43,048 matches
-
sa are potențialul de a expune interogațiile unui timp care a fost. Sunetele lumii de ieri nu mai pot fi trezite la viață, acum. Ceea ce supraviețuiește până la noi din eșafodajul conservator sunt doar puținele statui și tăietura clasică a unor discursuri parlamentare, obiecte admirabile și melancolice asemeni ruinelor antice" (p. 238). Așa să fie? Regretatul Adrian Marino atrăgea atenția asupra similitudinilor dintre atmosfera de efervescență a schimbării din societatea românească de după revoluția de la 1848 (mai ales perioada de dezvoltare din vremea
Tradiție și moderație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8237_a_9562]
-
la 2 decembrie 1980, asistentă de limba engleză la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj, colaboratoare la revista Familia). Este vorba de Influența lui Constantin Noica în literatura română. În fragmentul ales pentru volumul Competiția ficțiunilor, fragment intitulat Un excurs inițiatic. Literaturizarea discursului filosofic noician, autoarea îl compară pe filosoful român, în ceea ce privește interferența filosofie-literatură, cu Kierkegaard și cu Nietzsche și, mai ales, evidențiază ingenios caracterul literar al metodei lui pedagogice: "Literaturizarea filosofiei noiciene a însemnat, în primul rând, nașterea unui idiom al formării
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
Kierkegaard și cu Nietzsche și, mai ales, evidențiază ingenios caracterul literar al metodei lui pedagogice: "Literaturizarea filosofiei noiciene a însemnat, în primul rând, nașterea unui idiom al formării, în care maestru și discipol renunță la stereotipiile tardive și la asimilările discursului filosofic. Un idiom al formării în care promisiunile gândului speculativ se transformă în rețete pur literare, în care plăcerea de a povesti transcende plinătatea gândului abstract." Sunt idei profunde, elegant formulate, revelatoare pentru talentul de eseistă al Zoicăi Ghițan. MARIUS
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
praf și pulbere. Din acest motiv, ura, invidia și resentimentul îi vizează pe cei care te pun într-o situație de inferioritate morală, și nu pe îmbogățiți, hoți și escroci. Triumful în linie al "baronilor" la recentele alegeri, disprețul pentru discursul moral, onoare și cinste sunt dovezile cele mai limpezi că ne aflăm într-o fundătură de unde sunt șanse minuscule să mai ieșim vreodată. Jignim, înjurăm, denunțăm și complotăm în draci, dar nu ne trece prin cap să ne cerem scuze
Știți să vă cereți iertare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8256_a_9581]
-
a substituit adesea o dispoziție ludică, farsa dinamitînd, în cazul prozei, cutumele narative, într-o aventură ce tinde a trece de la iluzia "reprezentării" realității la o viziune echivalînd cu "literatura pură". O erupție venind din adîncuri obscure a tulburat sărbătoarea discursurilor consacrate, a dat peste cap protocolul său, ca și cum în sala unei festivități ar fi năvălit o ceată de inși zgomotoși, dornici a lua cuvîntul, a-și rosti pe nerăsuflate păsul. Reacție la clișeu, stereotipie, automatism, proza actuală cultivă insolitul, bizarul
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
lumii, cel stîng... atît încît să-l cern cu privirea pe Abhsurd, viu și periculos de aproape de suflet... îngrijorat că sunt o alintată plîngăcioasă". Alintată într-adevăr de cuvintele pe care le angajează într-un joc amețitor, Florica Bud parodiază discursul prozastic tradițional și, implicit, perspectiva rațională, cuminte, asupra lumii. Totul este întors pe dos, într-o imagerie de o imprevizibilitate ștrengărească, sub emblema unui patetism degrevat de solemnitate, împins spre ironie și spre un soi de sarcasm gratuit, "de amorul
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
aș spune că romanul lui Nicolae Popa, Avionul mirosea a pește, seamănă izbitor, la acest nivel, cu Spada, falsul roman polițist al lui Bogdan Teodorescu. Atâta doar că spre deosebire de Bogdan Teodorescu, la care intriga polițistă era un excelent revelator al discursului politic al unor vedete recognoscibile ale vieții publice românești (în principal, politicieni și analiști politici), Nicolae Popa utilizează ancheta judiciară pentru a desena tabloul general al Republicii Moldova de azi cu toate elementele care îi conferă identitatea. Cealaltă miză a romanului
Textualism basarabean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8286_a_9611]
-
cu soția mea. Stepan, Vitalie și Larisa Ignatievna privesc în pământ, nici în glumă nu vor să discute pe acest subiect. Încurcat, sorb din ceai. E Lipton veritabil." (pag. 270) Clasat sistematic ca aparținând unui realism - mențin, iată, terminologia - veritabil, discursul prozastic al lui Dan Lungu se dă, în rândurile acestea, peste cap. Nu doar literatura imită, obedient ori nu, viața, ci și aceasta din urmă se împărtășește, din timp în timp, din fantasmele scrisului. Riscul de a citi ficțiunea drept
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
La fel, număr "Trec lumi prin lumi" (1966) și "Fără somn, auzind" (1964) printre poeziile mele definitorii. Al 19-lea și ultimul poem din Clepsidra a dat și titlul restrânsei culegeri; inițial, el suferea de verbiaj, de unde severele scurtări ale discursului liric ce mi-au părut necesare: 33 de versuri, în loc de cele 89 ale originalului. Cu asemenea prilejuri, învățam nu doar să retez stihuri zadarnice și Ťbateri de câmpť discursive, ci și cum să Ťțin distanțať în poeme mai întinse, precum
