11,414 matches
-
eșecurile din Afganistan, Irak, Pakistan, Libia, Egipt, Yemen și chiar Tunisia, americanii sunt mult mai cir cumspecți, chiar dacă situația din Siria este cu adevărat gravă. De fapt, după părerea mea, sunt două scenarii posibile: 1) Dacă ulii și lobby-ul evreiesc vor avea cîștig de cauză, ar urma atacarea Siriei și a Iranului, ceea ce va însemna un război cel puțin regional. America poate fi tentată să iasă din criză prin război. S-a mai întîmplat în istorie. De pildă, în Primul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
2. Fabricarea istoriei de suferință / 55 Viața la umbra martiriului / 60 Este istoria evreilor doar o istorie de nenorociri? / 77 Eroism sau mesianism, alegerea răului mai mic / 89 Istoria în slujba memoriei / 107 Misticismul ca antidot al suferinței / 118 Identitatea evreiască se scrie cu lacrimi... / 122 Note / 149 CAPITOLUL 3. O suferință fără speranță? / 159 A muri la Auschwitz pentru Dumnezeu / 161 Dumnezeu însuși a murit la Auschwitz? / 171 Iudaismul "Holocaustului și al Izbăvirii" / 181 Dar creștinii ce spun? / 194 Numirea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fapt, suferința acceptată deschide calea pentru perenitatea poporului evreu și alegerea lui de către Dumnezeud. Această suferință a fost ritualizată de-a lungul secolelor, din generație în generație, prin rugăciuni rostite în momente precise ale anului, în locuri diferite, de populații evreiești distincte unele de altele, având propria lor memorie de evenimente tragice, toate raportate la distrugeri arhetipale, ca aceea a Primului Templu în 586 î.Hr. și a celui de-al Doilea în 70, care le absorb pentru a le da sens
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cel de-al Doilea Război Mondial până la a deveni o religie a celor care o au din ce în ce mai puțin un iudaism "al Holocaustului și al Izbăvirii", statul Israel simbolizând Izbăvirea 3, acestea vor fi temele abordate în paginile următoare. Dincolo de cazul evreiesc, acest studiu este (poate) susceptibil să furnizeze și chei de înțelegere a diverselor poziționări actuale în legătură cu suferința, poziționări deopotrivă complexe, multiple și universale, în care memoria genocidului a devenit paradigmă. Cartea de față nu este așadar o carte despre Holocaust
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
CAPITOLUL 1 Suferință, moarte, ritualizare Să nu purtăm deloc doliu, nu putem... Dar nici să purtăm prea mult nu putem.e Câteva motive pioase de a suferi Cum să înțelegem locul eminent pe care-l ocupă astăzi suferința în etosul evreiesc în general, sau mai degrabă resurgența ei sub noi forme, fără a ne referi la construcțiile biblice și midrashicef, la tot acel fond de comentarii care face din ființa omenească o ființă suferindă? Ordinea creată de Dumnezeu ar fi fost
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a fost astfel redactată în cercurile pietiste din Palestina între 167 și 164 î.Hr., în ultimii ani ai domniei lui Antioh al IV-lea Epifanul și înainte de resfințirea celui de-al Doilea Templu, în urma victoriilor macabeene. Pentru a extirpa religia evreiască și a transforma Ierusalimul în oraș grecesc, Antioh abolise sacrificiile și sărbătorile, interzisese circumcizia, respectarea sabatului și regulile kașrutuluiw. În cartea lui Daniel, criza contemporană nu este reprezentată direct, ci dusă cu patru secole în urmă, în epoca exilului babilonian
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
făcând-o suportabilă. Dar ea intră în tensiune cu rolul practicantului, care nu poate fi garantul supraviețuirii iudaismului decât rămânând el însuși în viață și acționând în prezent. Cucerirea Ierusalimului de către romani în anul 70, la sfârșitul primei mari revolte evreiești, readuce la ordinea zilei această doctrină apocaliptică. În fapt, cucerirea este considerată un preludiu al răscumpărării și, prin chiar acest fapt, al venirii lui Mesia. Orașul și sanctuarul lui ar fi fost nimicite ca să grăbească această venirey. Distrugerea Templului deschide
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
primirea suferinței ca un mijloc de a evolua și a se desăvârși. Într-adevăr, ea apare ca indisociabilă de natura umană, ca motor al devenirii și dezvoltării acesteia și ca o cale de expiereee. Noul Testament a prelungit, atenuând-o, interpretarea evreiască a suferinței. Epistola lui Iacov reflectă această influență evreiască asupra creștinismului timpuriu. Aici este afirmată virtutea încercărilor suportate ca disciplină: celui care le îndură i se promite "cununa vieții"ff. Creștinii erau deosebit de preocupați de teodicee. Cum se putea prezerva
