3,286 matches
-
devine figura antropologică pe care o cunoaștem astăzi, subiectul științelor umane apărute la intersecția economiei, biologiei și lingvisticii. Colonna, Gasparini și alții ca ei comit, atunci cînd abordează autoficțiunea, o eroare de perspectivă care dovedește ignorarea teoriei lui Foucault: ei disprețuiesc „moda autoficțiunii” și Încearcă să-i traseze istoria Întrucîtva lansonian, ca și cum ar fi totuna să publici confesiuni la sfîrșitul secolului al IV-lea, În secolul al XVIII-lea sau astăzi. Dacă astăzi există o modă a autoficțiunii, mi se pare
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
scrie pe cont propriu, Încîntat la ideea dialogului cu publicul, dar indiferent la cel cu colegii de meserie. În felul acesta, el Încearcă să scape de nomoreea (de la rheo, rhein, a curge) criticilor, niște oameni cum nu se poate mai disprețuiți astăzi În Franța, pentru trădarea lor prin trecerea de partea Sistemului, a mediei, a banilor, a imaginii. Așadar, scriitorul francez, Întrebat despre locul lui În literatura contemporană, va răspunde că habar n-are, că el Îi apreciază pe cîțiva prieteni
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
unde s-a defectat ceva, cum se repară ceea ce s-a stricat. Antoine este un personaj diderotian pentru Început. Dar apoi, de Îndată ce Începe să facă ceva, Încearcă să scape de tentația nepotului lui Rameau, aceea de a profita de societate disprețuind-o (cum face Frédéric Beigbeder În romanul 199.000 lei), cît și de aceea marxistă, a angajării În revolta socială (cum face Houellebecq). Dacă Martin Page scrie literatură, Înseamnă că el are altceva de spus, și anume un al treilea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
citittor În numărul și pe perioada dorită. Autoficțiunile lui sînt În același timp autoiroince, orizontale, nu apelează la nici o transcendență, iar satira socială care le traversează e autoimună: naratorul se scuză că este un privilegiat al Sistemului pe care-l disprețuiește, dar declară că nu vrea să iasă din el. Literatura franceză de astăzi este moștenitoarea unui stil la care nu poate renunța, dar pe care se vede obligată să Îl vulgarizeze. Pierre Michon, Jean Echenoz, Eric Chevillard, Pascal Quignard Își
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
altora. Exploatează pe alții și așteaptă o recunoaștere și considerație socială specială fără să-și asume responsabilități reciproce, ignorând drepturile altora. Relația cu alții e lipsită de scrupule, amorală și înșelătoare. Exploatează pe alții și îi umilește, îi escrochează, îi disprețuiește. Este abil în influențarea socială a altora, este captativ în vorbă, poate fi fermecător și afișează o mască de inocență. Psihopatul nesincer („disingenous”Ă. Se aseamănă cu TP histrionică. Este aparent sociabil, căutând să atragă atenția altora, având nevoie mereu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
critici. Inspirat de Janet, i-a ironizat adesea pe experimentatorii de duzină care se îndrăgostesc de „cobai” și „uită că numai oamenii gândesc, dar viața îi pune și pe ei în poziție de cobai”. Totuși, după cum se va vedea, nu disprețuia cercetările experimentale. A preferat însă să își susțină tezele prin cazuri și experiențe de viață revelatoare. Era o metodă realmente științifică și mult mai productivă decât experimentul de laborator. Datorită ei, Guthrie și-a putut permite să abordeze aspecte complexe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
înainte de a studia tratatele teologice, înainte de a se hrăni prin contactul direct (sau mediat de oamenii bisericii) cu Scripturile, credinciosul avea posibilitatea de a studia cartea naturii, în care animalul repezenta o consistentă parte din limbajul universal. Animalul fie era disprețuit de medievali, fie era considerat în imediata apropiere în ierarhia lumii. I se atribuia însă, în ambele situații, un rol simbolic de maximă importanță. Ceea ce însemna, adesea, neglijarea trăsăturilor sale concrete. Din acest moment începe o nouă poveste. Una în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pare împăcat cu soarta, având liniștea celui care știe că orice îi oferă aceasta, nu îl poate învinge. Esențialul stă în atitudinea cu care înțeleptul primește aceste lovituri, nu în efectul aparent pe care ele îl au asupra vieții sale. Disprețuind tot ceea ce poate veni din afară 79, adevăratul înțelept devine imun la orice încercare a destinului. Se așteaptă la orice cu un calm imperturbabil. În dialogul De tranquillitate animi, Seneca sintetizează sursa acestui calm, a acestei ataraxii către care tinde
