5,420 matches
-
dădea impresia că e cusută. M-am dus În baie să-mi iau ustensilele. Ac, pipetă și o bucată de vată. Am pescuit o linguriță din chiuveta de la bucătărie, dintr-o grămadă de farfurii murdare. Ike Bătrînu’ a rupt o fîșie lungă de hîrtie, a umezit-o În gură și a Înfășurat-o la capătul pipetei. A fixat acul peste gulerul de hîrtie umedă. A desfăcut un plic cu grijă, să nu-mprăștie conținutul, de la vreo mișcare bruscă a hîrtiei cerate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Câmpul cu flori,fluturi și buburuze”, prin lipirea elementelor primite pe cartonul special pregătit pentru fiecare copil; Grupa “buburuzelor” va executa două lucrări colective de decorare a rochiței primăverii cu flori și fluturi. Grupa “rândunelelor” va îmbrăca berzele cu pene (fâșii de hartie creponata albă) prin lipire. -Grupa “ghioceilor” va realiza în colectiv un minunat tablou de primăvară îmbinare. -Toate lucarile vor împodobi sala de grupa a gazdelor care-și vor aminti multă vreme de prietenii de la Grădiniță “Carol I”. Voi
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
calm și încetinire, parcă, a fugii timpului. Grădina de care am amintit era destul de întinsă; de fapt, erau două, una de zarzavat și alta de flori, structurate de prezența în mijloc a puțului american (cu roată), către care ducea o fâșie îngustă de asfalt. Ambianța era populată de simpatice animale domestice, dintre care, în ochii mei cel puțin, se impunea cu autoritate motanul alb-portocaliu numit Moșu. Când a apărut, nu se știe de unde, și un mic pisoi negru ca tăciunele, l-
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Excepțiile, adică Rinul și Ronul, alcătuiesc un fel de frontieră a acestui popor. Situația Spaniei e Încă mai evidentă: tot ce Înseamnă râu, e interior Peninsulei Iberice. Istoricește vorbind, să ne amintim Egiptul, care nu a fost altceva decât o fâșie de pământ inundat de unicul său Nil; civilizația egiptează a fost unitară, statică chiar, În spațiul a 1.000 de kilometri și de-a lungul a trei milenii. Mesopotamia și civilizația sa se leagă de cele două fluvii, Tigrul și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În mediu, căci În interiorul societății umane ea scădea mereu. Complexitatea crescândă a relațiilor sociale și economice a impus, la stadiul tehnologic potrivit, tracțiunea mecanică. Lângă vechile drumuri, mai mult sau mai puțin pietruite, pământul a fost acoperit cu Încă o fâșie de piatră și oțel, calea ferată. Asta ca poluare mecanică, căci din punct de vedere chimic apărea un salt calitativ, o nouă poluare necunoscută până atunci, În transporturi cel puțin. Anume, dacă animalele de povară obțineau energia prin oxidarea biologică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și Îngustimea albiei nu prea permit locuri de stagnare a apei și deci râul se spală permanent cu apă proaspătă. Evident, eventualii poluanți ajung În zona de șes a râului și atât. Aici, un râu nepervertit dezvoltă o luncă, o fâșie de vegetație, prin care râul șerpuiește obosit; câte cotituri, tot atâtea locuri de stagnare a apei. Asta e și bine, dar și rău. Rău, pentru că acolo râul e mai sensibil la poluare. Bine, căci acolo are loc cel mai intens
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mării și cele ale plajei nu mai sunt valabile, implicit Viața; și, Într’adevăr, aici nu trăiește nimic, decât câteva alge, Îndrăznețe pentru câteva secunde, dar care se Întorc grăbite Înapoi În mare. Și atunci, Bendis e doar această Îngustă fâșie de 261 mare, unde nu există nici negentropie, nici entropie, ci un salt calitativ care naște Întotdeauna altceva nou, schimbat, aceeași fâșie care formează spuma mării, din care s’a născut cândva Afrodita, adică “altceva”. E poate un loc prin
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru câteva secunde, dar care se Întorc grăbite Înapoi În mare. Și atunci, Bendis e doar această Îngustă fâșie de 261 mare, unde nu există nici negentropie, nici entropie, ci un salt calitativ care naște Întotdeauna altceva nou, schimbat, aceeași fâșie care formează spuma mării, din care s’a născut cândva Afrodita, adică “altceva”. E poate un loc prin care negentropia trece din lumea imanentă În cea transcendentă. Dar mai există o altă, tot Îngustă, zonă de tranziție, de astă dată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
