6,495 matches
-
total peste 7.200 militari. Totodată, în oraș funcționau trei școli primare de băieți și două de fete, un gimnaziu, un seminar cu curs inferior, o școală de croitorie pentru fete, două librării, șapte biserici, din care una era biserica Episcopiei, ridicată pe vestigiile vechii biserici construită de Ștefan cel Mare în 1495, pe locul vechii Curți domnești. Evreii aveau două sinagogi, iar catolicii două biserici. În oraș mai funcționau două farmacii, două instituții de binefacere: un spital evreiesc, întreținut de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
XVI-lea. Numeroase acte hușene, din secolul al XVII-lea mai ales, consemnează vânzări și cumpărări de vii și întinse proprietăți viticole în jurul târgului. Viile domnești, prin danii, și cele ale târgoveților, prin vânzări, ajung în mare parte în posesia Episcopiei și a boierilor. Se constată, tradițional și documentar, că cele mai vechi vii hușene se găseau pe Dric, pe dealul și pe platoul de dincolo de pârâul Turbata, la nord-est de Huși, spre dealul Lohanului. Un document din 1634 consemnează existența
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
clopotniță și capul de zimbru, doi butuci de vie cu struguri erau încununați deasupra ramei unei cetăți medievale cu cinci turnuri. În catastifele orașelor, se înscriau vânzările de vii de lângă orașe, ai căror proprietari erau domnitorii, orășenii, boierii, mănăstirile sau episcopiile. Cele mai multe documente de acest fel le avem consemnate din orașele Hârlău, Cotnari, Huși și Iași. De asemenea, se mai înscriau vânzările sau cumpărările de dughene, case, precum și donațiile de case și prăvălii. Într-o "carte de giudecată", din 28 iunie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de giudecată", din 28 iunie 1746, domnitorul Ioan Neculae Mavrocordat, amintește despre niște vii de la Huși, care erau moștenire de familie. Alte vii, confiscate de domnie, erau fie scoase la vânzare, în favoarea domniei, fie dăruite unor persoane credincioase, nu numai Episcopiei, așa cum s-a văzut mai sus. De pildă, domnitorul Grigore al II-lea Ghica dăruiește, prin hrisovul din 12 august 1747, marelui vornic Radu Racoviță viile din Huși confiscate, împreună cu niște case și vii din Iași. Nu putem trece cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
boi de soiul acesta, încât ei sunt îndestulători nu numai pentru hrana locuitorilor, dar și pentru plata grelelor tributuri pe care turcii au obiceiul să le ceară de la aceștia”. „Boii împărătești” sunt indicați ca o fostă obligație fiscală a poslușnicilor Episcopiei de Huși, înainte de a obține scutirea. Dimitrie Cantemir aprecia, de asemenea, și alte animale domestice pentru rasa lor (oi, vaci), fiind căutate în țară și chiar în străinătate. P. S. Aurelian constata că vitele cornute ale județului Fălciu erau cele mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși. Printr-o adresă, din 16 august 1835 (Iași), Departamentul Treburilor Dinlăuntru comunica lui Sofronie, episcop de Huși, că mai mulți negustori au trimis jalbă, prin care cer să li se aprobe construirea unei zalhanale. Departamentul fiind de acord, recomanda Episcopiei, ca proprietară a târgului, să îndeplinească cererea, deoarece „va avea folos și Episcopia și cu cât va fi în lăuntru țării mai multe fabrici lucrătoare pentru cele de trebuință țării, cu atât va fi îmbelșugare și eftinătate mai mare”. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui Sofronie, episcop de Huși, că mai mulți negustori au trimis jalbă, prin care cer să li se aprobe construirea unei zalhanale. Departamentul fiind de acord, recomanda Episcopiei, ca proprietară a târgului, să îndeplinească cererea, deoarece „va avea folos și Episcopia și cu cât va fi în lăuntru țării mai multe fabrici lucrătoare pentru cele de trebuință țării, cu atât va fi îmbelșugare și eftinătate mai mare”. În adresa către Isprăvnicie a aceluiași departament, din 29 august 1835, se arată că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu cât va fi în lăuntru țării mai multe fabrici lucrătoare pentru cele de trebuință țării, cu atât va fi îmbelșugare și eftinătate mai mare”. În adresa către Isprăvnicie a aceluiași departament, din 29 august 1835, se arată că dreptul Episcopiei de proprietară asupra târgului Huși nu putea împiedica dezvoltarea comerțului. Cu certitudine, zalhanaua de la Huși, înființată de boierii Glodeanu și Stere, era cea mai mare manufactură din Moldova, în care lucrau peste 50 de muncitori permanenți și alți câțiva tocmiți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
birnici. Alți locuitori (argați, muncitori sau slujitori) plecau cu intenția de a se stabili definitiv în târguri: un locuitor fugit din Novaci la Huși se stabilise la Calciu bulgarul; un alt locuitor fugit din Pocreaca la Huși, „slujește în ograda episcopiei”; doi locuitori din Vetrișoaia - Fălciu fug la Galați, „oploșindu-se sub chezășia prietenilor lor, muncesc acolo”. Târgurile din regiunile viticole ale Moldovei erau un loc de refugiu pentru mulți dintre țăranii fugari. Astfel, de pildă, un locuitor din Huși arăta
