54,110 matches
-
considerare Decizia nr. 10 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin care s-a reținut că plasarea în mod artificial a cererii de a se constata existența faptei ilicite discriminatorii, sub forma unui capăt principal de cerere, nu poate juca vreun rol în determinarea instanței competente să judece acțiunile în angajarea răspunderii delictuale pentru fapte discriminatorii. Această statuare este aplicabilă mutatis mutandis și în ipoteza faptei ilicite delictuale
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
care nu pot fi disociate de despăgubirile solicitate în vederea reparării prejudiciului cauzat. În consecință, cererile întemeiate pe dispozițiile art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil cuprind, în mod implicit, solicitarea de a se constata caracterul ilicit al faptei, care reprezintă una dintre condițiile necesare pentru atragerea răspunderii civile delictuale. ... 17. În sensul primei orientări au fost anexate sesizării următoarele hotărâri judecătorești definitive: Sentința civilă nr. 39 din 19 iunie 2017 a Curții de Apel Craiova - Secția I civilă
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
și de familie și Sentința civilă nr. 50F/2020 din 25 iunie 2020 a Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă. ... 20. În a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că cererile având ca obiect constatarea caracterului ilicit al faptei, întemeiate pe dispozițiile art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, au natura unor capete de cerere principale, cu caracter autonom, care intră în competența tribunalului, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă. ... 21. În fundamentarea
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
99 alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... 29. În susținerea acestui punct de vedere, procurorul general a apreciat că soluționarea problemei de drept supuse analizei implică stabilirea raportului dintre capătul de cerere având ca obiect constatarea caracterului ilicit al faptei și cel de acordare a despăgubirilor pentru repararea prejudiciului nepatrimonial. ... 30. În acest sens, a menționat că din interpretarea gramaticală a art. 253 din Codul civil rezultă că persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori amenințate poate
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
exercițiului unui drept care interferează cu alt drept nepatrimonial), inclusiv înainte de producerea unui prejudiciu [art. 253 alin. (1) lit. a) din Codul civil]. ... 35. Din perspectiva condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru admiterea cererii de constatare a caracterului ilicit al faptei, din analiza art. 253 alin. (1) din Codul civil rezultă că trebuie să fi avut loc o încălcare ori o amenințare a drepturilor nepatrimoniale ale persoanei fizice și tulburarea să persiste. ... 36. În schimb, pentru admiterea cererii de acordare a
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
admiterea cererii de acordare a despăgubirilor sau, după caz, a reparației patrimoniale pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat este necesară o condiție suplimentară, prevăzută expres de alin. (4) al art. 253 din Codul civil, și anume ca vătămarea să fie imputabilă autorului faptei ilicite. ... 37. Prin urmare, accesul la acest mijloc de apărare este garantat pentru simpla încălcare sau amenințare a dreptului nepatrimonial, îndeplinirea condițiilor necesare pentru angajarea răspunderii delictuale fiind necesară numai pentru capătul de cerere având ca obiect plata despăgubirilor. ... 38
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
cum există și posibilitatea admiterii ambelor capete de cerere. ... 41. Acest raționament juridic este valabil pentru ipoteza în care este neîndoielnică voința reclamantului de a învesti instanța cu un capăt de cerere distinct având ca obiect constatarea caracterului ilicit al faptei. ... 42. În schimb, dacă referirea la caracterul ilicit al faptei reprezintă doar expresia voinței reclamantului de a antama o condiție a răspunderii civile delictuale, menită a asigura obligarea celeilalte părți la plata despăgubirilor, se va considera că acțiunea are un
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
civil sunt inspirate din dispozițiile art. 28 și 29 din Codul civil elvețian, în care se consideră că gravitatea prejudiciului moral poate fi diminuată de satisfacția pe care victima a primit-o prin hotărârea de constatare a caracterului ilicit al faptei, care este publicată sau, după caz, comunicată unor terți. ... 55. Așadar, având ca reper modelul elvețian (dispozițiile art. 28 și 29 din Codul civil elvețian modificat în anul 1983), o reglementare relativ modernă, cu o jurisprudență deja conturată, intenția legiuitorului