latina și apropiată de româna contemporană. Pe teritoriile Greciei, Albaniei și României din zilele noastre, populația autohtonă i-a absorbit pe coloniștii slavi, care au ajuns să vorbească limba localnicilor. Slavofonii aveau însă să se stabilească permanent pe o largă fîșie de pămînt care se întinde de la Marea Adriatică pînă la Marea Neagră. Cu toate că slavii și avarii au ajuns pînă la porțile Constantinopolului, ei nu au putut cuceri orașul-cetate. După dezastrele din secolul al șaptelea, statul bizantin s-a refăcut și a redobîndit
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pact a constituit un dezastru militar și diplomatic aproape total pentru Imperiul Otoman, marcînd o modificare radicală a echilibrului de forțe din zona Mării Negre. Rusia a anexat fostul teritoriu al Hanatului Crimeei, inclusiv fortărețele de la Kerci și Yenikale, plus o fîșie de-a lungul Mării Negre cuprinsă între rîul Bug și fluviul Nipru. Hanatul a fost declarat independent, un statut care îl făcea vulnerabil penetrării și eventual anexării în cele din urmă de către Rusia. Acesteia i se acordau și mari privilegii comerciale
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Imperiul Habsburgic trăiau în ținuturi aparținînd coroanei Sfîntului Ștefan. Soarta lor era deci strîns legată de cea a ungurilor și de hotărîrile luate de dietele din Ungaria, Croația și Transilvania. O populație numeroasă locuia și în zona Frontierei Militare, o fîșie de teritoriu care se întindea de-a lungul graniței cu Imperiul Otoman, aflată sub directa administrație a Vienei. Acești oameni au fost afectați nu numai de politica de reforme a guvernului central, ci și de războaiele cu otomanii de pe parcursul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avea termeni moderați. Victoria armatei ruse fusese repurtată fără prea mari eforturi sau pierderi. Atît Rusia cît și Imperiul Otoman aveau nevoie de o pace conciliatoare. Cîștigurile teritoriale ale Rusiei au constat în controlul asupra Deltei Dunării și într-o fîșie de-a lungul graniței caucaziene. A fost însă impusă o despăgubire foarte mare, pe care Imperiul Otoman aflat într-o situație financiară proastă a resimțit-o profund. Pe lîngă aceasta, au fost reconfirmate prevederile Tratatului de la Akkerman. Prin articolul X
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
presupunea că Rusia va fi puterea dominantă în principatul autonom. Pentru contracararea acestui avantaj al rușilor, Austro-Ungaria primea dreptul de a ocupa și a administra Bosnia și Herțegovina. În plus, monarhiei i se permitea să ocupe sangeacul Novi Pazar, o fîșie de teritoriu dintre Serbia și Muntenegru. Aranjamentele teritoriale au constituit principala tranzacție a conferinței. Drept urmare, Rusia dobîndea o poziție puternică în jumătatea de est a peninsulei, iar Imperiul Habsburgic o poziție similară de dominație în vest, inclusiv o influență majoră în Serbia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de bocanci plini de praf pe care îi scuturi. Piele scofâlcită. Riduri umplute de praf. Praf care nu mai vrea să iasă. De fapt, nici nu trebuie să iasă. Pantoful deci. Apoi limba pantofului. O jupoi, o tai într-o fâșie lungă, o fâșie găurită la cap, eventual te folosești de o sulă încălzită în flacăra de la aragaz. Dai două găuri. Și niște șireturi îți mai trebuie. Noduri care să nu scape strâns. O anvelopă. Una spartă, cu trei-patru petice. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de praf pe care îi scuturi. Piele scofâlcită. Riduri umplute de praf. Praf care nu mai vrea să iasă. De fapt, nici nu trebuie să iasă. Pantoful deci. Apoi limba pantofului. O jupoi, o tai într-o fâșie lungă, o fâșie găurită la cap, eventual te folosești de o sulă încălzită în flacăra de la aragaz. Dai două găuri. Și niște șireturi îți mai trebuie. Noduri care să nu scape strâns. O anvelopă. Una spartă, cu trei-patru petice. Nu mai poate fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
folosești de o sulă încălzită în flacăra de la aragaz. Dai două găuri. Și niște șireturi îți mai trebuie. Noduri care să nu scape strâns. O anvelopă. Una spartă, cu trei-patru petice. Nu mai poate fi reparată. Tai anvelopa, o altă fâșie lungă. Cât antebrațul e bine să fie. Să nu fie prea groasă, că nu se întinde. Nici prea subțire, că se rupe și te plesnește peste ochi și e vai de capul tău. Așa e numai bună. Arată a praștie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
intrat în comă. Deși accesul era foarte dificil pe „Terapie intensivă”, ni s-a permis supravegherea sa și permanent era cineva la patul său. Când durerile s-au întețit, a fost practic legat de mâini și de picioare, imobilizat cu fâșii groase de fașă medicinală, în speranța că vor reduce spasmul care-l consuma pe tata. Țin minte că-i dădeam suc de portocale, mai degrabă îi umezeam buzele, iar el îmi apuca atât cât mai putea mâna și se străduia
