3,858 matches
-
mai mulți autori de scrieri medicale. Oribasius (325-397), originar din Pergamon (ca și Galen), dar instruit în Alexandria, realizează o sinteză medicală bazată în special pe lucrările lui Galen și Rufus din Efes. Lucrarea sa „Synagogue medicale” este o vastă enciclopedie în 80 de volume. Sunt menționați în sinteza sa mulți autori cunoscuți, dar și unii de la care lucrările s-au pierdut. Mai apreciată a fost o lucrare sintetică, „Synopsis”, în care se dovedește un precursor al Igienei (mod de viață
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
prin cunoștințele sale de matematică, fizică, chimie, astronomie și filosofie), a învățat arta medicală de la medicul creștin Abn Sahl El Mussihi. La vârsta de 21 de ani, după ce se întoarce în orașul natal Boukhara (în Tadjikistanul de azi), întocmește o Enciclopedie în 20 de volume, în care sintetizează cunoștințele vremii și pe care o intitulează „Utilitatea utilităților”. În anul 1020, publică lucrarea care l-a făcut celebru în întreaga lume „Canonul medicinii practice”, câștigându-și titlul faimos de „princeps doctorum”. Pe lângă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
cu formele: violența mortală (omorârea victimei), violența corporală (lovituri, răni), violența sexuală (viol, abuz sexual); violența noncriminală, cu formele: suicid și tentativă de suicid, accidente (rutiere, de muncă etc.). O clasificare pe mai multe nivele a violenței umane regăsim în enciclopedia Web, Wikipedia astfel: violența personală, violența colectivă, violența instituțională. în violența colectivă, se identifică violența cetățenilor contra puterii (revoluții, terorism, greve), a puterii contra cetățenilor, precum și violența paroxistică, războiul. în violența personală intră acele acte de violență care sunt comise
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de Kundera decât de Searle, acest postmodern a căutat modelul unei etici fără obligații morale, si al unei democrații în care „plebeii“ (noi, toți utilizatorii Internetului) să aibă alternative concrete. Wikipedia e un astfel de model, fapt analizat chiar în interiorul enciclopediei, la http://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Sociology of Wikipedia via Rorty and Berger. Ceea ce contează, afirma Rorty, nu e speranța de a vedea lucrurile corect, ci solidaritatea cu ceilalți uniți împotriva tenebrelor. Poate că într-o zi Internetul va fi mediul definitiv al acestei solidarități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
lucru Caliga, G., Amanahul dicționar al presei din România și a celei românești de pretutindeni. Cu o prefață de dl. Const. Bacalbașa, Imprimeria Fundației Culturale "Principele Carol", Strada Latină 10, București, 1926. Dicționar Enciclopedic, volumul I, Editura Enciclopedică, București, 1993. Enciclopedia Cattolica, vol. VIII-XII, Citta del Vaticano, 1954. Hangiu, I., Dicționarul presei literare românești (1790-1990), ediția a II-a, revizuită și completată, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Dicționarul statistic al României, București, 1915 și Recensământ general al populației României din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1800-1936, Encuentro, Madrid, 1999. Anton, Mioara, Propagandă și război. Campania din Est 1941-1944, Editura Tritonic, București, 2007. Arhip, Odette, Teoria argumentării. Retorica modernă: structuri și strategii argumentative în discursul juridic, politic și literar, Sedcom Libris, Iași, 2003. Bauer, Eddy, Espias, Enciclopedia del Espionaje, vol 8, Editura Idees&Editions, Paris, 1971. Bălan, Ioan, "Raporturile noastre diplomatice cu Vaticanul", în Cultura creștină, anul IX, nr. 7-9, iulie-septembrie 1920. Bărbulescu, Mihai, Deletant, Denis, Hitchins, Keith, Papacostea, Șerban, Teodor, Pompiliu, Istoria românilor (ediție revăzută și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dobândit într-o anumită măsură datorită evoluției tehnice și modernizării societății în 1931, când a fost creat postul de Radio Vatican, ce a permis stabilirea unui contact direct și permanent cu lumea (Eric Frattini, op. cit., pp. 180-183; Eddy Bauer, Espias, Enciclopedia del Espionaje, vol 8, Idees&Editions, Paris, 1971, p. 134; John F. Pollard, Vatican&Italian Fascism, Cambridge University Press, Cambridge, 1998, p. 231). 