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
acum la mici semne din mîini, moștenite și ele de la precedentul". E mai mult decît clar că asemenea vorbe i se potrivesc întocmai și succesorului imediat al liderului ex-comunist, și el exponent al galeriei eroilor să le zicem postcaragialești, întrucît discursul electoral consemnat în O scrisoare pierdută, oricum, "este decent, pe cît de van și de ridicol". Ba, după cum merg lucrurile, sunt nimerite și pentru un alt politician bucureștean, zelos întru populism vulgar, ce-ar dori să- i "sufle" locul prezentului
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
sunt detaliate aspecte de la o serata literar- muzicală organizată în 18/31 decembrie 1904, sub egida Societății „Tinerimea Română” și a Societății Domnișoarelor (în prezența unui public „distins de dame, bărbați și tineri”), în „saletul” Casinei Române, unde, după un discurs de deschidere rostit de Valeriu Braniște, între opusurile interpretate s-a numărat și Serenada de dimineață [sic!] (Aubade pour Violon et Piano), o versiune (transcripție) pentru vioară și pian a trioului Aubade pentru vioară, violă și violoncel în Do major
Dou? premiere la Lugoj by Constantin-T. STAN () [Corola-journal/Journalistic/83120_a_84445]
-
culoare sonoră. Aceste experiențe ale glasului și registrului său sunt argumente grăitoare pentru faptul că nu e de ajuns să vrei, îți trebuie și puterea de a-ți demonstra voința continuu prin expresiile artei proprii. Rodica Anghelescu dezvăluie în evoluția discursului său muzical ambiția de a parcurge întregul șir de etape care se adună pentru a se completa, vise transformate în realitate, certitudini pe care i le dă autoritatea profesională. Glas de forță, maleabil în nuanțe, capabil să întruchipeze cele mai
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
Logica Lumilor Posibile (XVI) Nicolae Brânduș În următoarele intervenții din Logica Lumilor Posibile vom studia câteva modele de formare a discursului muzical insistând asupra relației dintre parametrii obiectului sonor. Este vorba despre instituirea unei noi practici muzicale, pornind nu de la sunet, ca obiect al enunțului, ci de la relația dintre elementele constitutive ale limbajului muzical. În seria Logicilor de până acum am
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
muzicală, constituit din cele șase spații acustice (L, D, I, IT, T, TB), asupra cărora nu mai revin. Este vorba despre un complex de valori înseriate și scalate între care se stabilesc relații urmând a căpăta sens și formă în discursul promulgat prin decizie componistică și afirmat în acțiunea vie a „rostirii”. Acest proces al interrelaționării dintre valorile spațiale se petrece de obicei inconștient, ca parte a unui complex de factori interdependenți funcțional, ale cărui resorturi interacționează în afara conștiinței actanților. Voința
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
vom referi în discuția noastră strict la acele elemente structurale ale limbajului muzical care pot deveni în practica domeniului informație conștientă asupra căreia actantul poate interveni concret, actual, în vederea unui scop. Cu aceste considerente ne vom pune problema constituirii unui discurs muzical redefinit în funcțiile sale de bază, și anume clădit pe relație și nu pe enunț-obiect (sonor) în desfășurarea teleologică. Enunțul intervalic este acțiunea formativă elementară în acest discurs și se produce dual, într-o relație definită între anumite puncte
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
unui scop. Cu aceste considerente ne vom pune problema constituirii unui discurs muzical redefinit în funcțiile sale de bază, și anume clădit pe relație și nu pe enunț-obiect (sonor) în desfășurarea teleologică. Enunțul intervalic este acțiunea formativă elementară în acest discurs și se produce dual, într-o relație definită între anumite puncte spațiale ce constituie fenomenologic obiectul muzical. Limbajul generat se edifică pe un complex de relații asupra căruia urmează a se concentra acțiunea formativă. Această transgresie de la enunțul prim de
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
pe un complex de relații asupra căruia urmează a se concentra acțiunea formativă. Această transgresie de la enunțul prim de sunet, conform practicii muzicale tradiționale, la enunțul prim de relație între puncte spațiale asupra cărora se va concentra acțiunea formativă a discursului muzical privește evident altă Lume (a comunicării prin sunet - în sens generic) cu altă Logică internă de desfășurare a acțiunii (muzicale). Lucrarea Cantus Firmus (PHTORA III) deschide în acest sens un alt mod de definiție a operei muzicale. Problema invenției
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
anume, de la element la relație-element. Dacă am nota cu [MT] cardinalul mulțimii totale a punctelor spațiale înseriate și scalate în toate dimensiunile-spații ale obiectului muzical, relația dintre aceste n elemente luate câte n ≤ [MT] va constitui modelul generic al formării discursului muzical în noua ordine.) Discursul muzical va deveni locul privilegiat de enunț al intersecțiilor de relații dintre parametrii constitutivi ai domeniului, enunț actualizat prin acțiune volitivă, fiind vorba de structurări de relații între cel puțin două elemente ale mulțimii MT.