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
despre această categorie de aviație, ceva mai specială și mai puțin cunoscută. Hidroaviația românească se constituise în anul 1920, sub numele de Grupul de Aviație Maritimă, având baza în portul Constanța, apoi pe lacul Siutghiol (lac despărțit de mare prin fâșia de nisip pe care se găsește stațiunea Mamaia). În 1930, unitatea ia numele de Flotila de Hidroaviație. Avea acum o nouă bază (denumită hidroscală), tot pe Siutghiol, la Palazu Mare. Hidroavioanele aveau ca principală misiune patrularea deasupra mării, de-a
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
vast și tulburător bătea cu putere În porțile fortăreței dinăuntrul meu și Îi amenința serenitatea maiestuoasă. Ni s-a făcut frig și am plecat de pe plajă, fugind de prezența răscolitoare care refuza să-mi dea pace. Marea dănțuia pe mica fîșie de plajă, indiferentă la propria sa lege eternă și reiterîndu-și semnalul de atenționare, avertizarea sa. Dar un bărbat Îndrăgostit (deși Alberto folosea un cuvînt mai rușinos, lipsit de subtilitate) nu stă să asculte o asemenea chemare a naturii; În pîntecele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ajunge Într-un oraș sărăcăcios și lipsit de farmec, aflat Într-un contrast izbitor cu munții magnifici, cu păduri bogate, care Îl Înconjoară. San Martín e așezat pe pantele galben-verzulii care se pierd În adîncimile albastre ale lacului Lacar, o fîșie Îngustă de apă, lată de 35 de metri și lungă de 500 de kilometri. De cînd orașul a fost „descoperit“ ca stațiune turistică, climatul și dificultățile de transport au fost rezolvate, iar mijloacele sale de trai au devenit sigure. Primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
mult mai ademenitoare. Sus, pe cordilieră, În locul numit Casa Pangue, priveliștea cuprinde o superbă panoramă a Întregului Chile. Era un fel de răspîntie; sau, cel puțin, așa mi se părea mie atunci. Priveam spre viitor, spre ce se Întindea dincolo de fîșia Îngustă Închipuită de Chile, iar În minte Îmi sunau versurile poemului lui Otero Silva. OBJETOS CURIOSOS Lucuri curioase Din toți porii bazinului vechi și mare care ne ducea motocicleta se scurgea apă. În vreme ce țineam ritmul la pompă, visările mă purtau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Rădulescu Mihai decedase în ziua de 31 octombrie 1959. Nu știu dacă era specificată și cauza decesului, dar bănuiesc că da: prin strangulare. Peste câteva zile, datorită relațiilor lui Ticki în cadrul „Mafiei Albe“, sosiră și vești suplimentare: se spânzurase, cu fâșii rupte dintr-un crac de izmană, de rotița regulatoare a caloriferului din celulă. Bineînțeles, nu avusese la dispoziție cele cinci minute necesare ca să moară sufocat, ci, reperat prin vizetă, fusese transportat în stare de comă la spitalul închisorii Văcărești și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
noastre - și atunci vorba noastră devine de prisos...“ Pentru înălțimea de un metru a garniturii de calorifer, un sin gur crac va fi prea de-ajuns. De altfel, asta simplifica lucrurile: smulgi cracul din cusătură, iar apoi îl sfâșii în fâșii longitudinale, cu grijă - fiecare sfâșiere să corespundă expirației lungi și ample a unui om care doarme adânc, pentru a nu stârni bănuiala auditivă a paznicului... Apoi împletești fâșiile obținute trei câte trei, așa cum își împletea Nonina părul, pentru a fi
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
asta simplifica lucrurile: smulgi cracul din cusătură, iar apoi îl sfâșii în fâșii longitudinale, cu grijă - fiecare sfâșiere să corespundă expirației lungi și ample a unui om care doarme adânc, pentru a nu stârni bănuiala auditivă a paznicului... Apoi împletești fâșiile obținute trei câte trei, așa cum își împletea Nonina părul, pentru a fi sigur că nu se vor rupe din cauza greutății, iar împletiturile astfel dobândite le legi una de cealaltă ca să iasă o frânghie de peste un metru. Dacă strângi bine nodurile
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
totdeauna spirt la dispoziție, am renunțat și am continuat restul drumului în tăcere. Am ajuns destul de repede. La Jilava i-am găsit pe preot și pe gropari, care deschiseseră groapa: pe fundul acesteia stătea sicriul din scânduri albe de brad... Fâșia rezervată mormintelor celor din detenție se afla în partea de miazăzi a cimitirului și, pornind de pe înălțimea pe care era ridicată biserica, se lăsa apoi în vale spre răsărit. Mormântul lui Mihai era așezat chiar pe muchia dealului, restul sectorului
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]