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, raportat la art. 253 alin. (4) din Codul civil, se impune lămurirea cu prioritate a următoarelor aspecte: a) care este raportul dintre capătul de cerere având ca obiect constatarea caracterului ilicit al faptei, pe de o parte, și cel privind acordarea despăgubirilor pentru acoperirea prejudiciului nepatrimonial produs, pe de altă parte, respectiv dacă cererea având ca obiect constatarea caracterului ilicit al faptei care aduce atingere unui drept nepatrimonial, întemeiată pe dispozițiile art. 253
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
a nu face, ce intră în competența de soluționare a judecătoriei, conform art. 94 pct. 1 lit. h) din Codul de procedură civilă; ... c) care este instanța competentă material atunci când cele două capete de cerere (constatarea caracterului ilicit al faptei și plata despăgubirilor care nu depășesc valoarea de 200.000 lei inclusiv) sunt formulate simultan în acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 253 alin. (4) din Codul civil. ... ... 58. Cu referire la primul aspect, ce vizează raportul dintre cele două cereri, Înalta
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
una dintre ele, rezultă că fiecare dintre aceste cereri își păstrează caracterul autonom și distinct. ... 66. Sub un alt aspect, din cuprinsul art. 253 alin. (1) din Codul civil rezultă că, pentru admiterea cererii de constatare a caracterului ilicit al faptei, trebuie să fi avut loc o încălcare ori o amenințare a drepturilor nepatrimoniale ale persoanei fizice și tulburarea trebuie să persiste, în timp ce, pentru admiterea cererii de acordare a despăgubirii sau, după caz, a reparației patrimoniale pentru prejudiciul nepatrimonial
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
admiterea cererii de acordare a despăgubirii sau, după caz, a reparației patrimoniale pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat, este necesară o condiție suplimentară, expres prevăzută de alin. (4) al art. 253 din Codul civil, și anume ca vătămarea să fie imputabilă autorului faptei ilicite. ... 67. Cu alte cuvinte, pentru admiterea cererii de constatare a caracterului ilicit al faptei nu este neapărat necesară îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, în concret, accesul la acest mijloc de apărare fiind garantat pentru simpla încălcare
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
pentru fapta proprie trebuie să fie îndeplinite. ... 68. În aceste condiții, cererea întemeiată pe art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil nu poate fi considerată o specie a acțiunii în răspundere civilă delictuală întrucât constatarea caracterului ilicit al faptei, în temeiul textului legal menționat, este considerată de legiuitor ca fiind chiar una dintre modalitățile de apărare prevăzute în favoarea persoanei ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate sau amenințate, pe când, în cazul acțiunii în răspundere civilă delictuală, caracterul
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
incidente și în aceste situații, rămânând aplicabile, astfel cum prevede, în mod explicit, textul. ... 73. Cu alte cuvinte, sfera de aplicare a art. 253-256 din Codul civil este mai amplă decât aceea a ipotezelor de răspundere civilă delictuală tipică pentru fapta proprie, incluzând și ipotezele de lipsă a vinovăției, împrejurare față de care nu se poate aprecia că cererea de constatare a caracterului ilicit al faptei ar avea un rol pur argumentativ și că ar constitui o simplă afirmare a uneia
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
decât cel prevăzut la art. 1 alin. (4) de către asigurătorii RCA constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 50.000 lei. (2) Pe lângă sancțiunea contravențională principală prevăzută la alin. (1) , în funcție de gravitatea faptei, Consiliul A.S.F. poate aplica și sancțiunile contravenționale complementare prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. b) și f) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și
HOTĂRÂRE nr. 298 din 5 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266652]
-
proceduri, în privința sancțiunilor (norme de drept material) legiuitorul nu a prevăzut această posibilitate. Astfel, în practică au fost pronunțate soluții diferite, deși legea nu putea nici retroactiva și nici activa peste limitele de timp în care s-a săvârșit fapta de conflict de interese ori în care a existat starea de incompatibilitate și acestea și-au epuizat efectele. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt evidențiate aspecte din practica judecătorească referitoare la fapte de conflict de interese săvârșite anterior intrării în
