5,717 matches
-
bisericești referitoare la judecarea clerului care ar fi căzut în fapte de vinovăție, ajunseseră a fi neștiute și nebăgate în seamă de autoritățile civile, la 24 februarie 1649, urmare a jăluirii clerului, care în fața pârcălabilor, globnicilor, deșugubinarilor, ori altor servitori domnești, nu mai știau de cine depind și unde săși caute judecata și dreptatea, Domnul convoacă Sfatul țării să stabilească ce avea să urmeze. În baza pravilelor bisericești se stabilește modul în care clerul poate fi judecat pentru fapte săvârșite cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și dreptatea, Domnul convoacă Sfatul țării să stabilească ce avea să urmeze. În baza pravilelor bisericești se stabilește modul în care clerul poate fi judecat pentru fapte săvârșite cu vinovăție, după cum urmează: - afară de cazul de ucidere, care este rezervat judecării domnești, orice vinovăție a unei persoane din cler să se judece cu judecată bisericească; - cea mai înaltă judecată bisericească este a Mitropolitului și Episcopilor eparhiați; - pe Episcop îl judecă Mitropolitul, cu toți episcopii împreună; - Mitropolitul și Episcopii judecă clerul eparhial, călugări
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
duce la Episcopul său; - judecățile episcopale să nu fie orbitoare, ci drepte, după pravilă. Care nu asculta și încălca pravila și porunca Domnitorului „se va judeca ca pe un călcătoriu de lege: într-alt chip nu va fi". Întrucât slujitorii domnești continuau asuprirea clerului Episcopiei, Episcopul Serafim se jeluiește noului Domn, Iliașcu Alexandru Voievod și la 26 octombrie 1667 acesta dă ordin dregătorilor domnești pentru apărarea clerului: „scriem Domnia mea la ai noștri credincioși boieri cei mari și la vatajii cei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se va judeca ca pe un călcătoriu de lege: într-alt chip nu va fi". Întrucât slujitorii domnești continuau asuprirea clerului Episcopiei, Episcopul Serafim se jeluiește noului Domn, Iliașcu Alexandru Voievod și la 26 octombrie 1667 acesta dă ordin dregătorilor domnești pentru apărarea clerului: „scriem Domnia mea la ai noștri credincioși boieri cei mari și la vatajii cei mari, și la pârcălabii de la ținuturi, și la dregătorii de prin târguri și la globnici și la deșugubinari și la alți slujitori, la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
succesiunea Episcopiei urmă episcopul Sofronie care face și el jalbă la Domnul Dumitrașcu Cantacuzin, tot în chestiunea asupririi clerului de către dregătorii civili, cerându-se a se opri a se mai amesteca în „chestiunile rezervate de lege autorității bisericești". Prin cărți domnești satele Episcopiei erau apărate de gloabe și de deșugubine mai mici, cum erau bătăile și certurile dintre locuitori care erau lăsate judecății Episcopiei - episcopului ori protopopului -, dar cercetarea faptelor mari, a omorurilor, furtișagurilor și tâlhăriile treceau în cercetarea și globirea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Episcopiei erau apărate de gloabe și de deșugubine mai mici, cum erau bătăile și certurile dintre locuitori care erau lăsate judecății Episcopiei - episcopului ori protopopului -, dar cercetarea faptelor mari, a omorurilor, furtișagurilor și tâlhăriile treceau în cercetarea și globirea amploaiaților domnești, cum rezultă dintr-o carte domnească dată la 1654, în timpul lui Georgie Ștefan Voievod: „.. .să nu-i învăluiți de globe de bătut sau de părături ca să fie în pace, numai de se vor face niscare „morți de om" sau alte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de deșugubine mai mici, cum erau bătăile și certurile dintre locuitori care erau lăsate judecății Episcopiei - episcopului ori protopopului -, dar cercetarea faptelor mari, a omorurilor, furtișagurilor și tâlhăriile treceau în cercetarea și globirea amploaiaților domnești, cum rezultă dintr-o carte domnească dată la 1654, în timpul lui Georgie Ștefan Voievod: „.. .să nu-i învăluiți de globe de bătut sau de părături ca să fie în pace, numai de se vor face niscare „morți de om" sau alte „deșugubine" sau „furi" sau „tălhări" de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și el cu o carte în apărarea vecinilor și a țiganilor Episcopiei, astfel ca „nimeni să nu-i dea a-i trage până nu vor sta de fată înaintea Domniei mele... oricine va hi, vlădică sau boieri, igumen sau slugă domnească, nimeni să nu cuteze a sări sau a lua, înaintea acestei cărti a Domniei mele, că de mare certare va fi de la Domnia mea acel om ce nu va asculta de cartea Domniei mele". Însuși scaunul episcopal era dania Domnitorului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
