3,855 matches
-
și anume: posturi antalgice sau sedative; posturi corective; posturi de facilitare. A. Posturile antalgice Posturile antalgice sunt poziționări pasive, adoptate de către pacient în mod spontan, pentru a suprima durerea. La aceste posturi pacienții recurg în perioadele dureroase din timpul puseurilor evolutive, cu scopul de a le preveni sau de a reduce durerea, postura aleasă de către pacient fiind în funcție de natura și localizarea durerii. Durata de menținere a posturii antalgice este de la câteva ore până la câteva zile. B. Posturile corective Posturile corective sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ale afecțiunii. Pe baza analizei stării anatomice și funcționale a aparatului musculo-ligamentar pe care o apreciază clinic, radiologic și funcțional, medicul stabilește: - localizarea leziunii discale, ce poate fi înaltă (la nivel L1-L3) sau joasă (la nivel L4-L5 sau L5-S1); - stadiul evolutiv al afecțiunii; - intensitatea sindromului dureros; - relatarea pacientului privitoare la efectele exercițiilor, dacă provoacă sau nu durere (Stroescu, 1979). Aplicarea programului recuperator are la bază datele stabilite de către medic, care are în vedere și unele elemente de orientare a pacientului asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
recuperare în spondilartrită (anchilozantă/anchilopoietică)tc "Modalitățile de profilaxie și recuperare în spondilartrită (anchilozantă/anchilopoietică)" Fiind o afecțiune reumatică cu un prognostic funcțional sever, se impune luarea unor măsuri preventive, mai ales în stadiul de debut și chiar în stadiile evolutive. În acest sens, se acționează în următoarele direcții: 1. Măsuri de igienă posturală și ortopedică preventive, dintre care trebuie reținută prevenirea atitudinilor vicioase, iar repausul la pat să se facă numai în decubit dorsal pe un pat tare, cu renunțarea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
modă a romanelor de tip confesiune. Acesta este, prin urmare contextul în care se afirmă în literatura română romanele lui Anton Holban. Apărut în 1935, cu doi ani înaintea morții scriitorului, Ioana este un roman „tulburător” ce marchează o treaptă evolutivă în traseul devenirii operei autorului, pe de o parte, dar și în cel al devenirii personajului holbanian ca entitate de sine stătătoare angrenată în problemele cele mai adânci ale existenței, pe de altă parte. Roman al ravagiilor provocate de o
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
pe criterii geografice, etnice, religioase, de vârstă. Cultura se manifestă în diverse forme, iar impactul său asupra comportamentului consumatorului se regăsește în stările sufletești, în obișnuințele și idealurile oamenilor. Cunoașterea caracteristicilor culturii de a fi totodată globală, divizată, transmisibilă și evolutivă este de mare importanță în înțelegerea naturii influenței acesteia asupra comportamentului de cumpărare și consum al membrilor unei anumite societăți. În general, se disting patru grupe de subculturi care îl definesc pe individ și îi influențează comportamentul de consum<footnote
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
lucru și de gândire creativă, motivația intrinsecă; - Unele elemente ale creativității sunt înnăscute, altele depind de învățare și de experiență sau de mediul social. R. W. Weisberg consideră creativitatea doar ,,o rezolvare de probleme în trepte sau o gândire creativă evolutivă” și nu acordă momentului de iluminare un rol important în procesul creativ, iar actele de creație sunt rezultatul unei gândiri asemănătoare celei utilizate în activitățile de rutină. Produsele creatoare își au rădăcinile în experiența trecută a individului și apar treptat
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Blaga. Debutând cu aserțiunea că, indiferent de natura limbajelor, poetic sau conceptual, opera cercetată exprimă o gândire care „e în esență viziune”, demersul interpretativ își propune să lumineze substratul comun poeziei, dramaturgiei și filosofiei. Găsind neproductiv studiul poeziei pe traiectul evolutiv, Ș. are în vedere invariantele acesteia (parcurgând doar volumele editate înainte de 1944), examinează minuțios piesele de teatru Zamolxe și Meșterul Manole, analizează deosebit de pătrunzător „trilogiile” și celelalte scrieri filosofice, recurgând, pentru aprofundarea unor chestiuni, și la exegeza eliadescă din domeniul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
ca spirit de MRI, ea datorând foarte mult ideilor lui G. Bateson. Este considerată cea mai autentică școală de gândire sistemică. Actualmente s-a divizat în mai multe subșcoli. Sunt notabile următoarele principii teoretice: - familia este un sistem mai mult evolutiv decât homeostatic; - pentru a-și asigura supraviețuirea ca sistem, familia poate „sacrifica” unul dintre membrii săi; - dinamica familială înseamnă un permanent joc între membrii ei, bazat pe reguli și mituri ale grupului familial (vezi 9.3.5.); - pentru multe familii
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