60 Motivul pentru care statul liberal credea că i se cuvenea dreptul de a propune și impune
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Saint-Sièet...) Roma, 1982 (Miscellanea Historiae Pontificiae, 48), pp. 69-76. 258 Conform recensământului din anul 1930, 7,9% din populația țării erau credincioși greco-catolici (aproximativ 1.427.391 uniți) și 6,8% romano-catolici (1.234.151) Sabin Manuilă, "Populația României", în Enciclopedia României, vol. I, Imprimeria Națională, București, 1938, p. 148. 259 Iosif Gabor, "Parohia Cioplea", în Pro Memoria, nr. 4, București, 2005, pp. 35-76. 260 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Lucrare de doctorat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
existau, la 29 decembrie 1930, aproximativ 64.993 persoane de confesiune catolică, din care aproximativ 9000 germani (Recensământul General al Populației României 1930, II, Neam, Limbă, Religii, 1938, p. 11; pp. 25-30; p. 132 și Sabin Manuilă, "Populația României", în Enciclopedia României, vol. I, Imprimeria Națională, București, 1938, p. 148; p. 154). 422 În București a apărut în anul 1882 un cotidian în limba germană, intitulat Bukarester Tagblatt care a avut o apariție neîntreruptă până la finele celui de-al Doilea Război
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la fel de bine în domeniul social ca și în estetica romanescă. Există în felul de a surprinde un anumit fel de înșelătorie, păcăleală, trișerie. Dar a surprinde, în plus, înseamnă a provoca prin abilitate, profitând de împrejurări, neatenție în distingerea adevărului" (Enciclopedia, articolul lui Chevalier De Jaucourt), în timp ce a înșela înseamnă a da prin deghizare falsității înfățișarea adevărului, a amăgi înseamnă a da speranță făcând să strălucească momeala ca ceva foarte valoros, iar a păcăli înseamnă a te folosi de cunoștințe în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în aceeași măsură în estetică cât și în erotică. Este nimerit să ne amintim și despre efectul fiziologic provocat de către efectul de surpriză. Diderot, autor dramatic care se pricepe la paradoxurile actorului, scrie un mic articol pe această temă în Enciclopedie. Surpriză s.f. (Gram.): mișcare admirativă a sufletului prilejuită de un fenomen straniu. Nu știu dacă există multă diversitate în modul în care organele noastre pot fi emoționate. Totul se reduce poate la diferitele grade de intensitate față de diferitele obiecte; și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pârghia dintelui să coboare, ceea ce ar face repetarea a trei sferturi din șaizeci. Imediat ce steaua schimbă ora, ea obligă "surpriza" să avanseze: astfel, în momentul în care se trage lanțul, ciocanul bate ora exactă pentru a produce efectul "surprizei". Și Enciclopedia trimite la articolul "Repetiție". Dacă, așa cum se spune într-o povestire de Marmontel că "voluptățile, fiice ale opulenței îi flatează sufletul prin toate simțurile"247 trebuie să recunoaștem că totul va fi pus în mișcare pentru a produce acest agrement