voi socoti după greșeala lor și li se va face judetu cu dreptate"... Documentele cercetate duc la concluzia că în cazul Fălciului, globnicii se trimiteau de la Bârlad, unde era reședința vorniciei Țării de Jos, că vornicul, ca membru al Divanului Domnesc, ședea la Iași, iar vornicia o exercita în lipsa lui uriadnicii sau alți dregători de la Bârlad, care trimiteau oamenii lor să caute deșugubine prin ținuturi; rezultă și că, de multe ori, deșugubinarii luau deșugubine sau globe pe bază de minciună, fără
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
globe pe bază de minciună, fără constatarea vinovaților și a vinovăției. - ciobotele sunt menționate adesea împreună cu globele. De exemplu, în hrisovul lui Miron Barnovschi din anul 1627, dat pentru apărarea țiganilor episcopali și mănăstirești, sunt opriți „slugelor hătmănești și judilor domnești de a lua ciobote și globe de la ei". Ciobotele erau o plată ce se punea în sarcina locuitorilor care erau vizitați de amploaiații domnești, pentru acoperirea cheltuielilor făcute cu deplasarea lor în localitate. De aceea și apăreau împreună: ciobote și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din anul 1627, dat pentru apărarea țiganilor episcopali și mănăstirești, sunt opriți „slugelor hătmănești și judilor domnești de a lua ciobote și globe de la ei". Ciobotele erau o plată ce se punea în sarcina locuitorilor care erau vizitați de amploaiații domnești, pentru acoperirea cheltuielilor făcute cu deplasarea lor în localitate. De aceea și apăreau împreună: ciobote și globă. Săvârșea locuitorul fapta - bătaia, cearta, furtul sau tâlhăria - venea slugerul hătmănesc sau slujitorul domnesc să cerceteze, aplica pedeapsa - amenda sau despăgubirea datorată, dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locuitorul fapta - bătaia, cearta, furtul sau tâlhăria - venea slugerul hătmănesc sau slujitorul domnesc să cerceteze, aplica pedeapsa - amenda sau despăgubirea datorată, dar plătea locuitorul și cheltuielile de găzduire în localitate și cele făcute cu drumul de către globnicul ori de șugubinatorul domnesc. - lucrul viilor domnești și priveghiul era altă gloabă plătită de locuitori. În cartea dată de Domnul Alexandru Iliașu în 1632, pentru apărarea de angărăi a 7 meseriași lăsați pentru trebuințele Episcopiei, se ordonă uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor a-i „lăsa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cearta, furtul sau tâlhăria - venea slugerul hătmănesc sau slujitorul domnesc să cerceteze, aplica pedeapsa - amenda sau despăgubirea datorată, dar plătea locuitorul și cheltuielile de găzduire în localitate și cele făcute cu drumul de către globnicul ori de șugubinatorul domnesc. - lucrul viilor domnești și priveghiul era altă gloabă plătită de locuitori. În cartea dată de Domnul Alexandru Iliașu în 1632, pentru apărarea de angărăi a 7 meseriași lăsați pentru trebuințele Episcopiei, se ordonă uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor a-i „lăsa foarte în pace
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era altă gloabă plătită de locuitori. În cartea dată de Domnul Alexandru Iliașu în 1632, pentru apărarea de angărăi a 7 meseriași lăsați pentru trebuințele Episcopiei, se ordonă uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor a-i „lăsa foarte în pace", „de viele domnești ca să nu lucre, și de priveghi și de toate angăriile mai mărunte care sunt pe ceilalți târgoveți"... În Descrierea Moldovei, tipărită la Iași în 1851, Domnul Cantemir spune că la Huși erau vii domnești, că vinul de Huși se califica
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lăsa foarte în pace", „de viele domnești ca să nu lucre, și de priveghi și de toate angăriile mai mărunte care sunt pe ceilalți târgoveți"... În Descrierea Moldovei, tipărită la Iași în 1851, Domnul Cantemir spune că la Huși erau vii domnești, că vinul de Huși se califica după cel de la Cotnari, dar, iată, viile acestea, se lucrau cu târgoveții din Huși, iar priveghiul era stăpânirea de noapte, în timpul coacerii roadelor mai ales, ca să nu se fure, și era tot în sarcina
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
