49,733 matches
-
lui, scînteie sărită din romantismul revoluționar, e-un "tânăr neîmblânzit, haotic, revoltat mai întâi/ de destinul biologic al lumii." Cele trei femei, în care se strîng viața și remușcările oamenilor, moartea, regretele, țipătul și neputincioasele lor furii, nevolnicia și pragurile, dorința de a sparge și slăbiciunea de-a clădi sînt, în Cântec..., o fecioară galbenă, de ceară, care le joacă pe rînd și, neapucînd s-o trăiască pe nici una, le anunță, totuși, pe toate. Corespondențe, a la Baudelaire, s-ar putea
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
firesc - asupra prezentului, care nu duce nicăieri, e insuficientă. Relectura nu e o repetiție a primei lecturi, ci adevăratul început al textului în mintea lectorului. Starea de spririt a romanului Desperado e un amestec între: ironie (prezentul), lirism (trecutul) și dorința de a amâna distopia (viitor). Implicarea afectivă a lectorului nu se produce, prin urmare, nici în prezent, nici în viitor, ci în trecut. Prezentul e alb, neutru. Oare aici se gândea Virginia Woolf că va ajunge romanul când scria, în
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
de o "povară tristă și bolnavă". La precizia temelor existențiale se adaugă întotdeauna precizia sfredelitoare a unei interogații morale. Uneori în surdină, alteori cu intensitate maximă, problema vinovăției obscure tulbură o conștiință traversată de complexe, animată, în același timp, de dorința eliberării de ele. Norman Manea a ținut să precizeze într-un interviu că nu se consideră un scriitor al Holocaustului, în sensul militant, cuprinzător sau tezist implicat de o astfel de orientare programatică. Mai puțin de o treime din volumul
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
Costin s-a aflat că a fost agent secret al poliției habsburgice și că prin depozițiile sale a contribuit la arestarea unor colegi și prieteni suceveni. Plecarea lui din Bucovina în Banat și schimbarea numelui ar putea fi explicată prin dorința de a-și pierde urmele. Întrebarea care se pune este dacă nu cumva și după stabilirea la Caransebeș scriitorul a continuat să servească serviciile secrete din Germania. La zi cu tot ce se întâmplă în spațiul literaturii, Cornel Ungureanu nu
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
Pe scurt, summitul NATO de la București nu a fost unul spectaculos, cu decizii majore pentru soarta umanității. Ba chiar, s-ar putea spune la prima vedere, a fost o "rundă" pierdută de SUA (ce nu a putut să-și impună dorința de extindere spre Est datorită refuzului solidar al Germaniei și Franței) și câștigată de Rusia (ce și-a blocat "adversarii" regrupați în NATO arătându-le, selectiv, mușchii săi "energetici"). în funcție de țara reprezentată, de "simpatiile" ideologice sau politice, mediile au comentat
Un summit pentru România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8567_a_9892]
-
inițiale. În panică, marele scriitor a anexat acțiunii un final al abandonului, al replierii, o infirmare a logicii caracterului. Lăudând foamea unei împliniri biologice, Breban desfide impasul, nu admite stadiile retragerii spre omenesc. După spargerea cifrulul convențional, tot ce urmează - dorința de a i se ierta păcatul, căința, ispășirea - ar fi o abatere de la demersul embrionar. Prozatorul român se erijează în avocat al cauzei răufăcătorului. în regatul inventat de el nu mai dispune de un altar pentru religie, pentru Dumnezeu. De
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
interes. Temenelele cu care-l asaltează îl indispun vădit pe acesta. În consecință, discipolul aspirant e tratat cu răceală. Cu cât Calimachi este mai intens confruntat cu replicile evazive ale bătrânului, o formă a refuzului, cu atât crește în el dorința de a-și oferi serviciile și de a nu pune la inimă umilirile. Râvnește să i se recunoască poziția de inferioritate, cea a ucenicului, dispus să ia în primire porunci. Surescitarea în fața calmului zeflemitor al lui Jiquidi e sugerată cu
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
responsabile, orice culpabilizare fiind din start eliminată pentru a face loc unei depline înțelegeri a unor astfel de situații. Partea negativă, dureroasă, miraculoasă a "întîmplării" este pusă deoparte, prezentă doar prin cîteva aluzii, încît persistă sentimentul acestei perfecte sincronizări a dorinței lui Juno de a se dispensa de copil cu cea a oportunității de a face fericite alte persoane prin adopție. Nu așteptam niciun happy-end, niciun sfîrșit tragic, ci o mai minuțioasă analiză a unui complex psihologic, primind, în schimb, dialoguri
Maternitatea pe înțelesul copiilor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8589_a_9914]
-
