6,536 matches
-
Zonele de influență recunoscute direct sau indirect rămân mereu o mare și tristă realitate. Cel puțin în acest spațiu de expansiune al imperialismului rus tradițional. Iar România marele său blestem istoric nu este altul este așezată într-o zonă de dominație inevitabilă și de permanentă interferență de curente politice internaționale contradictorii. Dar și mai însemnată este atitudinea economică față de Europa. Ea este percepută la nivel oficial (dar nu numai), în primul rând, ca un izvor inepuizabil de credite, ca o eternă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Europa. Zidul Berlinului este simbolul acestei separări și izolări, în intenție, definitive și radicale. Că istoria a voit altfel este o altă poveste. Dar o anume realitate rămâne, în România cel puțin, căci de ea ne ocupăm: formarea și continuarea dominației clasei nomenclaturiste, educată la Moscova sau în spiritul său. Toată sovietologia occidentală, în treacăt fie spus, aproape că nu valorează cât Noua clasă conducătoare de Milovan Djilas, scoasă din experiența cea mai directă, sau cât Cetatea totală de Constantin Dumitrescu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
profund și definitiv antieuropene. țărănimea și muncitorimea n-au avut și nu pot avea niciodată astfel de aspirații. Iar nomenclatura vede în orice influență occidentală care introduce alte idei, valori, criterii de organizare și selecție primejdia imediată și mortală a dominației sale. Modelul occidental, în două cuvinte, se opune și contestă în mod direct și radical modelul sovietic impus la noi timp de decenii. Singura pătură socială care are în mod natural, spontan și tradițional, aspirații și tendințe europene este cea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în limba franceză, practic necunoscută la noi, o carte cu cheie. Sub pretextul literaturii comparate singurul alibi posibil la acea dată discutam și respingeam în Etiemble ou le comparatisme militant (paris, Gallimard, 1982), între altele, și eurocentrismul (ch. 4). Respectiv dominația absolută a centrelor culturale occidentale. Deci și definiția literaturii și a criteriilor sale fixate doar în aceste centre exclusive. Ulterior, în S.U.A., s-a declanșat o întreagă polemică anticanonică, la care a luat parte și compatriotul nostru Virgil Nemoianu (un
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în vedere este ramura agricolă a economiei, având două etape care se suprapun: 1978-1984 și 1984 1988.136 II.2. Arma economică în relațiile Nord - Sud Relațiile Nord-Sud globale sunt caracterizate de raporturile disproporționale, de discrepanțe majore și de o dominație economică evidentă a Nordului asupra Sudului. Sudul este compus din țările slab dezvoltate, ele mai poartă și denumirea de țările lumii a treia sau țările în curs de dezvoltare având ca principal element definitoriu o economie subdezvoltată și neindustrializată.137
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
atare - stipulează anumite condiții morale pentru utilizarea corectă a puterii politice"82. Prin contrast, realismul "asumă că imperativul legitimării se ridică din simplul motiv că puterea nu se auto-justifică, în sensul că există o diferență crucială între autoritatea politică și dominația de succes. Imperativul este generat chiar din interiorul politicii ca atare, pentru că el trebuie să fie deja satisfăcut pentru ca o relație coercitivă particulară să poată fi considerată drept o instanță a autorității politice. Din acest motiv, dacă un regim este
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
lui Erman și Möller este invalidat de faptul că are la bază două asumpții/premise eronate: 1) asumpția/premisa că libertatea și egalitatea sunt (exclusiv) valori morale; și 2) asumpția/premisa că nu există nicio distincție între politică și simpla dominație. Pe de o parte, libertatea sau egalitatea pot fi concepute și investigate și ca valori politice, nu doar ca valori morale. Iar realiștii, insistă Jubb și Rossi, invocă aceste valori tocmai - și numai - ca valori politice (i.e., ca valori analizate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
valori politice (i.e., ca valori analizate și justificate doar prin prisma rolului lor în realizarea obiectivelor fundamentale ale politicii), nu ca valori morale. Pe de altă parte, după cum ne-a sfătuit Bernard Williams, nu trebuie să confundăm politica cu simpla dominație. Or, odată ce ne eliberăm de această confuzie, ar trebui să observăm că nu avem nevoie de opinii morale pre-politice pentru a ști că "ordinea asigurată prin forță nu este ordine" (might is not right) și - ca atare - ar trebui să
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