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de a-și asigura propriile nevoi de securitate tind, indiferent de intenții, să ducă la o creștere a insecurității celorlalți, întrucat fiecare interpretează propriile-i măsuri ca fiind defensive, iar pe cele ale celorlalți ca fiind potențial amenințătoare".81 În Enciclopedia Internațională de Științe Sociale (1968) securitatea națională este explicată ca fiind "abilitatea unei națiuni de a-și proteja valorile interne în fața amenințărilor externe".82 Potrivit lui Ian Bellany (1981) "securitatea, în sine, este o relativă absența a războiului"; Laurence Martin (1983
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
indicatorul statistic este expresia numerică a unor fenomene, procese, activități sau categorii economice și sociale, definite în timp, spațiu și structură organizatorică”.(Baron, T., Biji, E., Tövissi, L., Wagner,P, Statistica teoretică și economică, 1966, p. 64) Conform definiției din Enciclopedia Internațională a Educației, indicatorul este descrierea operațională a unei stări: „indicatorul descrie ceea ce se intenționează prin entitățile A și B, astfel încât, ca o consecință, să se stabilească atât procedurile de constituire a valorilor A și B, cât și criteriile de
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Epoca de redeșteptare națională în Principatele Române” tratează despre condițiile economice din 1821-1846, frământările sociale: comploturi, conjurații, răscoale și influența lor, precum și despre rolul jucat de Regulamentele Organice. în sfârșit, sunt prezentate și două contribuții sovietice lingvistice: vol. I din Enciclopedia lingvisticii slave: Limbile slave de vest (Moscova, 1941) de prof. A.M. Selișcev, și revista Izvestija Akademii Nauk S.S.S.R. Otdelenje literatury i jazyka, nr. 1, Moscova, 1941, în care se găsesc studii de slavistică, literatură și teorie lingvistică (despre școala lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1990, pp. 93-103, și Idem, Universitatea din București. Scurt istoric, București, 1994. Toți au fost mai `nainte `n comisiile de epurare, cea mai draconică fiind cea ieșeană. Vezi ANIC, fond MCNC, dosarele 4497/1945 și 4498/1945 - licențieri, epurări. Vezi Enciclopedia istoriografiei române, București, 1978; „Solemnitatea instalării profesorului Petre Constantinescu-Iași ca director al Institutului de Istorie Națională”, Sc`nteia, 17.IX.1948, p. 5. ANIC, fond Ministerul de Interne Direcția Administrației de Stat, dosar 65/1947, vol. II, ff. 26-34. A
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
107 p. A fost bibliotecară la Fundația Universitară „N. Iorga” (1930-1937) și la Institutul de Istorie Universală „N. Iorga” (1943-1947). Pentru oportunismul său a fost răsplătită cu titlul de conferențiar și postul de cercetător științific principal (din 1948/1949). Vezi Enciclopedia istoriografiei românești, București, 1978. Considerată de Pr. V. Laurent ca fiind printre primele zece reviste istorice postbelice din lume - vezi Ș. Papacostea, „Gh.I. Brătianu (Evocare)”, `n RI, 1991, nr. 1-2, p. 105-107; ANIC, fond MCNC, Dir. `nv. Sup., dosar 4360
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de plată. ANIC, fond MCNC Dir. `nv. Sup., dosar 4497/1945, pp. 216-218. AIINI, fond Institutul de Istorie și Filozofie al Academiei R.P.R., dosar State de plată; Idem, fond Procese-verbale (1948-1949), 2 volume. Monitorul oficial, nr. 239/16.X.1947. Enciclopedia istoriografiei românești; Monitorul oficial (partea I), nr. 161, pp. 5888-5889. A. Oțetea ajunsese `n 1948 unul dintre cei mai influenți istorici români, ocup`nd multe posturi științifice și politice de prim-plan. A. Oțetea va suferi `nsă cur`nd marginalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
transferat `n 1950 de la Școala de Arhivistică la Facultatea de Istorie București (1950-1974) - pred`nd cronologie și genealogie, iar D.M. Pippidi de la Catedra de Literatură și cultură greacă (1937-1948) la cea de Istorie universală veche (1948) a amintitei facultăți - vezi Enciclopedia Istoriografiei Române și Ov. Bozgan, „Din istoricul Facultății de Istorie...”, pp. 99-101. „Românii din Transilvania și unirea cu biserica Romei”, SMIM, t. 3, 1959, pp. 329-339, și ibidem, `n BOR, 1962, nr. 9-10, pp. 863-937 (există și broșură separată). Eliminat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