este o școală a experienței formidabile: corespondent de război în zonele fierbinți de pe glob, a fost la București în 1989 relatând despre Revoluția Română, în Balcani relatând despre războaiele din Croația și Bosnia, în Golf... Primele sale romane semnalează parcă dorința puternică a distanțării de jurnalism. Ele sunt romane istorice: Husarul (1986, traducere de Mihai Cantuniari, 2006) și Maestrul de scrimă (1988, traducere de Ileana Scipione, 2004), au acțiunea plasată în secolul al XIX-lea, dar se deosebesc radical prin structura
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
transfigurează drama în creație artistică. Numeroase pasaje ale cărții se pot citi și ca omagii aduse uneia dintre cele mai riscante meserii din lume, cea a corespondenților și a fotografilor de război. Ce-i face să aleagă o asemenea viață? Dorința de aventură într-un secol în care bărbaților le-au rămas tot mai puține căi de a-și dovedi bărbăția mai ales față de ei? Pofta câștigului aproape fulgerător? Atracția morții care îi pândește încărcând de bucurie intensă clipele care urmează
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
politică pe scară mare, cu arestări și procese ale intelectualilor, soldate cu ani mulți de închisoare, cu o dură campanie "antirevizionistă" și anticosmopolită. Cenzura, controlul de partid redevin drastice. Marele nou val de represiune politică îl explică unii istorici prin dorința lui Dej de a-i asigura pe sovietici că nu se va repeta în România ce fusese în Ungaria și pot de aceea să-și retragă trupele liniștiți. Ceea ce Hrușciov a și făcut în 1958. I-a fost dat generației
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
a cercetătorului și acribia pedantă a exegetului. Vrei idei, nu sentimente, și atunci te comporți în consecință. Ei bine, cele două trepte în citirea unui filozof sînt chiar criteriul valorii sale. Cu alte cuvinte, numai acei gînditori care îți inspiră dorința de a-i citi în ambele feluri își merită cu adevărat numele. E limpede că, atunci cînd iubești un autor, simți nevoia să-l studiezi. Din păcate, reversul nu e valabil: poți studia ani de zile un autor de care
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
Daniel Cristea-Enache Cu un entuziasm aproape general (excepția notabilă: Paul Cernat) a fost receptat și comentat volumul de "proză" al Ruxandrei Cesereanu, Nașterea dorințelor lichide. Ghilimelele acestea relativizante ar putea încadra și o parte din critica noastră de întâmpinare, pentru care orice apariție editorială reprezintă un eveniment; și fiecare autor cu un nume cât de cât cunoscut apare ca o statuie uriașă precum cele
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
producția pe hârtie, o deversează pe blogul personal, recenzenții timorați au ieșit, ei, șifonați din întâlnirea cu femeia-cruciat. După ce a scris o carte "despre femeie și androgin", lămurind întrucâtva problema, Ruxandra Cesereanu realizează acum o "alternativă" la Tricephalos. Cu Nașterea dorințelor lichide a venit rândul bărbaților. Cele cinci secțiuni ale volumului de față (Nașterea dorințelor lichide, Atingerea, Măgărița și alte coarne de melc, Postbărbați, Bărbați de zi și de noapte, de niciodată și de totdeauna), la care se adaugă o pagină
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
din întâlnirea cu femeia-cruciat. După ce a scris o carte "despre femeie și androgin", lămurind întrucâtva problema, Ruxandra Cesereanu realizează acum o "alternativă" la Tricephalos. Cu Nașterea dorințelor lichide a venit rândul bărbaților. Cele cinci secțiuni ale volumului de față (Nașterea dorințelor lichide, Atingerea, Măgărița și alte coarne de melc, Postbărbați, Bărbați de zi și de noapte, de niciodată și de totdeauna), la care se adaugă o pagină introductivă, un Post-scriptum și un Epilog, au tot atâtea legături între ele câte au
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
formă vagă de învățământ numită la distanță. Nu știu cum altfel să spun", se justifică din când în când Ruxandra Cesereanu, pe parcursul sortării ori inventării de amintiri venerice. Poate fi aceasta o scuză valabilă pentru un autor care se consideră profesionist? "Nașterea dorințelor lichide este cel mai bun dintre volumele de proză de până acum ale Ruxandrei Cesereanu", ne promitea, într-un acces de generozitate, Sanda Cordoș pe coperta a IV-a. Dar între cartea despre Gulag ori cea despre tortura politică realizate
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
am cunoscut niciodată lipsuri materiale acute. Frustrări, da, însă ele afectează mai degrabă viața sufletească; și se răsfrâng în complexe tainice, poate nici de purtătorul lor până la capăt știute. La vedere se află o anumită (ascunsă) timiditate, inadaptare, claustrare; și dorința comunicării. În măsura în care visata comuniune rămâne însă deficitară la modul real, ea își caută refugiul în sfera ideală. Așa te încredințezi literaturii. Cauți împlinirea în idei, în cărți. Prietenii mei cei mai de nădejde s-au dovedit a fi autorii, dintre