prin forță nu este ordine" (might is not right) și - ca atare - ar trebui să realizăm că realiștii au dreptate în susținerea că nu au nevoie de un fundament moral pentru generarea teoriilor lor politice normative. Distincția între politică și dominație - distincție pe care, susțin Jubb și Rossi, moraliștii nu-și pot permite să o conteste - legitimează ideea unei normativități politice distincte de normativitatea morală, ideea unei normativități "inerente faptului existenței unui fenomen precum politica"4 și "filtrate prin prisma rolului
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
concepțiile realiste ale legitimității (i.e., pe asumpția că doar libertatea și egalitatea morală sunt apte să întemeieze aceste condiții). De asemenea, argumentul lui Erman și Möller nu depinde nici de asumpția că nu există nicio distincție între politică și simpla dominație, ci, din nou, de asumpția că această distincție nu îi poate ajuta pe realiști să întemeieze condițiile egalitariene ale concepțiilor legitimității pe care le susțin. În afară de aceasta, ce anume îi face atât de siguri pe Jubb și Rossi în privința faptului
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că această distincție nu îi poate ajuta pe realiști să întemeieze condițiile egalitariene ale concepțiilor legitimității pe care le susțin. În afară de aceasta, ce anume îi face atât de siguri pe Jubb și Rossi în privința faptului că distincția între politică și dominație, așa cum o înțeleg realiștii, este o distincție legitimă? Desigur, politica nu poate fi redusă la dominație. Dar aceasta nu înseamnă neapărat că, așa cum sugerează realiștii, politica exclude dominația, că politica nu poate include și simpla dominație. Dimpotrivă. Mult mai adecvată
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pe care le susțin. În afară de aceasta, ce anume îi face atât de siguri pe Jubb și Rossi în privința faptului că distincția între politică și dominație, așa cum o înțeleg realiștii, este o distincție legitimă? Desigur, politica nu poate fi redusă la dominație. Dar aceasta nu înseamnă neapărat că, așa cum sugerează realiștii, politica exclude dominația, că politica nu poate include și simpla dominație. Dimpotrivă. Mult mai adecvată mi se pare opinia că "legitimitatea nu este un atribut necesar al tuturor aranjamentelor politice"6
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
siguri pe Jubb și Rossi în privința faptului că distincția între politică și dominație, așa cum o înțeleg realiștii, este o distincție legitimă? Desigur, politica nu poate fi redusă la dominație. Dar aceasta nu înseamnă neapărat că, așa cum sugerează realiștii, politica exclude dominația, că politica nu poate include și simpla dominație. Dimpotrivă. Mult mai adecvată mi se pare opinia că "legitimitatea nu este un atribut necesar al tuturor aranjamentelor politice"6, că politica poate "să includă și terorismul sau alte acte care cu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
distincția între politică și dominație, așa cum o înțeleg realiștii, este o distincție legitimă? Desigur, politica nu poate fi redusă la dominație. Dar aceasta nu înseamnă neapărat că, așa cum sugerează realiștii, politica exclude dominația, că politica nu poate include și simpla dominație. Dimpotrivă. Mult mai adecvată mi se pare opinia că "legitimitatea nu este un atribut necesar al tuturor aranjamentelor politice"6, că politica poate "să includă și terorismul sau alte acte care cu greu ar putea fi văzute drept acte legitime
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Mai mult, așa cum au procedat și în cazul lui Erman și Möller, ei ar încerca, foarte probabil, să-mi atragă atenția că, de vreme ce sunt un adept al moralismului, nu pot nega în mod consistent legitimitatea distincției realiste între politică și dominație. Adevărul este însă că realiștii sunt cei care au o problemă majoră în legătură cu această distincție. Mai exact, realiștii nu pot afirma în mod consistent o astfel de distincție. Așa cum a evidențiat William E. Scheuerman, într-un argument devastator pentru realism
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
despre ceea ce înseamnă să fii o ființă umană: nu există nimic intern condiției politice care să ne ceară să detestăm tortura sau celelalte crime politice oribile"10. Edward Hall crede că poate combate scepticismul față de distincția realistă între politică și dominație pe baza observației că, deși toate regimurile care au apelat de-a lungul istoriei la forme de dominație și violență au fost "într-un fel" regimuri politice, nu putem totuși spune despre aceste regimuri că au fost politice "în natură
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
