3,956 matches
-
era o mândrie nu numai pentru familie, ci și pentru sat. Multe dependințe, animale de tot felul și un mic "parc de mașini" îl plasa pe Dragomir Burciu, printre gospodarii de renume ai Costișei. Căsătoria i-a binecuvântat cu doi feciori, voinici și frumoși, ca niște brazi: Gheorghe și Valentin (astăzi asociați într-o societate de mare valoare pentru întreaga zonă a Rădăuților). Destinul a decis ca Gheorghe să vadă lumina zilei într-o minunată zi din inima toamnei (12 octombrie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de pe Hlineț iubea o fată frumoasă de-a Puiuțului, de pe gârlă. Aceasta însă, nu-l iubea pe el, cu toate că era dintr-un neam ales, de-a lui Nică, a lui Toader Burciu. Domnicăi Clemenciuc îi plăcea pe Luca Lavric, un fecior înalt ca un brad și frumos fără de pereche, deși familia lui nu se ridica la acel rang, ca a Burcenilor. Pentru a se căsători cu ea, băietanul lui Burciu, a luat căruța cu doi cai zdraveni, alți doi feciori și-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un fecior înalt ca un brad și frumos fără de pereche, deși familia lui nu se ridica la acel rang, ca a Burcenilor. Pentru a se căsători cu ea, băietanul lui Burciu, a luat căruța cu doi cai zdraveni, alți doi feciori și-au "furat-o" (luat-o cu forța) pe fată. Aceasta se zbătea-n căruță ca o pasăre în cușcă. Feciorii au fost nevoiți s-o lege de căruță cu lanțurile. În țipete și urlete au ajuns la casa așa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Burcenilor. Pentru a se căsători cu ea, băietanul lui Burciu, a luat căruța cu doi cai zdraveni, alți doi feciori și-au "furat-o" (luat-o cu forța) pe fată. Aceasta se zbătea-n căruță ca o pasăre în cușcă. Feciorii au fost nevoiți s-o lege de căruță cu lanțurile. În țipete și urlete au ajuns la casa așa zișilor socri mari și au încuiat-o într-o cămară cu gratii la geamuri. Fata n-a mai contenit de plâns
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
venit la ea, Ca buni gospodari și oameni de omenie, au stat de vorbă cu ea și-au întrebat-o, de ce e atât de supărată pe ei. Binecrescută, fata le-a spus deschis că nu-l vrea de soț, pe feciorul lor, deoarece îl iubește pe Luca. Lui îi aparține inima ei, de când s-a ridicat fată în sat. Gospodarii i-au explicat băietanului că nu are rost s-o mai țină pe Domnica închisă în cămară, că nu-l va
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
300 de zloți tătărăști, precum și <citation author="unknown">„un sat În gura Strajnicei, anume Radoslăvești, unde au fostu Radoslav, ce-au fost cumpărat acel sat luminatul și răpousat părintele domniea meale Ștefan vodă, dela Singura și dela sora ei, Stanca, feciorii Anușcăi, nepoții lui Ivan Frănciuc, dreptu 52 zloț<i> tătărăști și după jaloba a lui nostru credincios boiarin, Clănău spătariul și a nepoatei sale, a noastră seminție, Dragna, le-au fost dat lor acel sat Radoslăveștii, unde au fost Radoslav
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a lor , cu cinci zloți . Simion din Frenciuci apare ca martor În zapisul de vânzare din 15 octombrie 1642, prin care Gligore Țapul și frații săi vând părțile lor din Drăgușeni. La 4 octombrie 1643 Andronic din Frenciugi și Vasile, feciorul Rusoi, vând lui Andoca și Măricuța a lor dreaptă ocină și moșie ce se va alege partea părintească din Drăgușeni cu tot venitul. Istratie, Olentie și Gligorie cu soția sa Chelsie din Frenciugi vând la 10 aprilie 1649 a lor
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
iulie 1653-3 / 13 martie 1658) a venit fostul pitar Andoca la 29 iunie 1656 cu , care și-au vândut a treia parte de sat din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, act Întărit de domn. Frații Bejan, Ionașco, Ileana, Gavril, feciorii lui Andronic din Frenciuci dau zapis de mărturie la 20 august 1657 pentru ocina din Căucești, vândută cu știrea lor de Bejan pitarului Andoca , printre martorii de la tocmeală găsinduse și Rango din Frenciuci. Marele vistiernic Solomon cumpără la 1 octombrie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În document se specifică: . Domnul Gheorghe Duca (noiembrie 1665-21/31 mai 1666; decembrie 1668-decembrie 1671; ianuarie -10/20 august 1672; decembrie 1578 noiembrie 1683) Întărește egumenului mănăstirii Galata din Deal stăpânirea asupra moșiei din satul Frănciuci, ținutul Vaslui, dăruită de feciorii răposatului Apostolache, fost mare spătar, În schimbul satului Căpotești, dăruit mănăstirii de tatăl lor . La 19 martie 1689 domnul Constantin Cantemir (15/25-iunie 1685-16/26 martie 1693) Întărește stăpânirea mănăstirii Galata din Deal asupra moșiei Frenciugi (Frenciuci), ținutul Vaslui, până când Îi