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
proprie. Îmi e străină gesticulația auto-elogioasă. Ader la chemarea tolstoiană: să fii util! Această "utilitate" culturală, pentru alții, pentru oricine altcineva, îmi pare cel mai nobil program. Dacă un geniu absolut, ca Tolstoi, și l-a asumat (cu o încrâncenată dorință de modestie, niciodată realizată, mereu râvnită), atunci și mărunții lui învățăcei avem dreptul s-o urmăm. }ii minte, când am ajuns anul trecut sus, la Delphi, cu tine, Nicolae, Andi, Janina, mi-am adus aminte de tetrastihul goethean, atât de
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
sala cu cea mai bună acustică preparată din cîte asemenea săli am cunoscut". Rămîn cumva șocați melomanii noștrii care, asemenea unora dintre soliștii oaspeți, sunt astăzi profund nemulțumiți de acustica Sălii Palatului? Explicația e simplă: Sala Palatului a suferit, la dorința lui Ceaușescu, mari modificări care i-au afectat grav acustică, oricum, preparată. Era Karajan - sintagma folosită de mai toată lumea - a avut un început. Nu cînd a dirijat și a fost șef la două orașe din Germania. începutul adevărat a fost
Magicianul baghetei by Corina Jiva () [Corola-journal/Journalistic/8610_a_9935]
-
o salvează de un aer, totuși, discutabil. În aceeași linie a textului ce respectă în formă ceea ce afirmă în conținut, Ion Pop aruncă, aparent din întâmplare, un comentariu subtil la o afirmație a aceluiași Bogza: "...Ťposedăm cu îndârjire o puternică dorință de altceva, de o apariție care să nu fie contribuție, ci răsturnareť. Din acest punct de vedere, până și Ťcontribuțiileť avangardiste precedente vor fi puse în chestiune, acordându-se credit îndeosebi celei mai recente, mai noi dintre mișcările la care
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
de muzică bisericească la Seminar și cea de tipograf-scriitor. "Profesor de muzică corală al Școalelor naționale din București" - așa se va iscăli, mîndru și ambiguu, începînd cu 1834, pe coperta Hristoitiei. Aristocrații pașoptiști cultivau poezia din impuls interior și din dorința de a ajunge celebri. Cîntărețul și tipograful o cultiva în primul rînd pentru a se susține material. Trebuie să adăugăm imediat că nu numai pentru asta! Numeroase mărturii ni-l arată pe autor fascinat de actul scrierii și de minunea
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Lia-Maria Andreiță Intrarea lui Lucian Blaga în diplomație s-a făcut la dorința sa, dar și ajutat de omul politic (și diplomat) Caius Brediceanu, fratele mai mare al soției sale, Cornelia, cu care se căsătorise la 16 decembrie 1920, în urma unei frumoase (și febrile) povești de dragoste (celălalt frate al soției sale era
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
în acest scurt raport vreau să vin cu o propunere concretă, îndeosebi în ce privește "contrapropaganda" noastră ziaristică în străinătate, mă voi mărgini la câteva observațiuni generale, rezervându-mi pentru alte rapoarte propunerile în ce privește propaganda pe altă cale decât cea ziaristică. În legătură cu dorința exprimată din partea Direcțiunei presei prin ultimele instrucțiuni date atașaților de presă de a plasa în massă articole și informațiuni în presa străină, să mi se dea voie să observ următoarele: Cât timp am fost atașat de presă la Varșovia am
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
în întîmplările secolului XX. În The Pursuit of the Millenium: Revolutionary Millenarians and Mystical Anarchists of the Middle Ages, britanicul identifică asemănări, unele frapante, altele abia sesizabile, între profetismul religios medieval și mișcările revoluționare moderne. Cea mai importantă dintre ele: dorința febrilă de a-și impune cu orice preț visul, de a înnoi lumea prin distrugere, de a-i spulbera pe toți cei care nu le împărtășesc credința. Siguranța de nezdruncinat pe care o dă afirmarea persoanei întîi plural, sentimentul apartenenței
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
dai nimănui explicații - de a instaura prin forță și distrugere această dreptate - toate acestea le vom regăsi întocmai, în anii '20, într-o poezie a mișcării muncitorești din Germania (pe filieră sovietică): "Noi știm ce facem/ Cînd nimicim./ E o dorință fierbinte,/ O judecată sfîntă"iii. Analizînd fenomenul Revoluției franceze, Edgar Quinet apropiase, deja, proiectul de regenerare revoluționară de formele de teroare întemeietoare cu caracter religios. Istoricul văzuse în Moise - cel ce și-a călăuzit poporul prin deșert vreme de patruzeci
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]