să detestăm tortura sau celelalte crime politice oribile"10. Edward Hall crede că poate combate scepticismul față de distincția realistă între politică și dominație pe baza observației că, deși toate regimurile care au apelat de-a lungul istoriei la forme de dominație și violență au fost "într-un fel" regimuri politice, nu putem totuși spune despre aceste regimuri că au fost politice "în natură" (in kind). Spre exemplu, observă Hall pe urmele lui Mark Philp 11, "este absurd să negi că regimul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nazist nu a fost un regim legitim, nu și că este greșit să afirmi că politica poate include uneori și acte (sau regimuri) nelegitime (așa cum ar fi trebuit să demonstreze Hall pentru a arăta că distincția realistă între politică și dominație este o distincție validă). Revenind la Jubb și Rossi, ei au adus două argumente pentru teza că rezistența față de distincția realistă între politică și dominație nu este compatibilă cu moralismul și cu susținerea moralității și a valorilor morale în sfera
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ar fi trebuit să demonstreze Hall pentru a arăta că distincția realistă între politică și dominație este o distincție validă). Revenind la Jubb și Rossi, ei au adus două argumente pentru teza că rezistența față de distincția realistă între politică și dominație nu este compatibilă cu moralismul și cu susținerea moralității și a valorilor morale în sfera politicului. Pe de o parte, dacă această distincție ar fi falsă, teoriile politice moraliste nu ar constitui nimic altceva decât justificări ale utilizării dominației sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și dominație nu este compatibilă cu moralismul și cu susținerea moralității și a valorilor morale în sfera politicului. Pe de o parte, dacă această distincție ar fi falsă, teoriile politice moraliste nu ar constitui nimic altceva decât justificări ale utilizării dominației sau forței brute în numele realizării unor obiective morale (precum dreptatea sau respectul reciproc în cadrul societății). Pe de altă parte, dacă distincția între politică și simpla dominație ar fi una falsă, speranțele moraliștilor în realizarea unor idealuri morale prin intermediul politicii ar
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fi falsă, teoriile politice moraliste nu ar constitui nimic altceva decât justificări ale utilizării dominației sau forței brute în numele realizării unor obiective morale (precum dreptatea sau respectul reciproc în cadrul societății). Pe de altă parte, dacă distincția între politică și simpla dominație ar fi una falsă, speranțele moraliștilor în realizarea unor idealuri morale prin intermediul politicii ar deveni himerice 13. Chiar lăsând la o parte faptul că Jubb și Rossi operează o echivocație prin intermediul acestor observații (obiectând împotriva moralismului ca metodologie de argumentare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
observații (obiectând împotriva moralismului ca metodologie de argumentare în filosofia politică prin argumente împotriva moralismului ca teorie despre specificul și obiectivele politicii), nu pot să nu atrag atenția asupra faptului că ele sunt false. Afirmația că politica poate include și dominația (i.e., că nu toate actele politice sunt, așa cum susțin realiștii, acte politice legitime), nu ne obligă în niciun fel să acceptăm și afirmația potrivit căreia politica se reduce sau/și afirmația că este dezirabil (din punct de vedere moral) ca
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politice sunt, așa cum susțin realiștii, acte politice legitime), nu ne obligă în niciun fel să acceptăm și afirmația potrivit căreia politica se reduce sau/și afirmația că este dezirabil (din punct de vedere moral) ca politica să se reducă la dominație, utilizarea forței brute etc. Altfel spus, afirmația că distincția realistă (absolută) între politică și dominație este o distincție falsă nu este echivalentă cu afirmația că nu există niciun fel de distincție între politică și dominație. Ca atare, pace Jubb și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
acceptăm și afirmația potrivit căreia politica se reduce sau/și afirmația că este dezirabil (din punct de vedere moral) ca politica să se reducă la dominație, utilizarea forței brute etc. Altfel spus, afirmația că distincția realistă (absolută) între politică și dominație este o distincție falsă nu este echivalentă cu afirmația că nu există niciun fel de distincție între politică și dominație. Ca atare, pace Jubb și Rossi, teoriile și speranțele moraliste nu sunt afectate în niciun fel de respingerea modului în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politica să se reducă la dominație, utilizarea forței brute etc. Altfel spus, afirmația că distincția realistă (absolută) între politică și dominație este o distincție falsă nu este echivalentă cu afirmația că nu există niciun fel de distincție între politică și dominație. Ca atare, pace Jubb și Rossi, teoriile și speranțele moraliste nu sunt afectate în niciun fel de respingerea modului în care realiștii înțeleg această distincție. Nu cred că sunt singurul care a fost puțin dezamăgit de unele observații făcute de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]