10,920 matches
-
aceste două forțe, aparent contradictorii, Într-o nouă relație sintetică este cheia pentru a face din era ce va să vină o perioadă de transformare În istoria umană. În opinia mea personală, Europa este poziționată cel mai bine, Între individualismul extrem al Americii și colectivismul extrem al Asiei, pentru a ne conduce În noua era. În sensibilitatea europeană Își găsesc locul atât spiritul individual, cât și responsabilitatea colectivă. În măsura În care viziunea europeană poate Încorpora cele mai bune calități ale modului american și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Într-o nouă relație sintetică este cheia pentru a face din era ce va să vină o perioadă de transformare În istoria umană. În opinia mea personală, Europa este poziționată cel mai bine, Între individualismul extrem al Americii și colectivismul extrem al Asiei, pentru a ne conduce În noua era. În sensibilitatea europeană Își găsesc locul atât spiritul individual, cât și responsabilitatea colectivă. În măsura În care viziunea europeană poate Încorpora cele mai bune calități ale modului american și asiatic de a vedea lumea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din jurul lor, În timp ce Încearcă să-și găsească drumul Într-un mediu globalizat mai interconectat. Atât Gergen, cât și Lifton au dreptate. Persoana postmodernă este din ce În ce mai fragmentată și plastică. Întrebarea care intervine este următoarea: Există o modalitate de a reintegra individualizarea extremă a personalității postmoderne Într-un Întreg global mai unificat? Nereușita ar exacerba sentimentul de alienare personală și teama existențială pe care atâția tineri le au deja Într-o lume În care sunt din ce În ce mai conectați, dar În care se simt din ce În ce mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
țesătura condiționărilor sociale nasc pronunțate dificultăți în interpretarea unor fapte de viață. Exemplul, ipotetic, oferit de Skinner este convingător, dar reprezintă un gen de cazuri (poate cele mai frecvente); în multe alte cazuri însă, eroii, mergând de asemenea până la sacrificii extreme, nu găsesc aprobări și recompense nici măcar pe termen mai îndelungat. Actele anonime de altruism fără așteptări premiale sunt probabil mai puține, dar existența lor nu poate fi negată. Absorbția axiologică totală a individului de către grup face imposibilă creația individuală în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sinonim cu cel de socializare, cu accentul suplimentar pe importanța trăsăturilor generale dintr-o cultură în configurarea personalității indivizilor ei.) Cele două tipuri de relație dintre socializarea primară și cea secundară - deplina continuitate și, respectiv, schimbarea radicală (re-socializare) - sunt situații extreme ale unui continuum între care se înșiră, cel puțin în societățile ce cunosc adânci transformări economice, sociale și culturale, majoritatea biografiilor individuale. Adică, prin socializarea secundară, preadolescentul, adolescentul și tânărul își însușesc o lume mai mult sau mai puțin apropiată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pentru cercetător în diferite produse ale activității subiectului, deci dedusă indirect), cât și „subiectivă” (cum declară persoana întrebată direct că o percepe). Sub ambele ipostaze, de altfel, pozitiv corelate între ele, indivizii cu o joasă complexitate integrativă au atitudini mai extreme („de stânga” sau „de dreapta” politic în SUA, de exemplu), iar cei cu înaltă integritate sunt mai moderați. Aceștia din urmă practică, de asemenea, în mai mare măsură pluralismul valoric, nu numai în sensul că au o gamă mai largă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ce păreau a desemna crezuri diferite înseamnă că practic ei spun cam același lucru, sunt deci redundanți. În acest caz, există numai aparent o complexitate, și deci, ca și în situația în care nominal ea este redusă, produce atitudini mai extreme decât o complexitate realmente bogată. 4) Complexitatea credințelor, cu deosebire cea integrativă și nonredundantă, presupune un grad relativ ridicat de elaborare cognitivă a atitudinii din partea subiecților. Probabil că în lumea zilelor noastre, unde un număr tot mai mare de persoane
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