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși, Bârlad și în alte localități. Proprietarii moșiilor pretindeau dijmă și clacă în creștere, iar pentru casele și locurile din vatra târgurilor, bezmăn. Acestea erau cauzele conflictelor între orășeni și proprietari. La Huși, o stare tensionată exista între locuitori și Episcopie, ce devenise între timp proprietară de moșii în jurul orașului, deoarece birurile percepute (în bani, sau, în produse, de exemplu, dijma în vin, în stupi și în porumb) erau în creștere. Târgoveții au făcut numeroase jalbe către domnie. La una dintre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
către domnie. La una dintre acestea, orășenii îl reclamau pe episcopul Iacov, care "îi supără făr-dreptate", luându-le dijme sporite pe dughenile închiriate și pe produse. Domnitorul Alexandru Ioan Mavrocordat a răspuns la 2 aprilie 1785, reglementând obligațiile târgoveților față de Episcopie după vechile prevederi. O atmosferă de încordare și de revoltă se înregistra la Huși în 1824, când unii locuitori erau acuzați că „întărîtau obștea târgoveților de a nu recunoaște episcopiei drepturile acordate ei asupra târgului”. Abia în 1834 s-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a răspuns la 2 aprilie 1785, reglementând obligațiile târgoveților față de Episcopie după vechile prevederi. O atmosferă de încordare și de revoltă se înregistra la Huși în 1824, când unii locuitori erau acuzați că „întărîtau obștea târgoveților de a nu recunoaște episcopiei drepturile acordate ei asupra târgului”. Abia în 1834 s-a pus capăt acestei situații, dar Episcopia va exercita o mare influență asupra orașului până în 1858. Un centru de frământări și răzvrătiri, care a durat din 1849 până la legea rurală din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de încordare și de revoltă se înregistra la Huși în 1824, când unii locuitori erau acuzați că „întărîtau obștea târgoveților de a nu recunoaște episcopiei drepturile acordate ei asupra târgului”. Abia în 1834 s-a pus capăt acestei situații, dar Episcopia va exercita o mare influență asupra orașului până în 1858. Un centru de frământări și răzvrătiri, care a durat din 1849 până la legea rurală din 1864, a fost în satele din apropierea orașului Huși, proprietăți ale Episcopiei: Cornii - Unguri, Duda, Cotroceni și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pus capăt acestei situații, dar Episcopia va exercita o mare influență asupra orașului până în 1858. Un centru de frământări și răzvrătiri, care a durat din 1849 până la legea rurală din 1864, a fost în satele din apropierea orașului Huși, proprietăți ale Episcopiei: Cornii - Unguri, Duda, Cotroceni și Broșteni. În procesul de dezvoltare și de extindere a târgului Huși, unele sate deveniseră mahalale ale târgului. Cu timpul, Eforia orașului a înglobat pe unii din locuitorii acestor mahalale între orășeni, iar sătenii s-au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgului Huși, unele sate deveniseră mahalale ale târgului. Cu timpul, Eforia orașului a înglobat pe unii din locuitorii acestor mahalale între orășeni, iar sătenii s-au arătat bucuroși să devină târgoveți și să scape de obligațiile de boieresc. Arendașii moșiei Episcopiei continuau să considere pe locuitorii acestor sate drept clăcași cu locuri de hrană. Țăranii s-au văzut supuși astfel unei duble asupriri: din partea arendașilor moșiei, care îi obligau la boieresc, și din partea Eforiei târgului, în calitate de târgoveți. În ceea ce privește raporturile dintre proprietari
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu locuitorii. La plângerea târgoveților din ținutul Fălciu pentru „împilările și asprimile ce le-ar face proprietarul”, Ministerul de Interne a ordonat Prefecturii să-l determine pe proprietar să respecte învoiala din 1840 cu târgoveții. Răzvrătirile locuitorilor satelor, proprietăți ale Episcopiei, erau permanente. Intervenția jandarmilor nu a dat satisfacție nici arendașilor, nici Eforiei orașului. Locuitorii au preferat, în cele din urmă, să-și părăsească casele. În 1863, Prefectura de Fălciu constată că mahalaua Corni, de la 100 familii câte existau în 1848
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sa lucrare Chronica Hușilor, nu îl critică, ci îl „plânge” pe Meletie Istrati „pentru pieirea înainte de vreme (și-a dat obștescul sfârșit la 31 iulie 1857, n.a.) de pe urma amărăciunilor produse de politica nenorocită a fratelui său”. La 27 martie 1857, Episcopia a trimis ordin să se întocmească lista cu preoții cu drept de vot pentru alegera deputatului lor în divan. Au fost recunoscuți numai 28 de alegători, Melchisedec fiind înlăturat de pe listă. La 13 mai 1857, Departamentul Cultului și al Instrucției