BEHRING și SHIBASABURO KITASATO. Aceștia au observat că anticorpii au anumite proprietăți, care le dau posibilitatea de a neutraliza substanțele străine invadante. Pentru a putea face progrese în domeniul imunologiei, cercetătorii au trebuit să se întoarcă puțin înapoi pe scara evolutivă a sistemului imunitar până chiar la momentul conceperii sale. S-a pătruns așadar și în domeniul geneticii, mai mult, actualmente se poate vorbi de o imunologie moleculară, care operează cu termeni de cod genetic de la cei mai cunoscuți - cromozomi - și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
hematomononuclear (foarte variabil), amintesc de leziunile întâlnite la om în formele incipiente ale SM. Mare parte a leziunilor surprinse de noi corespund morfologic unei leucoencefalomielite subacute cu tendință la cronicizare, fără reacții evidente din partea nevrogliei. De fapt, aceasta este etapa evolutivă în care și la om ne putem aștepta la rezultate terapeutice în cazurile de SM. Dacă procesul trece în faza de constituire a plăcilor sclero-nevroglice, evident că orice tendință terapeutică este sortită la eșec. De aceea, credem că tabloul morfologic
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
leziunile în aparență sunt dispuse fără nici o ordine în substanța albă din întreg SNC, dar mai ales în apropierea LCR. Nu rareori se constată leziuni demielinizante și în substanța cenușie (MlHANCEA - 1977). f. Privind structura leziunilor demielinizante și stadiul lor evolutiv în raport cu durata bolii și momentul observației anatomo-patologice, situația diferă de la EAE la SM în sensul că: f1) în EAE leziunile demielinizante se dispun perivenos și sunt în general limitate la teritoriile infiltrate cu celule mononucleare și precipitate plasmatice. În SM
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu celule mononucleare și precipitate plasmatice. În SM focarele de demielinizare sunt izolate sau confluente, dispuse perivenos în formă de plăci; f2) în EAE leziunile demielinizante se găsesc în aceeași etapă de dezintegrare mielinică, pe când în SM se remarcă stadii evolutive diferite în raport cu momentul observației și durata bolii; f3) leziunile demielinizante din EAE nu prezintă caracterele de progresie periferică întâlnite la leziunile din SM. 5. Comparații imunopatologice între EAE a câinelui și SM Într-un studiu din 1975, MACKAY, CORMEQIE și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și de obicei cu afectarea predilectă a mușchiului drept intern, ptoza palpebrală și afectarea mușchilor ridicători fiind mai rară. Nervul trohlear este forte rar implicat. La debutul SM, afectarea nervului oculomotor este de obicei unilaterală, dar după mai multe puseuri evolutive, afectarea poate fi bilaterală, putând merge cu timpul până la oftalmoplegie completă. Oftalmoplegia interlucleară este dată de lezarea bandeletei longitudinale posterioare. Apare de obicei bilateral. Oftalmoplegia internucleară se traduce clinic printr-o limitare a adducției unui ochi și unui nistagmus orizontal
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM sau în evoluția ei. Acestea pot fi: fasciculații, miochimii, mișcări coreice, coreeo atetozică, mioclonii velopalatine și chiar hemibalism și alte manifestări distonice ale corpului. 9. Tulburările genito-sfincteriene sunt întâlnite mai rar la debutul SM și mai frecvent în formele evolutive ale bolii. Simptomatologia sfincteriană se manifestă atât prin retenție cât și prin incontinență, atât a sfincterului vezicii urinare cât și a sfincterului anal. În ceea ce privește apariția problemei urinare, SM este imprevizibilă la unii bolnavi, tulburările micționale fiind pe primul plan; la
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
trecătoare. Altfel spus, este mai bine să punem diagnosticul de SM în lipsă de altceva, decât din exces. Este știut că răspândirea temporală și spațială a semnelor nu este proprie SM și alte afecțiuni pot purta aceeași mască simptomatică și evolutivă. Vom descrie toate acestea la capitolul diagnostic diferențial. Asocierea a patru criterii clinice ar fi suficientă, după cum se vede la punerea diagnosticului de SM. Dificultățile diagnostice apar în momentul în care unul sau mai multe din aceste criterii lipsesc. În
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
care nu a avut niciodată nici cea mai mică manifestare neurologică. Obiectivul acestei clasificări este dublu. Primul este folosirea unui limbaj comun, care să permită medicilor și cercetătorilor aflați în fața bolii să se refere la definiții precise, atât în ceea ce privește alura evolutivă a bolii cât și pentru gradul de certitudine a diagnosticului. Al doilea motiv este identificarea unei grupe speciale de SM denumită „SM determinată cu ajutorul examenelor complementare (paraclinice)“. În 112 acest cadru, se găsesc SM în care istoria clinică se limitează
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cele prezente într-un mediu uscat. În lichide, nucleele de hidrogen necesită un timp îndelungat pentru atingerea echilibrului dinamic, crește și timpul T1 în zonele de demielinizate. Vom vedea pe parcurs că aceste proprietăți ne permit să apreciem și studiul evolutiv al leziunilor din SM. Datorită acestui fapt, SM a fost una din primele boli studiată în RMN. Cu acestă metodă se pot studia și disfuncțiile metabolice și biochimice din sistemul nervos central în general și în special din SM. Deosebirile