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
Dacă am nota cu [MT] cardinalul mulțimii totale a punctelor spațiale înseriate și scalate în toate dimensiunile-spații ale obiectului muzical, relația dintre aceste n elemente luate câte n ≤ [MT] va constitui modelul generic al formării discursului muzical în noua ordine.) Discursul muzical va deveni locul privilegiat de enunț al intersecțiilor de relații dintre parametrii constitutivi ai domeniului, enunț actualizat prin acțiune volitivă, fiind vorba de structurări de relații între cel puțin două elemente ale mulțimii MT. Ne plasăm într-un alt
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
puțin două elemente ale mulțimii MT. Ne plasăm într-un alt domeniu de definiție a operei și a limbajului muzical, interpretului revenindu-i o funcție diferită în rostirea acestora. Recursul la invenție prin instituirea relației ca demers inițial în formarea discursului muzical apare în lucrarea Cantus Firmus ca un raport special între gest și mentalitate. În spațiul I (al frecvențelor sonore) se aplică procedeul, definit în Logicile anterioare ca „o muzică cu doi pași”. Fiecare interval (generic) urmând a fi enunțat
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
apare în lucrarea Cantus Firmus ca un raport special între gest și mentalitate. În spațiul I (al frecvențelor sonore) se aplică procedeul, definit în Logicile anterioare ca „o muzică cu doi pași”. Fiecare interval (generic) urmând a fi enunțat în discurs este inițial preconceput mental; apoi aplicat liber în invenție, conform regulilor date de procedură în partitura lucrării. Jocul acestor relații, ca element definitoriu al formării discursului, constituie opera finită, astfel configurată, conform unei gramatici date, corespunzătoare Logicii respective. Se pot
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
ca „o muzică cu doi pași”. Fiecare interval (generic) urmând a fi enunțat în discurs este inițial preconceput mental; apoi aplicat liber în invenție, conform regulilor date de procedură în partitura lucrării. Jocul acestor relații, ca element definitoriu al formării discursului, constituie opera finită, astfel configurată, conform unei gramatici date, corespunzătoare Logicii respective. Se pot configura în cadrul aceleiași Logici indefinite variante de aplicare a acestei gramatici de tip relațional, generând operă muzicală (finită) indefinit. Voi atașa celor de mai sus partitura
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
și membrilor orchestrei posibilitatea de a-și etala plenar calitățile; ei au pus în valoare melodicitatea cuceritoare, caracterul antrenant și bogăția expresivă a partiturii rossiniene, au realizat o paletă dinamică și agogică extrem de variată, au integrat cu măiestrie detaliile în cadrul discursului muzical. A urmat Concertul nr. 1 în Re major, opus 6 pentru vioară și orchestră de Niccolo Paganini, care l-a avut ca solist pe Gabriel Croitoru. Prestația sa, situată la cel mai înalt nivel instrumental și artistic, a entuziasmat
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
artiștii creează imagini muzicale pline de sensibilitate și culoare: de la profunzime, ori poezie interiorizată și candoare, la dinamism și frenezie. Valentin Gheorghiu și Gabriel Croitoru oferă ascultătorilor o versiune de excepție a Sonatei “în caracter popular românesc” de Enescu; discursul muzical de mare noblețe și expresivitate, evocă o originală împletire de imaginar poetic și meditație profundă. Pe parcursul celor trei mișcări ale sonatei (Moderato malinconico, Andante sostenuto e misterioso, Allegro con brio, ma non troppo mosso), se derulează tablouri muzicale cuceritoare
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
istorici ai Antichității, stilul lui Bălcescu își găsește cele mai adînci afinități cu acela al lui Tacitus: același uimitor talent de portretist care populează narațiunea cu zeci de figuri variate și pitorești, surprinse, fiecare, sub semnul unei trăsături dominante; aceleași discursuri apocrife puse în gura personajelor principale, gata să-și exercite talentul oratoric în ajunul bătăliilor ori al confruntărilor decisive; dar, mai ales, aceeași artă superioară în descrierea încleștărilor de mari mase umane, artă ce-i dă cititorului impresia că autorul
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]