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să nu uităm, și o doză de egoism, care se traduce printr-un dezinteres arogant față de binele public. Dacă lumea e rău alcătuită, e treaba ei, nu este sarcina înțeleptului să încerce să o îndrepte; e de ajuns să o disprețuiască aceasta este atitudinea Lupului față de treburile cetății. Prin urmare, Lupul nu are ambiții politice, nu-și dorește puterea, ci doar tihna. De aceea, domiciliul forțat care i se impune nu e cea mai grea pedeapsă. Abia îi scuză inactivitatea. Ceea ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
devoră pe Inorog și își îndestulează stomacul, ori îl iartă și profită de pe urma acestei generozități, dar se scutește de inevitabilele mustrări de conștiință. Pentru că, da, Crocodilul principelui moldav are conștiință, are noțiunea valorilor, îl prețuiește, clar, pe Inorog și îl disprețuiește pe Hameleon. În plus, el pare a respecta întru totul o caracteristică pe care am întâlnit-o pomenită doar în enciclopedia lui Seneca, Naturales quaestiones (IV, 2, 14): descriind lupta din Nil dintre crocodili și delfini, care le-ar sfâșia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dispreț oamenii onești, înconjurându-se de instrumente oarbe, întrebuințând favoare și persecuțiunea pentru a răsplăti indivizii prin preferința sa; al doilea nu se ocupa niciodată de alegerea funcționarilor: solicitările, cerințele și rugile erau adesea rele pentru a-l hotărî. Unul disprețuia în general societatea, fiindcă o considera ca o trupă de înșelători pentru a-i sluji interesele sale; celălalt arăta același dispreț, fiindcă o considera coruptă, care nu se mai putea îndrepta. Unul tolera greșelile și fărădelegile indivizilor săi, celălalt nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
separație între el și mlaștina în care e silit să înoate. Participă la înmormântări (se moare mult în romanul Gabrielei Gavril, dar rareori violent), uneori, bacovian, se înscrie în cortegii aleatorii, chefuind cu îndoliații ca și cum ar fi de-ai lor. Disprețuiește viața literară, pe care o cultivă totuși cu masochism. Artiștii menționați sunt, mai întotdeauna, unii tineri, chiar foarte tineri și, fără excepție, impostori. Se lasă exploatat de către un editor, prostituându-și pana în traduceri de psihologie pentru amatori, de gen
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Căsuța mică de-o parte lăcuită,/ de-un înțelept în pace, de ele e scutită./ El nu cunoaște aice acest funest tribut,/ În liniște trăește, retras, necunoscut,/ și liber în natură. Aceasta-i mulțămește;/ pe favoriții curtei el î-i disprețuiește"165*. Dragostea la bătrânețe, gustul lucrurilor simple, bunătatea ("inima face totul"), tot atâtea virtuți pe care le aduce înțeleptului seara unei zile frumoase ("Nimic nu tulbura seara acestei frumoase zile"). În Observații asupra Metamorfozelor lui Ovidiu (1808), Gaillard îl critică
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
decât ceha - el se amuză la Paris văzând cât de mult pare aceasta o limbă străină ("Auzindu-ne vorbind cehă, lumea se miră că stau pe vas cu străini atât de ciudați", scrie el în septembrie 1911), idișul, altă limbă disprețuită de către congenerii săi "avizi de respectabilitate" (M. Robert) pare să fie o limbă mai puțin falsă, mai adevărată și mai strâns legată de afect. Discursul său asupra limbii idiș de pe 18 februarie 1912 la Casa comunității evreiești din Praga prezintă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
17 decembrie 1757 către Doamna d'Houdetot. 306 Vezi Emil, Pléiade, IV, pp. 520-521. 307 "Orice ar fi, nimeni nu mă va lega vreodată, nici măcar prin binefacere, fapt bine știut, îi previn întotdeauna pe cei care îmi dăruiesc bani că disprețuiesc banii precum noroiul și nu există un preț pentru libertatea mea" (scrisoare din 28 octombrie 1757 la Saint-Lambert). 308 Doamnei d'Epinay, 26 martie 1757. 309 16 august 1767. 310 "Mă iubesc prea mult ca să mai și urăsc pe cineva
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sau bătrâni se apără în presă împotriva unei năvale a tinerilor, ei lasă impresia că ar fi o problemă clasică de conflict între generații dar nu e așa căci tinerii ce se ridică în România, ca și în Cehosolvacia, nu disprețuiesc o generație antecedentă pentru că e antecedentă, ci numai pentru că nu au ce respecta în ea”. Există riscul reapariției oamenilor-cârlig căci, „dacă dintre tinerii care se ridică azi - și printre ei se ivesc, în sfârșit, după douăzeci de ani în întuneric