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cuprinde și semne neurologice de trunchi cerebral, cerebeloase, piramidale poate da confuzie cu SM. Adenopatiile hilare, leziunile oculare, cutanate ușoare și parotidiene, care apar în sarcoidoză, ne ajută în stabilirea diagnosticului. Lupusul eritomatos diseminat și poliartrita nodoasă, prin polimorfismul lor evolutiv, cu recidive, leziuni diseminate în întreg sistemul nervos central, dacă apar la un tânăr, se pot confunda cu o SM. Fiind afectate mai multe sisteme, în aceste boli apar în plus față de SM: febra, manifestări cutanate, articulare, cardiovasculare, renale, pulmonare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și greu de prevăzut. Pentru a putea descrie diferitele forme clinice de evoluție propuse de diverși autori este necesar să redefinim noțiunile de puseu, remisiune și progresie. Aceasta este necesară, datorită faptului că indiferent care sunt autorii sau formele clinice evolutive descrise de aceștia, toți au folosit în descrierea lor variabilitatea în succesiune și intensitatea puseului, remisiunii și progresivității. S-au găsit definiții ale acestor noțiuni care să satisfacă pe toți cercetătorii și clinicienii. Un puseu este definit de apariția unor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
unor semne ce au durat cel puțin 24 de ore. O progresie corespunde unei evoluții a bolii caracterizată de un handicap crescând cu majorarea semnelor, fără stabilizare de cel puțin 6 luni. 155 Unii autori, prentru a descrie formele clinice evolutive, definesc în plus și noțiunea de debut și stadiu latent (Mc. ALPINE, 1968). Astfel debutul este primul sau primele simptome ale bolii, iar stadiul latent este intervalul dintre puseuri. Debutul poate fi latent insidios sau brutal; în general debutul leziunilor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
diferite subgrupe. Astfel în grupa „R“ boala poate avea multiple accese apropiate, sau se poate rezuma la câteva accese, chiar la una. În acest cadru autorii situează formele benigne pe care le vom descrie mai târziu. În grupa „P“ partea evolutivă a bolii poate fi foarte variabilă. În sfârșit, în grupa „RP“ progresia (pe care accesele vin eventual să se grefeze) poate surveni în momente forte diferite ale evoluției (de obicei după 10 ani de evoluție). MARBURG (citat de STAMATOIU, 1989
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în prezent ele sunt consemnate aproape în toate lucrările sub diferite denumiri: 1 - Forme abortive unde intră cazurile cu remisiuni spontane după primul puseu. 2 - Forme fruste cu simptome puține și abia evidențiate clinic; 3 - Forme silențioase care au potențial evolutiv foarte puțin. SCHAPIRO R. T. (1991), descrie în funcție de evoluție următoare forme de SM: 1 - SM benignă care dezvoltă mici progresii 2 - Forma benignă, cu pusee și remisiuni care prezintă o fluctuație a simptomelor și un handicap mediu 3 - Forma cronică
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
imprevizibilă. Spontan și definitiv rezolutivă, evoluând prin pusee și remisiuni succesive, provocând cu ocazia unei evoluții cronice sechele neurologice din ce în ce mai invalidante sau excepțional de rapid mortală ca în sindromul lui MARBURG, SM oferă o gamă foarte variată de tulburări clinice evolutive. În ciuda diversității individuale, clinice este totuși posibil să clasăm pacienții ce suferă de SM în diferite categorii evolutive. Am văzut câteva clasificări ale formelor evolutive de SM. Iată cum arată categoriile evolutive descrise de neurologul și imunologul CHOFFLON M. (1993
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
neurologice din ce în ce mai invalidante sau excepțional de rapid mortală ca în sindromul lui MARBURG, SM oferă o gamă foarte variată de tulburări clinice evolutive. În ciuda diversității individuale, clinice este totuși posibil să clasăm pacienții ce suferă de SM în diferite categorii evolutive. Am văzut câteva clasificări ale formelor evolutive de SM. Iată cum arată categoriile evolutive descrise de neurologul și imunologul CHOFFLON M. (1993) de la Clinica Universitară din Geneva. 0 - SM suspectă 1 - Forma evolutivă: puseu-remisie fără sechele 2 - Forma puseu-remisie, în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mortală ca în sindromul lui MARBURG, SM oferă o gamă foarte variată de tulburări clinice evolutive. În ciuda diversității individuale, clinice este totuși posibil să clasăm pacienții ce suferă de SM în diferite categorii evolutive. Am văzut câteva clasificări ale formelor evolutive de SM. Iată cum arată categoriile evolutive descrise de neurologul și imunologul CHOFFLON M. (1993) de la Clinica Universitară din Geneva. 0 - SM suspectă 1 - Forma evolutivă: puseu-remisie fără sechele 2 - Forma puseu-remisie, în puseu 3 - Forma puseu-remisie cu sechele, în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]