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Dosoftei”, 2000, p. 134-135, nr. 152. <endnotelist> 1 <Țara de> Jos. 2 <Țara de> Sus. </endnotelist> 2. 7189 (1681) ianuarie 8. - Gheorghe Duca Voievod Întărește egumenului mănăstirii Galata din Deal stăpânirea asupra moșiei din satul Frănciuci, ținutul Vaslui, dăruită de feciorii răposatului Apostolache fost mare spătar, În schimbul satului Căpotești dăruit mănăstirii de tatăl lor. </citation>. Dat-am cartea domnii méle rugătoriului nostru egumănului de la Sv(â)ntaa mănăstire de la Galata din déal, ca să hiie volnic cu cartéa domnii méli a opri
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
nu se va ști niciodată. Ducele a stat În coliba de pământ câteva ceasuri bune și a ieșit de acolo tulburat. Nu a apucat să mai vină și altă dată, deoarece la puțină vreme după aceea a murit. În schimb, feciorii lui se mai abăteau din când În când din drumurile pe unde Îi ducea vânătoarea, ca să-l salute pe sihastru, spre nemulțumirea clericilor de la Curte, care, cu excepția părintelui Bernhard, Îl urau din răsputeri. Haina lui aspră și sfâșiată pe alocuri
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
era situată undeva la ieșirea din sat, la capătul unei ulițe strâmte și sinuoase. În partea opusă gardului curții, dincolo de ulicioara îngustă, se ridica un alt gard din nuiele împletite. Aici, lângă gard, se afla fântâna săpată de bunicul cu feciorii lui mai mari. Avea o apă rece, proaspătă și bună încât așa cum se spune ținea și de foame. Vorbă să fie. Nu era adâncă, deoarece avea izvoare puternice. Nu avea tuburi. Pentru a-i susține marginile și pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mai reprezentative. E trecută În clasa a III-a În ceea ce privește organizarea ei și investițiile. Are o Întindere de 50 ha și 30 de vaci. Asolamentul e Întocmit În vederea obținerii de furaje. Mulge cu mâna, ajutat de soția sa și un fecior. Are un tractor, câțiva cai și 3-4 porci. Casa de locuit e din lemn cu pereții dubli din scânduri, parter și etaj. Are lumină electrică și calorifer. Grajdul de vaci are un pod - șură, spațios. Vacile stau pe două rânduri
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nr. 1. Orice Întârziere Înseamnă pagubă. Toată munca familiei e condiționată de cele două ore de colectare, dimineața și seara. La o altă fermă, cu altă ocazie, fermierul s-a scuzat că nu poate să ne primească, Întrucât unul din feciorii săi a fost nevoit să plece la oraș la o festivitate, așa că tatăl avea un număr prea mare de vaci de muls. Întrucât fermele sunt izolate În câmp, problema poștei, a ridicării si expedierii corespondenței are un loc Însemnat. Ridicarea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nu simte nicio atracție pentru fermă, el e sfătuit să-și aleagă altă ocupație. Dacă Însă vrea să rămână la fermă, el trebui să dovedească că e bun pentru așa ceva. De aceea mulți fermieri dau În dijmă sau arendă ferma feciorului, și numai după ce a dovedit că e capabil, rămâne fermier. Sistemul arendării sau dijmei este extrem de răspândit și constituie cheia marelui progres al agriculturii americane. Știința pune la dispoziția omului mijloace suficiente, dar a selecționa oamenii e mai greu. Pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
analize, educație sanitară și viață sportivă. Mâinile pentru un serviciu mai bun, include În special viața agricolă propriu-zisă. Cred că În acest sector am văzut realizări spectaculoase, mai bune, mai practice, decât cele obținute În școlile de agricultură. Câteva exemple. Feciorul de fermier Își ia obligația, de a crește 150 de pui de o zi, sub conducerea clubului. El a citit mult despre creșterea puilor, dar de data aceasta va trebui să noteze zi de zi greutățile ce le Întâmpină cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
sulfuroase Schinznach-Bad, apoi prin Lucerna, pe malul lacului celor 4 cantoane, pe admirabila șosea Alpenstrasse, cu un tunel săpat În munte, cu ferestre spre lac, apoi prin Fluelen, satul În mijlocul căruia e ridicat monumentul eroului lor național Wilhelm Tell, cu feciorul său cu mărul pe cap. De aici Începem să urcăm prin muntele Glaris, pe la Linthal. Începe să se lase frigul. Apare și zăpada. Ușoară la Început, aproape de vârf, ajunge la 30 cm grosime. Drumul e Îngust. Pe stânga peretele muntelui