asemenea informații „amestecate” (suportive și nesuportive, cum se mai numesc), apare și polarizarea atitudinală. Argumentele pro și contra unei atitudini pe care o avem sunt astfel evaluate și manipulate de mintea noastră încât, în loc să slăbească forța atitudinii, o fac mai extremă. G. Munro și P. Ditto (1997) au dat spre evaluare unui grup de subiecți cu puternice prejudecăți față de homosexuali și altuia fără prejudecăți două studii științifice: unul care confirma stereotipiile uzuale cu privire la homosexuali, cum ar fi aceea că aceștia au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe plan comportamental (mărirea ori micșorarea costurilor sau beneficiilor proprii ori ale partenerului), fie pe plan pur psihologic (raționalizări și justificări de genul „în fond și el a făcut”, „dacă mă gândesc mai bine, și eubeneficiez mult” etc.). În cazuri extreme, relația diadică se poate rupe, atunci când situația este considerată total inechitabilă, iar modificări comportamentale ori perceptive nu sunt acceptate. Așa se întâmplă de multe ori în cuplul conjugal. Principiul echității operează, chiar dacă într-o formă mai difuză și în contexte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unor informații, indivizii tind prin acțiunile lor să-și maximizeze câștigurile. Decizia de a acționa agresiv și antisocial se ia în funcție de raportul dintre costurile și beneficiile anticipate. Am putea vorbi în acest sens despre un continuum, având la una dintre extreme reacții de agresivitate spontane, iar la cealaltă comportamente antisociale calculate până la cele mai mici detalii. La acest al doilea pol se grupează acele acte agresive care urmăresc lezarea unor persoane sau grupuri în vederea atingerii unor scopuri practice, ele fiind subsumate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mesajelor, găsește individual soluția și o împărtășește celorlalți. În cazul structurii centralizate, teoretic, numărul configurațiilor posibile este egal cu numărul membrilor grupului, fiindcă fiecare poate fi centralizat, pe când în cazul celei omogene există o singură configurație. Între cele două tipuri extreme se găsesc o serie de structuri intermediare, cum ar fi cea în care doi indivizi centralizează mesajele. Grafic, cele trei tipuri de structuri se reprezintă astfel (când numărul de participanți este, de exemplu, cinci): Figura 10. Tipuri de structuri comunicaționale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
final majorității sau persoanelor influente (Baron et al., 1998). Trei fenomene majore s-au semnalat în procesele decizionale de grup, considerate și posibile riscuri: 1) Polarizarea înseamnă că poziția pe care se situează grupul în decizia finală este mult mai extremă decât părerile inițiale. Fenomenul consacrat terminologic ca polarizare decizională nu reprezintă, așadar, așa cum ar părea la prima vedere, împărțirea opiniilor în două poluri opuse, ci faptul că opiniile se radicalizează pe parcursul dezbaterilor și se depărtează de poziția inițială. Aceasta se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că opiniile se radicalizează pe parcursul dezbaterilor și se depărtează de poziția inițială. Aceasta se întâmplă nu doar ca medie a părerilor personale (ca stare de grup), ci și la nivel individual. Aproape fiecare individ în parte ajunge la opinii mai extreme. Dacă, la început, de exemplu, un colectiv de muncitori pornește cu ideea opririi lucrului pentru câteva ore în semn de protest față de conducerea unei întreprinderi, prin discuții se ajunge în final la decizii mult mai radicale: ocuparea întreprinderii, blocarea șoselei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Teodoreanu, Ion Minulescu (fragmente din romanul Corigent la limba română). Critică și eseu semnează G. Topîrceanu, Tudor Arghezi („Cronica dramatică”), F. Aderca, Otilia Cazimir (despre Alice Călugăru), Petru Comarnescu (cu pseudonimul Pan Cercetătorul); Albert Ghica publică note de călătorie în Extremul Orient. Alți colaboratori: Enric Furtună, Aureliu Weiss, Octav Botez, Radu Rosetti, A.L. Zissu, Gala Galaction, Tudor Șoimaru. Se dau traduceri din Cehov, Dostoievski, Jack London, Pirandello. În numărul 25/1925 se remarcă semnătura lui Mircea Eliade sub câteva note
LUMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287892_a_289221]
-
reflex al structurii sociale și al raporturilor sociale” (Lévi-Strauss, 1978, p. 248). Totuși, o anumită evoluție interpretativă- chiar dacă într-o formă minimală - se regăsește în aceste rânduri, semn că în științele sociale, chiar dacă adevărul a pendulat între mai multe tendințe extreme, regăsim și necesitatea echilibrului; autorul spune astfel că mitul este un limbaj, dar un limbaj care lucrează la un nivel foarte ridicat și la care „sensul reușește să decoleze, dacă se poate spune așa, de pe fundamentul lingvistic de la care a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
caz ar putea să conducă la lărgirea sferei de elemente - pozitive și negative - de care este nevoie pentru a rezolva corect o problemă. Supraîncărcarea se referă la faptul că, de multe ori, receptorul trebuie să facă față unei abundențe informaționale extreme; acest lucru poate conduce la dezvoltarea unui refuz față de activitățile care sunt prevăzute de materia respectivă, la confuzionarea cursanților și la epuizarea fizică și motivațională a acestora. Credem că, în aceeași ordine de idei - și respectând principiul complementarității la care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acestuia. Joseph DeVito (1988) ne oferă un evantai larg de astfel de strategii: o persoană izbucnește în plâns făcând-o pe cealaltă să încerce comportamente pozitive pentru a o liniști sau poate simula o durere de cap sau de inimă extremă în același scop etc. Marea problemă