același păcat suferă volumul fiului său, Dinu C. Giurescu, Istoria ilustrată a românilor, București, 1981. Feluritele traduceri ale sintezei, realizate tot `n România, dovedesc caracterul oficial și propagandistic al masivului volum. ANIC, fond Min. `nv., dos. 676/1946, f. 56. Enciclopedia istoriografiei române și Sudösteuropa - Bibliographie, Band I (1945-1959), herausgegeben von Fritz Valjavec; I, Teil: Slovakei, Rumanien, Bulgarien, München, 1956. Ibidem. Ibidem. Ibidem; Al. Zub, „Despre discursul istoric `n România, sub dictatură”, Viața Românească, nr. 2/1994, pp. 1-5. A. Zub
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
2). Memoriul lui Avram Hahamu XE "Hahamu, Avram" , adjunctul șefului Comunității din Iași În anii 1939-1943, pregătit În România și predat la Yad Vashem XE "Yad Vashem" , fără dată (1959), Arhiva Yad Vashem, I/PKR (colecție de mărturii pentru pregătirea Enciclopediei Comunităților Evreiești din România, În ebraică: Pinkas Hakehilot: Rumania), p. 1 (vezi infra, memoriul lui Hahamu XE "Hahamu" ). La memoriu au fost anexate și memoriile lui Leon Reicher XE "Reicher, Leon" și Carol Kron XE "Kron, Carol (avocat)" cu privire la activitatea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
scrie, vorbește despre un actor, despre un cântăreț în ziare, în reviste, la radio și televiziune, trebuie să aibă acces la astfel de documente. Vă dau un exemplu, regretatul istoric Adolf Armbruster, soțul Vioricăi Cortez, a realizat un volum impozant, "Enciclopedia unei cariere", sursă de informație de mare folos oricui vrea să afle cât mai mult despre un mare cântăreț și actor de teatru liric. Același lucru ar trebui să-l faceți și Dumneavoastră. N.M. Multă lume mă întreabă de ce nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să fac câte-un accident de mașină cu ajutorul lui. E retractil și pe alocuri isteric. Convins până-n pânzele albe de ceea ce face, chiar atunci când se-ndoiește. Nu „cooperează“ niciodată. Nu vrea să fie celebru. Nu vrea să devină capitol în enciclopediile de artă. E naiv, sentimental și ironic. Vede istoria unor oameni acolo unde alții văd doar gunoi. Are două țări și nici o casă. Blace, blace (ăsta e un banc...). Lucrările lui Knorr mă emoționează la fel ca cele ale lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
101 Ibid., pp. 69-70. 102 Ibid., p. 165. 103 Sorin Alexandrescu, Identitate în ruptură, Editura Univers, București, 2000. 104 Elisabeth Barker, The Cold War, Wayland Publishers, London, G. P. Putnam' Sons, New York, 1972, p. 11. 105 Ibidem. 106 Thomas Parish, Enciclopedia Războiului Rece, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 83. 107 Ibid., p. 84. 108 Elisabeth Barker, op. cit., pp. 31-33. 109 Ibidem. 110Nigel Rees, Cassell Companion to Quotations, Sterling, 2000, 76: 4. 111 Ibidem. 112 James Burnham (1905-1907) a fost un
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și nivelul de dezvoltare a motivației, timiditate, dezordine, singurătate, izolare, revoltă față de părinți sau școală. • Oportunitățile percepute de părinți survin din climatul cultural oferit de familie, acces la calculator și Internet, existența bibliotecii personale, disponibilitatea familiei de a cumpăra cărți, enciclopedii, jocuri și CD-uri, precum și alte materiale incitante ce le pot spri jini dezvoltarea. Din partea școlii, părinții consideră o oportunitate pentru copiii lor, inițierea și aplicarea proiectului BEGA, schimbă rile produse în relația familie-școală, existența orelor de consiliere a elevilor
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]