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
alegera deputatului lor în divan. Au fost recunoscuți numai 28 de alegători, Melchisedec fiind înlăturat de pe listă. La 13 mai 1857, Departamentul Cultului și al Instrucției Publice, adresându-se Ministerului de Interne, comunica listele alegătorilor din rândul clerului, prezentate de către Episcopiile de Roman și Huși și de către mitropolit, exprimând rezerve în privința ultimei liste. Lista Episcopiei de Roman cuprindea 27 de nume, iar cea a Episcopiei de Huși, 34 de nume, ambele figurând în anexa documentului. Lista primită de la Episcopia de Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înlăturat de pe listă. La 13 mai 1857, Departamentul Cultului și al Instrucției Publice, adresându-se Ministerului de Interne, comunica listele alegătorilor din rândul clerului, prezentate de către Episcopiile de Roman și Huși și de către mitropolit, exprimând rezerve în privința ultimei liste. Lista Episcopiei de Roman cuprindea 27 de nume, iar cea a Episcopiei de Huși, 34 de nume, ambele figurând în anexa documentului. Lista primită de la Episcopia de Huși, cu adresa nr. 294, „s-a găsit în regulă cu excepție numai pentru fețile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al Instrucției Publice, adresându-se Ministerului de Interne, comunica listele alegătorilor din rândul clerului, prezentate de către Episcopiile de Roman și Huși și de către mitropolit, exprimând rezerve în privința ultimei liste. Lista Episcopiei de Roman cuprindea 27 de nume, iar cea a Episcopiei de Huși, 34 de nume, ambele figurând în anexa documentului. Lista primită de la Episcopia de Huși, cu adresa nr. 294, „s-a găsit în regulă cu excepție numai pentru fețile de monahi ce anume se arată pe margine și care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prezentate de către Episcopiile de Roman și Huși și de către mitropolit, exprimând rezerve în privința ultimei liste. Lista Episcopiei de Roman cuprindea 27 de nume, iar cea a Episcopiei de Huși, 34 de nume, ambele figurând în anexa documentului. Lista primită de la Episcopia de Huși, cu adresa nr. 294, „s-a găsit în regulă cu excepție numai pentru fețile de monahi ce anume se arată pe margine și care nu pot să figureze între preoții de parohii, fiind ei representați odată prin episcopi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
călugări și pe preotul Ioan Florescu. Cererea a fost acceptată. Într-un document din 21 august 1857, redactat la Huși, Ghenadie Tripoleos, locotenent episcopal de Huși, adresându-se Ministerului de Interne, solicita înscrierea în listele electorale a „funcționarilor bisericești” ai Episcopiei, în frunte cu arhimandritul Melchisedec, rector al Seminarului din Huși. Prezentăm, în continuare, acest document: „Așadar, trebuind a se înscrie în listele de alegere toți preoții care cu deosebite titluri deplinesc funcțiile servirei bisericești în rezidenția episcopiei de Huși și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
funcționarilor bisericești” ai Episcopiei, în frunte cu arhimandritul Melchisedec, rector al Seminarului din Huși. Prezentăm, în continuare, acest document: „Așadar, trebuind a se înscrie în listele de alegere toți preoții care cu deosebite titluri deplinesc funcțiile servirei bisericești în rezidenția episcopiei de Huși și totodată prin încheerea sfatului din 13 august, anul de față, publicat prin Buletinul Oficial Extraordinar nr. 13, poruncindu-se a se trece în listele de alegere ce au a se publica din nou, toate persoanele cu drit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au fost înscrise în listele de mai nainte, subscrisul cu onoare aduce la cunoștința acelui onorabil departament, că după exemplul listei preoților din rezidenția Mitropoliei înjghebată de prea sfințitul mitropolit au drit de a fi înscriși în lista preoților rezidenției episcopiei de Huși și următorii funcționari bisericești, care și de către răposatul episcop de asemăne au fost înscriși în liste pregătitoare în trei alegeri și anume: 1.Arhimandritul Melchisedec, rectorul Seminariei 2.Arhimandritul Isidor 3.Protosinghelul Veniamin Adrian 4.Ieromonahul Climent 5
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a hotărât „că dumnealui posedează driturile a fi înregistrat întri proprietarii mici di la acest district”, că este pământean, așa cum rezultă din listele electorale în care sunt trecuți și frații săi Neculai Bosîi și Alexandru Bosîi. La 27 august 1857, Episcopia a cerut „duhovniceștii consistorii” să întregească listele electorale, în care găsim înscriși printre cei 35 de clerici hușeni alegători pe Melchisedec Ștefănescu. La 29 august, Episcopia de Huși comunica Ministerului de Interne alegerea arhimandritului Melchisedec ca deputat în Adunarea ad-hoc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]