3,332 matches
-
barbare". Ele vor trece de la acest stadiu la cel de state propriu-zise, cu structuri și instituții corespunzătoare. Ca urmare, pe plan juridic are loc o fuziune a instituțiilor romane și germanice, care a stat la baza structurilor politice ale statului feudal timpuriu în Europa apuseană. Tot în această perioadă s-au pus bazele alianței dintre "tron și altar", prin trecerea de la arianism la catolicism, în timpul lui Clovis. Dintre populațiile germane așezate în Galia la finele secolului al V-lea și începutul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
sentimentul de apartenență la o comunitate națională nu se va dezvolta decât progresiv la locuitorii Germaniei. Cuvântul "german" va fi extins mai întâi la cei ce vorbeau limba astfel denumită și apoi la teritoriul pe care îl locuiau (Germania). Regimul feudal organizat în perioada secolelor X-XI s-a consolidat, bazat pe instituțiile specifice ale timpului: vasalitate, beneficiu și imunitate 46. Combinarea celor două instituții, a vasalității cu beneficiul adică unirea devotamentului personal cu drepturile funciare -, va forma fieful (cuvânt german care
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
avea propriile venituri din fiefurile imperiale pe care le administra ca fidecomis. Autoritatea sa nu era însă recunoscută automat. Principii germani puternici nu îl respectau decât dacă el adăuga titlului său forța militară și încheia alianțe. Regele putea chema armata feudală, dar începând cu domnia lui Henric al IV-lea trebuia să specifice motivul expediției militare 56. Toți vasalii chemați trebuiau să se prezinte sub sancțiunea unei sume bănești. Durata serviciului militar nu era fixată, altfel numeroasele expediții italiene din acea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
mai puternic dintre ducii tribali și a fost desemnat de Conrad I59. Bavarezii și suabii sunt obligați să i se supună, fiind incluși alături de franconieni și saxoni sub domnia sa60. Jurământul de vasalitate semnifică faptul că legătura întemeiată pe dreptul feudal devenise nucleul noii ordini de stat. Aceasta înseamnă că procesul de feudalizare s-a accelerat. Domnia lui a produs efecte profunde și pentru că rex și regnum erau indivizibile, iar regulamentul dinastic pe care l-a adoptat în 929 a modificat
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
dominată de idea reconstrucției statale. Eforturile lor vor fi încununate de succes în timpul lui Frederic I Barbarossa (1152-1190), inițiatorul unei politici de reconstituire a autorității imperiale pe baza relației feudo-vasalice79. În acest fel începe reconstituirea domeniului regal, uzurpat de marii feudali în perioada luptelor pentru învestitură și anarhiei interne. Politica de echilibru promovată de împărat 80 a fost rezultatul colaborării cu stările privilegiate: asocierea marilor principi la guvernare, promovarea în demnitățile ecleziastice a oamenilor săi de încredere din rândul ministerialilor și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
stărilor privilegiate devine un fenomen european 81. În acest secol se dezvoltă "statul teritorial instituțional" (institutioneller Flächenstaat), care poartă cu sine, ca element complementar, "statul întemeiat pe stări" (der St(ndestaat). Acesta se substituie, din secolul al XIII-lea, statului feudal (concepția asupra acestui tip de stat este caracterizată de structura piramidală), prezentat ca stat întemeiat pe asociații de persoane (Personenverbandstaat)82. Ordinea feudală, cu îndatoririle ei militare, a introdus o clasificare complexă, cu diferite denumiri ale stărilor. Ierarhia feudală cuprindea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
complementar, "statul întemeiat pe stări" (der St(ndestaat). Acesta se substituie, din secolul al XIII-lea, statului feudal (concepția asupra acestui tip de stat este caracterizată de structura piramidală), prezentat ca stat întemeiat pe asociații de persoane (Personenverbandstaat)82. Ordinea feudală, cu îndatoririle ei militare, a introdus o clasificare complexă, cu diferite denumiri ale stărilor. Ierarhia feudală cuprindea după suveran, într-o anumită ordine numită în izvoare germane "ordine a scuturilor" (Heerschildordung)83: seniorii principii laici și ecleziastici (princeps, Fürst, barones