învingători, iar în urma bătăliei de la Stănilești, Episcopia din Huși „a fost din nou arsă și prădată de tătari, astfel că, tot ce făcuse episcopul Sava până atunci iarăși s-a nimicit". Și elepiscopul - „din nou a început a cere mila domnească". Tabloul dezastrului de la 1711 este cutremurător redat de Neculcea în Letopisețiul său: „.Deci până în seară în acea zi de duminică tot venea turcii vârtos din jos și se așezase pe coastă la dial; iară tătărimea tot trecea în sus spre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mavrocordat - a socotit „pentru sfânta Episcopie din târgul din Huși, care fiind la aceste vremi de răscoală, au ars-o tătarii și au dezbrăcat-o de toate ce a avut", s-a milostivit și a dat „o bucată de loc domnesc ce se cheamă Pleșa" dintr-o latură a Hușului, cu tot venitul Episcopiei. Prada căzăcească, turcească și tătărască în țară, deci și la mânăstiri s-a întâmplat să fie și în anii 1739 și 1740, când din nou Episcopia a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ar avea Episcopia". „Dejma din viele ce se află pe proprietatea Episcopiei" a invocat-o și episcopul Ieroteiu, care la 24 aprilie 1745 obține carte de la domnul Ion Mavrocordat care îi recunoaște dreptul de a lua dejma și ordonă vedrarilor domnești „ a nu se amesteca". Poziția geografică a Fălciului față de Huși a făcut ca după războiul de la 1711, autoritățile ținutuale să părăsească Fălciul, văzut foarte frumos de Dimitrie Cantemir, și să prefere Hușul - cel neînsemnat, categorisit astfel tot de Cantemir. Cauza
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și tătarii erau mereu în expediții, în Basarabia, Bender și Hotin, făcând mari necazuri localnicilor; Hușul, fiind mai retras, îi scutea de asemenea consecințe. Numai că, strămutarea autorităților de la Fălciu la Huși crea greutăți mari Episcopiei, pusă să cantoneze slujbașii domnești dar și pe cei ai turcilor și ai tătarilor. În plus, slujbașii Episcopiei erau luați de cei ai domniei și la diferite beilicuri și angării ale cârmuirii. Și așa Episcopia nu se descurca și nu putea ieși din propria-i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
episcopul obține de la noua putere - domnul Scarlat Ghica - hrisov nou pentru ca reședința ținutului să rămână la Fălciu. Și acolo a rămas până la 1832, când s-a făcut aplicarea dispozițiilor Regulamentului Organic. Teslăria care se cerea a se executa la acareturile domnești, tot prin angării se realiza. De aceea, în cartea lui Vasile Vodă la 1645, dată către șoltuzii și pârgarii de la Huși pentru apărarea de angării a vecinilor și poslușnicilor Episcopiei, se spune: să nu „învălui la podvode, la olăcării, la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la 1645, dată către șoltuzii și pârgarii de la Huși pentru apărarea de angării a vecinilor și poslușnicilor Episcopiei, se spune: să nu „învălui la podvode, la olăcării, la teslării sau alte mâncături a târgului"... Gheața era o trebuință a curții domnești, mai ales pe timp de vară și era asigurată de populație tot ca angărie. „Să nu-i învăluiți cu târgu nici la lucru nici la podvoade, nici să luați cai de olac, nici care de fân, nici la teslărie, nici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
șoltuzii, pârgarii și toți târgoveții de Huși, pentru scutirea satelor Episcopiei, unde printre alte angării este enumerată și gloaba numită gheața. Gheața care se tăia și se căra la Domnie de către cei globiți. Seul, ceara și mierea serveau tot curții domnești și se luau pentru a servi unor trebuințe ale curții, la făcutul săpunului, a lumânărilor și a opaițurilor pentru luminarea curții palatului. La început ele s-au perceput în natură, iar mai târziu și în bani. „Să lăsați în pace
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1831 Episcopiea de a lua câte 20 parale de vadra de rachiu care se vindea în târgul Hușilor. La 1683, prin cartea sa, Duca Vodă scutea o crâșmă a Episcopiei de „camănă și de bezmen, și de cepărie"... Secerea pânei domnești și facerea fânului domnesc se realizau de către locuitorii târgului cu zeciuială, cu produsele de pe ogoarele celor care se ocupau cu cultivatul pământului. La 1632, în cartea domnească a lui Alexandru Iliașu Voievod către sluga sa, dregătorul de Huși, și la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lua câte 20 parale de vadra de rachiu care se vindea în târgul Hușilor. La 1683, prin cartea sa, Duca Vodă scutea o crâșmă a Episcopiei de „camănă și de bezmen, și de cepărie"... Secerea pânei domnești și facerea fânului domnesc se realizau de către locuitorii târgului cu zeciuială, cu produsele de pe ogoarele celor care se ocupau cu cultivatul pământului. La 1632, în cartea domnească a lui Alexandru Iliașu Voievod către sluga sa, dregătorul de Huși, și la șoltuzii și la pârgarii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
crâșmă a Episcopiei de „camănă și de bezmen, și de cepărie"... Secerea pânei domnești și facerea fânului domnesc se realizau de către locuitorii târgului cu zeciuială, cu produsele de pe ogoarele celor care se ocupau cu cultivatul pământului. La 1632, în cartea domnească a lui Alexandru Iliașu Voievod către sluga sa, dregătorul de Huși, și la șoltuzii și la pârgarii de acolo, li se punea în vedere că, la scoaterea târgului ca să secere pânea domniei sale, dar și a comișeilor, care vor face fânul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]