigintelui, acesta fusese transferat la un oficiu poștal din București, deci nu mai era posibil să fiu ajutat, singura soluție rămânea să plec în altă localitate, unde se mai putea găsi de lucru. Încurcat de gânduri, după rugăciunile de seară, obosit
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
8, la birourile centrale care deserveau interesele Societății de exploatare a cherestelei, unde avea birou inginerul Ursu, răspunzător și de atelierul mecanic, locul unde, tot prin protecția lui fusesem primit ca ucenic, la o vorbă pusă pentru m ine de dirigintele poștei - Frumosu, dar asta, cu ani în urmă... Am depus cerere de angajare și aici, iar secret ara mi-a zis să revin după trei zile. Au fost două nopți de coșmar. Terminate cu un rezultat negativ. Societatea mergea în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
la mine!“ pare să spună câte un gazetar. „Uitați-vă cum mi ți-l tăvălesc pe ministrul X, cum mă bat pe burtă cu Y, cum zic și fac ce vreau, indiferent de interlocutor!“ „Show-master“-ul se poartă ca un diriginte de internat cu elevii săi, ca un dascăl pompos cu omul de pe stradă, ca un judecător de instrucție cu delincventul mărunt. E rău, obraznic, sigur de sine, un soi de caporal baletând țanțoș dinaintea răcanilor. O a doua malformație a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
30.V.1896, Oltețu, azi Otetelișu, j. Vâlcea - 11.XI.1975, București), poet și publicist. La toponimul Bălcești, al comunei natale, trimite numele literar adoptat de poet mai târziu. Este fiul Sultanei și al lui Gheorghe Ionescu (tatăl va ajunge diriginte poștal la Râmnicu Vâlcea). B. a urmat, la Craiova, Liceul Militar „D. A. Sturdza”, după anii de front tânărul ofițer fiind integrat aici în rândul dascălilor. Elev, face întâii pași în publicistică, între 1913 și 1915, încurajat de gazetele locale „Curierul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
să servesc publicul ca salariat model, făcând cinste celor care ne conduc și ne-au educat, așa cum și dumneavoastră ați contribuit la educarea și formarea a multor cadre ca mine. Încă odată vă urez multă sănătate și fericire. Lupașcu Ștefan, dirigintele Oficiului PTTR Podul Turcului, județul Bacău, etate 45 de ani, vechime consecutiv 21 de ani. 2 iunie 1972 * Podu-Turcului, 6 iunie 1972 Stimate coleg, Am primit scrisoarea ta și te felicit din toată inima de inițiativa pe care ai luat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
băieți! S-a făcut o propunere pentru o nouă adunare în 1977! Fiți atenți! Anatema!, să fie cel care nu va răspunde prezent peste cinci ani !” Omul propune și Dumnezeu dispune!... scrie profesorul. La data programată, cum se va vedea, dirigintele lor nu a mai fost prezent! Și-și continuă naratorul ceea ce avea să ne spună: „Mă uitam admirativ la făptura lui aproape atletică, impozantă - gen Sadoveanu - și-mi spuneam în sinea mea că el putea să participe nu la una
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
lui aproape atletică, impozantă - gen Sadoveanu - și-mi spuneam în sinea mea că el putea să participe nu la una, ci la 2-3 asemenea adunări. S-a luat cunoștință de propunerea făcută. Toți am promis că vom răspunde prezent aceluiași diriginte când va face din nou prezența peste cinci ani. Programul inițial era și pentru ziua următoare cu gând să revedem orașul școlarității noastre și mai ale să revedem locul unde, cândva, fusese o mândrețe de școală ! Târziu, către orele 11
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
să se instituie forme superioare de instrucție. În acest scop, deoarece în Bucovina nu existau cadre didactice care să corespundă țelului propus, de a crea școli germano-române, au fost aduși în anul 1783, din Transilvania, învățătorii Anton de Marki, ca diriginte pentru școala normală din Cernăuți, și Franz Thallinger, pentru Suceava 10. Aceste școli normale de limbă germană aveau ca obiectiv, pe de o parte, să asigure școlarizarea copiilor păturilor înstărite românești și ai coloniștilor germani, iar pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
era formată din următorii: 1. Andrei Boca, pentru satul Lunca; 2. Vasile Tudor Ciuchi pentru satul Fruntești; 3. Ion Colacă pentru satele Slobozia și Valea Boțului, 4. Toader Pintilescu, delegatul Consiliului de administrație al Băncii Populare „Dunavățul”; 5. Gheorghe Postoiu, dirigintele Școlii primare Lunca; 6. Gheorghe Dimofte, agent fiscal al Circumscripției 11 Obârșia; 7. Gheorghe Neagu, primarul comunei Filipeni. Președinte al Comisiei locale de expropriere a fost ales agronomul Andrei Boca. Comisia a procedat la întocmirea tabelelor cu locuitorii îndreptățiți la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 3 aprilie 1922 de revizorul D. Mihăilescu amintește despre modalitățile de a strânge fonduri pentru extinderea școlii: „Sosind în satul Lunca din comuna Filipeni, am asistat la o frumoasă serbare școlară dată de elevi și foști elevi ai dlui diriginte Gheorghe Postoiîa avut un succesă moral deosebit și nici cel material nu va fi neînsemnat. Cu acest prilej s-a înmânat dlui învățător Pastoi și dlui învățător Tatariuîbrevetele de medaliere cu Răsplata muncii pentru învășământ.” Una din cele două săli
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rezultatul acestor lecții s-au notat în procesul-verbal de inspecție specială.” Revizor școlar (ss) I. Tudorache 000 3 Aprilie 1922 „Sosind în satul Lunca, comuna Filipeni, am asistat la frumoasă serbare colară dată de elevii și foștii elevi ai dlui diriginte Gh. Postoiu, înaintat pe loc No. St. pers. 478, pentru mărirea fondului comitetului de construcție din localitate. Această serbare, cu program din cele mai alese, a avut un succesă moral desăvârșit și e nădăjduit că nici cel material nu va
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
neamului. S-au ținut instructive cuvântări de către subscrisul, învățătorii medaliați și învățătorul Gh. Iacobeanu de la școala din Buhaciu-Bijghir. Interesândumă de situația lucrărilor de adăugire a două săli de clasă, am constatat că s-a adusă aproape tot materialul lemnos. Dl diriginte Postoiu, care e și președintele Comitetului de construcție, mi-a dat asigurări formale că, în cea mai scurtă vreme, se va aduce și restul, - după cum urmează a se începe lucrările.” Revizor școlar (ss) D. Mihăileanu 000 12 Ianuarie 1929 „Astăzi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Spiru Haret. e) îndemn adresat învățătorilor de a se abona la revista „Regele Carol I”. În 1906, la Școala Lunca funcționa, pe lângă Gheorghe Postoi și învățătorul Ilie Munteanu. f) Adresa Ministerului Instrucțiunii și Cultelor din 28 noiembrie 1906 către „dirigintele” școlii din Lunca - Filipeni. (Adresa a fost discutat pe larg la subcapitolul despre viața spirituală). g) Se popularizează expoziția națională din 1906, dar și cultivarea „lintei”, „una dintre cele mai nutritive” se zice în adresă. h) Adresa Revizorului din 28
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]