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mare era însă cum să îi salveze pe acești băieți de răzeși și să-i ducă înapoi în satul lor. Apoi, după catastrofa retragerii, teroarea lui era cum se va înfățișa în fața acelor mame să le spună cum au pierit feciorii lor. Deci astea nu erau deloc povești eroice. Comporta mentul lui era moral fărĂ să fie eroic, etica lui era cotidiană și aplicată. Ne-am întors un kilometru din drum, pentru că și-a dat seama că o vânzătoare, dându-ne
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
pentru popor, avându-l pe I. Iacoban la pupitru, se adresa „dragilor și cinstiților săteni” spunându-le că tinerii studenți din societatea studențească „Junimea” din Cernăuți, scot gazeta pentru popor Deșteptarea pe care a înființat-o în 1907 Ion Grămadă, fecior de țăran din comuna Zăhărești, mort pentru țară în războiul de la Mărășești întro bătălie cu nemții.” (vezi Deșteptarea lui I. Grămadă la capitolul reviste). Editor și proprietar era Societatea Academică Junimea, redacția și administrația în Cernăuți - Piața Unirii nr.3
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
adusese mereu în casă amintirea camaradului lor sublocotenent I. Grămadă mort la Cireșoaia în 1917 în fruntea unității sale din Regimentul 8 Vânători, pe care o conducea la atac: „Unirea cea sfântă te cheamă-n livadă; Ascultă cum buciume sună! Feciorii ți-adună ; te-ndeamnă Grămadă Sositu-le-a ziua cea bună.” Gazetă pentru popor, Deșteptarea din 1921 mărturisea în numărul de început că „ nu se va amesteca în politică”. Era redusă la mărimea unei foi de carte și a numărat 152 de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și simplu Godacul de la Cernăuți. Pseudonimele, deci lucru sub acoperire, erau justificate. Dreptatea era într o permanentă luptă politică cu confrații de la Glasul Bucovinei, cărora le erau destinate articole ca acestea: „Cum prind agitațiile glasiste la țărani” de Gheorghe Moroșanu, fecior de țăran român; „Glasiștii <rectifică>”,, „Încrestările <glasului>”, „Infamiile Glasului Bucovinei”, „Campania glasistă”, „Glasismul și reforma agrară”. Erau numere de Dreptatea unde despre Glasul Bucovinei se vorbea acuzator în 4-5 articole, uneori în mai multe, lucru care nu servea unității românești
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Al.Vlahuță la 28 aprilie și publicată în Glasul Bucovinei la 9 mai 1919: Într-o sară, la cazarmă, sub copaci abianfrunziți, Dorobanții joacă hora, joacă brâul fericiți. După haină-s muncitorii de la brazdă, de la sat; După chiot sunt feciorii unui neam eliberat. Mai de-o parte, pe cărare, trecătorii stau și-admiră, „Cum, se poate, atâta viață să stârnească-o biată liră?” Un școlar de latinească, îmbrăcat pe românește, Cu ființa lui întreagă jocurile urmărește... Și-l întreb, de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ciprian Porumbescu. (Din colecția iconografică a Bibliotecii Bucovinei „I.G.Sbiera”) * În anul 1908, Societatea academică „Junimea” a editat o revistă populară foarte bună și foarte potrivită pentru nevoile culturale ale țărănimii. Conducătorul acestei reviste populare a fost regretatul Ion Grămadă, fecior de țărani din Zaharești, care în marele război de unire a poporului românesc a murit moarte de erou, scria Glasul Bucovinei în numărul său 606 din 7 ianuarie 1921. Deșteptarea, gazetă pentru popor, reapare în ianuarie 1921. În ea semnau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Primăveri se impune din ce în ce mai mult un talent, care se ridică deasupra nivelului școlar: Lucreția Clocotici. Ar merita să reproducem în întregime poezia: „Mai du-te, Iancule, o dată la 'mpăratu'”, dar ne limităm la ultimele două strofe: ...” Dar vreme e deatunci, feciorii tatii, Și ia ascultă... Iar e jale-n țară... Ce-i asta, Iancule, de gem din greu stejarii? Ascultă!... Parcă Morții buciumară! Hei, greai țărâna ce ne-astupă gura Și grea-i durerea ce străbate leatu! Ascultă! Te așteaptă iarăși
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a subsolului; să-i facă „să creadă”, să „fie convinși” că nu sunt o populație vânturată de ici-colo de diferite etnii agresive, de la Huni și Avari până la Rușii bolșevici sau nu, de la Turcii flegmatici și cupizi, Îndrăgostiți de fetele și feciorii noștri, la calviniștii unguri În ochii cărora, timp de câteva secole, eram ceea ce sunt azi țiganii În ochii unor Români primitivi, incapabili de a se valoriza prin ei Înșiși și care au mereu nevoie de „un altul”, evreu sau țigan
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]