DECIZIA nr. 577 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266584]
-
face vreo referire la răspunderea instituției publice ca autor al infracțiunilor de luare de mită sau abuz în serviciu, reglementările vizând incriminarea faptelor comise de funcționari, agenți publici, criteriile fiind aplicabile exclusiv persoanelor fizice. Totuși, persoana juridică poate comite orice faptă de corupție în calitate de instigator sau complice, în situația în care sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de lege pentru existența acestor forme de participație penală. În raport cu aceste considerente, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
sau în art. 145 din Codul penal anterior) trebuie să existe anumite raporturi, precum cele de muncă, de numire ori de învestire într-o funcție, ceea ce nu se regăsește în situația persoanei juridice. Totuși, persoana juridică poate comite orice faptă de corupție în calitate de instigator sau complice, în situația în care sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de lege pentru existența acestor forme de participație penală. ... VI. Opinia specialiștilor consultați În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
dintre aceste activități pot fi inițiate de persoana juridică sau acceptate de aceasta exclusiv în considerarea uneia sau mai multor atribuții, îndatoriri ale funcționarului/funcționarilor public(i) sau privat(ți) care își desfășoară activitatea în cadrul respectivei persoane juridice; aceasta, deoarece o faptă de corupție nu se poate comite decât în legătură cu un act care intră în competența persoanei fizice care are calitatea de funcționar public sau privat, iar nu cu un act de competența persoanei juridice în care își desfășoară activitatea
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta. (2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârșită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracțiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
și a persoanelor singure pentru creșterea natalității, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.103/2022, derulat de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și de Ministerul Muncii și Protecției Sociale; în declarație se consemnează în mod obligatoriu aserțiunea «Sub sancțiunile aplicate faptei de fals și uz de fals în acte publice, conform prevederilor Codului penal, declar că datele din declarație sunt corecte și complete ... ... 6. La anexa nr. 9, „IX. Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană
ORDIN nr. 846 din 28 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266378]
-
penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârșită ori a cărei săvârșire se pregătește, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut. [...] (3) Atunci când există probe din care să rezulte bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală și nu există vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare față de aceasta, care dobândește calitatea de suspect
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. (3) În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum și de ruina edificiului. (4) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabilește prin lege specială. ... 34. Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători“ - S.A. (CFR
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
publicului larg au nevoie să fie sistematizate și etapizate pentru a distinge între subtilitățile acestor tipuri de infracțiuni contra persoanei. În acest scop, trebuie valorificate simultan atât o perspectivă legală, respectiv felul în care legea definește și sancționează o asemenea faptă, cât și o perspectivă umanistă, așa-numita perspectivă victimologică. Aceasta din urmă ia în considerare atât cauzele favorizante, cât și efectele pe care le suferă persoanele afectate prin exploatare în contextul traficului. Un astfel de proces de evaluare este, după
MECANISM NAȚIONAL din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265243]
-
persoanele fizice, amenzi maxime egale cu de trei ori valoarea beneficiului rezultat din încălcare, atunci când beneficiul poate fi determinat, chiar dacă această sumă depășește valorile maxime prevăzute la lit. a) și b) . ... (4) În funcție de natura și gravitatea faptei, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute la alin. (1) , A.S.F. poate aplica următoarele sancțiuni contravenționale complementare: a) interzicerea accesului la o funcție care necesită aprobarea de către A.S.F. pentru o perioadă cuprinsă între unu și 5 ani de la comunicarea deciziei de
LEGE nr. 65 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266325]