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
statului feudal (concepția asupra acestui tip de stat este caracterizată de structura piramidală), prezentat ca stat întemeiat pe asociații de persoane (Personenverbandstaat)82. Ordinea feudală, cu îndatoririle ei militare, a introdus o clasificare complexă, cu diferite denumiri ale stărilor. Ierarhia feudală cuprindea după suveran, într-o anumită ordine numită în izvoare germane "ordine a scuturilor" (Heerschildordung)83: seniorii principii laici și ecleziastici (princeps, Fürst, barones, sir, Herren), cavalerii (Dienstmanen, ministeriales, ritter)84 etc. Nevoile sporite ale suveranului și exigențele sale, în
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
întregului Imperiu. Ierarhizarea socială a fost păstrată și transmisă prin două "oglinzi" izvoare de drept (spiegel): Sachsenspiegel (1230) și Schwabenspiegel (1274)95. La sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul celui de-al XIV-lea, perioadă ce coincide cu anarhia feudală a interregnului (1254-1273) și cu limitarea incipientă a puterii imperiale, se constituie stările, care vor dobândi, în virtutea privilegiilor, caracter corporativ: principii laici și ecleziastici (Fürsten), seniorii (Herren) și cavalerii (Ritter). Acestor trei stări privilegiate li se vor adăuga orașele, care
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
perioada războaielor mondiale, postulează o tradiție neîntreruptă din secolul al XII-lea până în secolul al XX-lea103. O exaltare a acestui mit, care să justifice un punct de plecare cu tradiție milenară, nu este benefică realității istorice a poporului german. Mentalitatea feudală nu poate decât să fie recunoscută, acceptată și opusă justificărilor ideologice de tipul teoriei "spațiul vital". De aceea trebuie să acordăm atenție factorilor reali, premiselor naturale care au determinat sporul demografic, dezvoltării metodelor și tehnicilor noi de muncă, aplicate în
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
105. Expansiunea spre est cuprinde un spațiu ce include Silezia, Polonia Mică și Polonia Mare, Boemia și Moravia. Atenția regilor germani s-a îndreptat și către Transilvania 106, în cadrul politicii de colonizare a regatului maghiar arpadian. Aici procesul de înstăpânire feudală s-a accentuat spre finele secolului al XIII-lea, în condițiile unei îndelungate rezistențe din partea populației românești, care a reușit să-și păstreze organizațiile în teritoriile de margine. Dând curs politicii împăraților germani, regalitatea maghiară a recurs la colonizarea unor
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în cursul războaielor pentru Italia, Hohenstaufenii au acordat primele privilegii generale principilor (anul 1138 marchează începutul domniei Hohenstaufenilor). Frederic I Barbarossa (1152-1190) a restabilit autoritatea imperială luptând contra puterii papalității, a autonomiei orașelor Italiei de Nord și a emancipării seniorilor feudali, în special a lui Henric "Leul", duce de Saxa (Saxonia)113. Tot în timpul domniei sale începe fărâmițarea teritorială, care sfârșește prin slăbirea puterii centrale. Seniorii ecleziastici și laici obțin cvasi-suveranitatea teritorială. În Dieta de la Regensburg, din 17 septembrie 1156, prin intermediul principilor
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
facto la tronul imperial. Alegerea împăratului va deveni treptat o "licitație" pentru principii electori, care ofereau tronul pretendentului mai bogat (este ilustrativ chiar cazul alegerii lui Carol Quintul). Domnia lui Frederic al III-lea (1440-1493) a accentuat fărâmițarea și anarhia feudală 149, deși în timpul lui două Diete succesive au adoptat hotărâri importante în încercarea de organizare a Imperiului. 5. Reformarea Imperiului. Fărâmițarea politică și începutul renașterii germane Pe scena unei Europe care căuta să își definească frontierele statale, cazul Germaniei rămâne
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