este că niciodată nu putem ști când avem de-a face cu o strategie și când este un fenomen natural. La rândul lui, A. Cardon (2002) ilustrează această tehnică printr-un joc de manipulare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe o curbă care să cuprindă măsura în care individul este aprobat sau dezaprobat de grup. Astfel, la începutul existenței unui grup, persoanele cu un nivel mediu de verbalizare pot să primească aprobarea grupului, iar persoanele care dovedesc un comportament extrem (vorbesc prea puțin sau prea mult) vor primi dezaprobări din partea grupului. Cu trecerea timpului însă, sunt posibile anumite schimbări. Pentru început, presiunea spre un comportament ideal/model crește, acesta fiind reprezentat de contribuția la grup, persoanele trebuind să înceapă să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de risc maxim (Myers, 1990, pp.286-292). S-a observat că, după discuție, nu numai că opiniile nu au fost influențate de către grup în direcția identificării mediei, ci, mai mult, membrii grupului au fost mai îndemnați în adoptarea unor poziții extreme în comparație cu situația inițială. În completarea acestei idei, vom aduce în atenție și un alt fenomen, amintit de literatura de specialitate - „fenomenul accentuării”; astfel, membrii cu potențialități diferite care intră în componența unui grup tind mai degrabă să-și accentueze diferențele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și de prizonieri și a fost interzis orice act de violență fizică). Chiar dacă, inițial, experimentatorii proiectaseră durata experimentului pe intervalul a două săptămâni, acesta a trebuit întrerupt după doar șase zile. „Gardienii” își puneau rolul în practică într-o manieră extremă, care ar fi putut să prejudicieze psihic „prizonierii” în urma acestei experiențe (spre exemplu, „gardienii” instituiseră practici umilitoare, cum ar fi transformarea mersului la toaletă într-un „privilegiu”). Mai mult, după ce studiul a fost finalizat, mulți dintre cei ce jucaseră rolul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Tendința de a ne opri la prima soluție aparent posibilă și închiderea astfel a problemei sunt factori gravi de inhibare a creativității. Desigur că acest aspect trebuie să aibă o ponderare eficace în activitatea propriu-zisă deoarece la fel de negativă e cealaltă extremă: cea de a stărui în căutarea soluțiilor mai mult decât recomandă problema în sine - este vorba despre o căutare care, departe de a îmbogăți persoana, o împinge într-un exercițiu steril. - Transferul de situație și folosirea unui limbaj neadecvat. De
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
important ca participanții la respectiva activitate să nu fie foarte mulți (în jur de 16-20 este o cifră optimă pentru această variantă). Cursanții vor porni în discuție tot de la o dezbatere contradictorie unde ei trebuie să apere câte o poziție extremă; spre exemplu, în activitatea de pregătire a profesorilor eu le propun cursanților alternativa A: profesorul autoritarist care se consideră „stăpânul” elevului, acesta din urmă fiind dirijat cu autoritate spre scopurile învățării pe care profesorul le stabilește, și profesorul „blând”, situație
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al boemei studențești în Bucureștii anilor ’30 ai secolului trecut. Cadrul ei, o casă de raport din strada Belvedere, cu locatari amintind mai curând de lumea lui Charles Dickens decât de cea a lui Honoré de Balzac, sugerează starea de extremă mizerie a unei întregi societăți. Formă elementară de subzistență, grupul „siamezilor” devine pe neobservate club de dezbatere a problemelor ce frământă tânăra generație. Năzuința spre o cuprindere largă e rezolvată de autor întrucâtva prea schematic, membrii grupului diferențiindu-se după
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
confruntată cu o maladie cromozomială) cu acțiunea, plasată atât în România, cât și în Austria, și cu fundalul, mereu prezent, al relației cu familia. Sondarea limitelor existenței este o alegere mai reușită decât cantonarea în zona sentimentelor aflate în situații extreme. Complementar cu proza pentru copii și adolescenți, Ș. s-a implicat în traducerea unor povești din spațiul germanic și anglo-saxon (Richard Wagner, Friedrich Wolf, Peter Bichsel), a transpus romane de Robert Schneider (Frate somn) și Patrick Süskind (Porumbelul) ș,a
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
poetică, autoarea procedează la o reînvestire a temelor și motivelor cu semnificație proaspătă, netocită încă prin uzul liric. Acest lucru e obținut printr-o decantare atentă, meditativă, a experiențelor, printr-o esențializare cvasimodernistă, ce ia la un moment dat forma extremă a unui fel de haiku de mare intensitate cerebrală: „Câteodată ar trebui să trag peste cap / acest punct / care se încăpățânează să nu mă îmbrace perfect”. Secvențe imagistice de un antropomorfism accentuat indică, privite din alt unghi, revitalizarea poeziei, ca
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]