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sau abuzul actual de informație, care e pur și simplu toxic și care tinde să sufoce și să anuleze gândirea proprie; sau condiția actuală a intelectualității românești ("Într-o țară în care intelectualii nu sunt respectați, în care elitele sunt disprețuite, și intelectualii și elitele se ofilesc"); sau opoziția dintre cultura clasică și cultura "pop"; sau media românească actuală; sau "epoca foiletonistică" în care trăim. Alex Vasiliu îl provoacă mereu pe filosof cu întrebări incitante, de cunoscător și gânditor autorizat, calificat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
grupulețe și de găști, fiecare este invidioasă sau supărată sau iritată de cealaltă, e un mic război de gherilă minor, în fond, care face orice tip de solidaritate imposibil. Într-o țară în care intelectualii nu sunt respectați, elitele sunt disprețuite, intelectualii și elitele se ofilesc. Și trebuie să facem față acestei întomnări generale. A.V. Îmi dați un răspuns întristător... A.P. Da, aș vrea să vă înveselesc, însă mi-e imposibil, experiența mea de ani de zile îmi demonstrează că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Și trebuie să facem față acestei întomnări generale. A.V. Îmi dați un răspuns întristător... A.P. Da, aș vrea să vă înveselesc, însă mi-e imposibil, experiența mea de ani de zile îmi demonstrează că vocea intelectualului este, în general, disprețuită de conducere. Mai e ceva: nu știu cum e la Iași, la București am senzația că nici unul din factorii de decizie nu a iubit și nu iubește acest oraș! Un oraș trebuie și iubit. Or, oameni care n-au nimic în comun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
1941 nu avea aproape nimic din atmosfera intrării triumfale a unei armate victorioase. În fapt, era mai degrabă luarea în stăpânire a unui oraș evacuat în prealabil de trupele sovietice 55 de către o armată română epuizată în urma asediului prelungit și disprețuită de populația locală, care îi considera pe cuceritori drept "străini înfometați și vrednici de dispreț"56. Temerile nutrite de populația Odessei la adresa cuceritorilor aveau să se confirme în mod dureros, militarii români instaurând în primele zile de ocupație un regim
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
inegal al modernizării, de efectele separatoare ale războaielor mondiale și ale Revoluției ruse, de viziunile egocentrice ale filosofilor francezi, ale istoricilor germani, ale oamenilor de stat și educatorilor britanici și americani, cu toții avându-și propriile motive ca să neglijeze sau să disprețuiască "Estul". În ultima fază a fost (civilizația apuseană, n.n.) foarte mult întărită de diviziunea fizică a Europei, care a durat din 1947-8 până în 1991"171. Există, după Norman Davies, patru tipuri de justificări prin care se susține departajarea Europei între
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
pe acesta cu toate onorurile și ne impune să-l respectăm... Ei au mandatul din partea lui Dumnezeu, fiind investiți cu autoritate divină și sunt întru-totul reprezentanții lui Dumnezeu, acționând ca niște adjuncți ai lui. Trebuie să fim atenți să nu disprețuim sau să nu atacăm acea autoritate a conducătorilor dăruită cu titluri de seamă pe care Dumnezeu le-a acordat prin cele mai înalte Ordonanțe, chiar dacă uneori cei aleși nu sunt demni de ele"117. Afirmațiile și susținerile lui Calvin sunt
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
se acordă cea mai mare atenție și de către știință. Urmarea este că oamenii occidentali rămân pe această lume mai mult timp și se bucură mai deplin de acest dar făcut de Dumnezeu care este viața. Autorul citat arată cum Ghandi disprețuia armata de doctori care își practică meseria în lumea occidentală. Într-un interviu acordat la Londra în 1931, el a afirmat că "înfrângerea bolilor" este un indice pur "material" cu care civilizația vestică măsura progresul"204. Prin folosința științei speranța
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
se cațere pe stâncile de mai sus. La prima vedere am fi ispitiți să facem o deosebire fundamentală între cele două grupe: să-i proslăvim pe cei care au început să se cațere ca pe autentici atleți și să-i disprețuim pe cei care zac trântiți pe povârnișuri ca pe niște paralitici; dar dacă ne vom gândi mai bine, vom găsi că este mai cuminte să ne abținem de la aprecieri". Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, vol. I, p. 78
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fie tocmai în pozițiile menționate mai sus. La prima vedere am fi ispitiți să facem o deosebire fundamentală între cele două grupuri: să-i proslăvim pe cei care au început să se cațăre ca pe autentici atleți și să-i disprețuim pe cei care zac trântiți pe povârniși ca pe niște paralitici; dar dacă ne vom gândi mai bine vom găsi că este mai cuminte să ne abținem de la aprecieri". Arnold Toynbee, Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, vol. I
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]