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a se desăvârși. Într-adevăr, ea apare ca indisociabilă de natura umană, ca motor al devenirii și dezvoltării acesteia și ca o cale de expiereee. Noul Testament a prelungit, atenuând-o, interpretarea evreiască a suferinței. Epistola lui Iacov reflectă această influență evreiască asupra creștinismului timpuriu. Aici este afirmată virtutea încercărilor suportate ca disciplină: celui care le îndură i se promite "cununa vieții"ff. Creștinii erau deosebit de preocupați de teodicee. Cum se putea prezerva principiul justiției și rectitudinii lui Dumnezeu în fața existenței răului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cu Helenismul și în fața persecuției monarhului seleucid Antioh al IV-lea Epifanul, în secolul al II-lea î.Hr., iudaismul credincios Legii își asumă explicit o concepție pozitivă despre martiriu. Structura, forma și inspirația lui religioasă au fost modelate în literatura evreiască și creștină de la Macabei I și II până în Noul Testament, care furnizează baza istorică și narativă a elaborărilor viitoare. Povestirile din Macabei au fost legate teologic și îmbogățite mai ales de motivul sacrificiului lui Isaac și de cartea lui Iov. Modelul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Iar acțiunile glorificate ale martirilor susțin, după moartea lor, credința comunităților pentru care s-au sacrificat. Pertinența acestui model, sub forme mai actuale, continuă să funcționeze în sanctificarea "eroilor" seculari. Cărțile Macabeilor, care n-au fost incluse în canonul Bibliei evreiești, povestesc faptele de rezistență ale macabeilor la elenizarea impusă de Antioh al IV-lea înainte de mijlocul secolului al II-lea î.Hr. Nimic nu atestă că aceste texte sunt contemporane cu evenimentele relatate. Asemănările observabile între actele de rezistență evocate în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
înainte de mijlocul secolului al II-lea î.Hr. Nimic nu atestă că aceste texte sunt contemporane cu evenimentele relatate. Asemănările observabile între actele de rezistență evocate în Macabei I și II și cele ale martirilor creștini ulteriori dovedesc emergența unei tradiții evreiești noi și influența ei asupra creștinismului timpuriu. În Macabei II, bătrânul Eleazar refuză să mănânce carne de porc, preferând moartea transgresiunii. El lasă astfel generațiilor viitoare exemplul lui virtuos. Un alt episod din aceeași carte evocă o mamă și cei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
două secole ca să-și consume divorțul. Oricum ar fi, fără tradiția romană care preamărea sinuciderea, martiriul n-ar fi putut cunoaște o asemenea dezvoltare în iudaismul și creștinismul secolelor al II-lea și al III-lea, deoarece tradițiile greacă și evreiască nu-l încurajau, chiar dacă ideea evreiască a profetului-martir ocupă un loc important în sursele evreiești. Martirul ar fi rămas un simplu martor. N-ar fi cunoscut glorificarea de care s-a bucurat până la urmă, în asemenea măsură încât în lumea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Oricum ar fi, fără tradiția romană care preamărea sinuciderea, martiriul n-ar fi putut cunoaște o asemenea dezvoltare în iudaismul și creștinismul secolelor al II-lea și al III-lea, deoarece tradițiile greacă și evreiască nu-l încurajau, chiar dacă ideea evreiască a profetului-martir ocupă un loc important în sursele evreiești. Martirul ar fi rămas un simplu martor. N-ar fi cunoscut glorificarea de care s-a bucurat până la urmă, în asemenea măsură încât în lumea creștină abia odată cu Augustin, în secolul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
martiriul n-ar fi putut cunoaște o asemenea dezvoltare în iudaismul și creștinismul secolelor al II-lea și al III-lea, deoarece tradițiile greacă și evreiască nu-l încurajau, chiar dacă ideea evreiască a profetului-martir ocupă un loc important în sursele evreiești. Martirul ar fi rămas un simplu martor. N-ar fi cunoscut glorificarea de care s-a bucurat până la urmă, în asemenea măsură încât în lumea creștină abia odată cu Augustin, în secolul al IV-lea, Biserica a început să se opună
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
trebuie ca altcineva să depună mărturie pentru el. În această perspectivă, Dumnezeu sau îngerii devin martorii morții martirului. În perioada persecuțiilor religioase ale lui Hadrian din secolul al II-lea, doctrina convențională a răsplății și a pedepsei traversează în lumea evreiască o criză gravă, care suscită o revizuire a doctrinei rabinice despre teodicee. Acum nu suferințele provocate de o putere de sus sunt cele care cer o explicație, nici nenorocirile care-l lovesc pe omul bun, ci mai degrabă faptul că
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta", pe care o interpretează ca însemnând până la sacrificarea propriei viețirr. Moartea lui trimite cu gândul la cea a lui Socrate, chiar dacă procesul execuției este diferit 17. Doctrina grecească a virtuții pătrunsese în idealurile evreiești și creștine din epocă. Nu este o întâmplare că iudaismul și creștinismul au fost numite religii de martiri, impregnate cum erau de acest fel de stoicism. Martiriul capătă aura unui ideal popular, exprimând o dorință arzătoare de sacrificiu din partea credincioșilor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
veritabile arhetipuri, ca Ieremia, Urie, Daniel și adepții săi18. Fiecare profet suferea sau murea, iar fiecare martir se găsea astfel în posesia unor puteri profetice, și unul, și celălalt fiind ridicați la rangul de figuri angelice. Creștinismul a adoptat modelul evreiesc, idealul martiriului creștin exprimând aspirația către o imitatio Christi. Pietatea populară, care atribuia martirului caracteristicile figurilor divine, eroilor și îngerilor, a influențat cele două religii. La fel și tradiția greco-romană, care a dat tonul martirologiilor evreiască și creștină. Acestea nu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Creștinismul a adoptat modelul evreiesc, idealul martiriului creștin exprimând aspirația către o imitatio Christi. Pietatea populară, care atribuia martirului caracteristicile figurilor divine, eroilor și îngerilor, a influențat cele două religii. La fel și tradiția greco-romană, care a dat tonul martirologiilor evreiască și creștină. Acestea nu încearcă numai să-l întărească pe credincios în credința lui, ci și să câștige noi prozeliți pentru iudaism și creștinism. Episodul celor zece martiri se inspiră din legende mai vechi ale unor martiri 19. Cazurile de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Tish'a be-av ca pe o zi de suferință ritualizată și să se întrebe cum se produce suferința, nu de ce. Această dată devine cea a celor patru mari tragedii: distrugerile Primului și celui de-al Doilea Templu; sfârșitul ultimei revolte evreiești, condusă de Bar Kohba în 132-135, care s-ar fi încheiat în ziua a noua a lunii av 135 cu căderea în mâinile romanilor a Betarului, ultima redută a rebelilor, situată la doisprezece kilometri de Ierusalim; în sfârșit, "ararea" pământului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
lui primează pe termen lung asupra evenimentelor propriu-zise. Doliul de pe 9 av este pregătit, începând de pe data de 17 a lunii tamuz, într-o perioadă de trei săptămâni, zile de adâncă tristețe care constituie perioada cea mai neagră a anului evreiesc. Restricțiile se accentuează cu opt zile înainte de data fatidică; atunci sunt interzise căsătoriile, tunderea părului, bărbieritul, consumul de carne și vin, călătoriile de plăcere, purtarea hainelor noi, dansul și ascultarea muzicii. Când vine 9 av, evreii sunt pregătiți pentru experiența
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
se va împlini izbăvirea atât de mult sperată. De altfel, tradiția rabinică face să coincidă 9 av, data distrugerii Templului, cu cea a nașterii lui Mesia, într-atât poartă ea în sine promisiuneayy. Această zi de doliu nu încheie anul evreiesc. Luna următoare este consacrată rugăciunilor de penitențăzz care preced celebrările anului nou, apoi urmează Marea Iertare (Kippur), în timpul căreia credincioșii își manifestă căința, fac ispășire și imploră iertarea divină. Amintirea celor Zece Martiri, eroii rabinici deja menționați, este evocată în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
apoi urmează Marea Iertare (Kippur), în timpul căreia credincioșii își manifestă căința, fac ispășire și imploră iertarea divină. Amintirea celor Zece Martiri, eroii rabinici deja menționați, este evocată în dimineața zilei Marii Iertări, unul dintre cele mai solemne momente ale calendarului evreiesc, printr-unul dintre cele mai mișcătoare poeme ale liturghiei evreiești, Eikh ezkera ( Îmi amintesc de bărbații aceia). Așteptarea zilelor mai bune redevine centrală 23. Iar perioada expiatorie se încheie cu o sărbătoare de pelerinaj (Sukot), care comemorează peregrinările evreilor prin
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
căința, fac ispășire și imploră iertarea divină. Amintirea celor Zece Martiri, eroii rabinici deja menționați, este evocată în dimineața zilei Marii Iertări, unul dintre cele mai solemne momente ale calendarului evreiesc, printr-unul dintre cele mai mișcătoare poeme ale liturghiei evreiești, Eikh ezkera ( Îmi amintesc de bărbații aceia). Așteptarea zilelor mai bune redevine centrală 23. Iar perioada expiatorie se încheie cu o sărbătoare de pelerinaj (Sukot), care comemorează peregrinările evreilor prin deșert, unde Dumnezeu apare ca acționând în istorie, și care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
încă o semnificație pentru această înlănțuire de încercări suferite în medii diferite. Unele dintre ele se erijează în configurații istorice tipice ale suferinței și creează noi cadre care se încastrează în cele vechi. Așa a fost, de pildă, cazul martirologiului evreiesc în prima Cruciadă (1096), care, la rândul lui, a căpătat valoare de exemplu întăritor în episoadele ulterioare de persecuție, ele însele urmate de cronici care le imortalizau. Elegii și imnuri care relatează evenimentele tragice ale momentului se adaugă astfel, periodic
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]