la Marea Nordului) sau cele libere (Ländstädte) precum Trevira, Magdeburg, Mainz, Würtzburg, Frankfurt, au impus cu mai mult sau mai puțin succes, dacă nu independența lor totală, cel puțin o autonomie foarte largă 162. Ele au constituit în inima vechiului Imperiu feudal nuclee generatoare ale unei vieți politice noi, fondată pe sentimentul până atunci necunoscut al vieții colective. Ceea ce a însemnat apariția unei adevărate inflorescențe de ligi, corpuri, bresle, corporații și frății 163. O simplă asociere de fapt a bogatelor bresle de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
puternice și mai ambițioase decât altele, au făcut efortul de a se transforma în suveranități coerente, exercitând asupra întregii părți din teritoriu totalitatea drepturilor agregate de care urmau să se bucure cândva. Stopând ascensiunea micii nobilimi la limitele unor drepturi feudale inferioare, limitând ambițiile orașelor și ținând sub un control sever așezările rurale, cucerind față de Imperiu privilegiul (immédiateté), ele sunt în curs de a constitui mici state teritoriale, pe baza unei administrații din ce în ce mai expansive și centralizate. Această ofensivă s-a lovit
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
condus mișcările țărănești din Badenul de Sus (1443), episcopatul de Salzburg (1458 și 1462) și Hegau (1460). Două răscoale propagă în această perioadă idei care promovau înlocuirea structurilor societății, înlăturarea autorităților bisericești și laice, egalitate, desființarea tuturor sarcinilor față de stăpânii feudali, Biserică și stat etc. În anul 1476 a izbucnit răscoala în episcopatul de Würzburg, condusă de Hans Böheim168 (Hans Fluierașul) din Niklashausen, la care au participat 34 000 de țărani, iar în 1514, răscoala țărănească sub conducerea uniunii "Sărmanul Conrad
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
din vara anului 1525, o serie de înfrângeri în ciocnirile cu armatele nobililor. Represaliile au fost dure: Müntzer a fost prins, judecat și executat, zeci de mii de țărani au fost uciși, alții au suportat amenzi uriașe și creșterea sarcinilor feudale. 3. Biserica în contextul Cruciadelor și al Reformei religioase 3.1. Germania și Cruciadele În forma lor clasică, cruciadele au avut loc în secolele XI-XIII (1096-1270), fiind rezultatul transformărilor economice, sociale, politice și spirituale din Europa de Apus, perioadă străbătută
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
al universalismului politic, "continuator al împăraților romani". Din nefericire, împăratul Germaniei a murit în anul 1190, înecat în râul Kara-Su. Este salvarea Islamului, datorată unui asemenea eveniment neașteptat. Deși o parte a armatei germane se retrage, o mică parte dintre feudalii germani au rămas alături de Frederic, fiul împăratului, în așteptarea francezilor, alături de care vor participa la asediul orașului Acra185. Memoria cruciadelor reține tragismul morții unui mare număr din cei înrolați în rândul mulțimii, a multor cavaleri, dar unul din cele mai
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de dezvoltare a vechiului regim, rolul istoric al stărilor s-a diminuat, servind ca instrument suveranului în executarea mai ușoară a legilor. Numai clemența și protecția absolutismului regal menținea Adunările de stări, considerându-le un suport convenabil în apărarea ordinii feudale. Între 1618 și 1648 întinse regiuni ale Germaniei vor fi devastate și depopulate. Generalul Wallerstein a devenit marele învingător, cu ajutorul căruia Habsburgii au reușit pentru un timp recatolicizarea 227. Succesele lui Ferdinand au creat o stare de teamă în rândul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a Țărilor de Jos246. Statele aveau dreptul să ceară satisfactio și assecuratio. Învingătorii puteau cere dușmanilor să plătească despăgubiri de război. Consecințele teritoriale nu sunt mari în cazul Tratatelor din Westfalia: Habsburgii cedau Franței un ansamblu destul de confuz de drepturi feudale și de proprietăți asupra Alsaciei; Suedia își realiza ambițiile, primind Pomerania orientală și episcopatele de Boemia și de Verden, asigurându-și controlul estuarelor fluviilor germane Oder, Elba și Weser. Spre deosebire de Alsacia, pe care negociatorii din Westfalia au avut grijă să
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
se punea în mișcare, declanșat de reformele militare ale lui Scharnhorst, Gneisenau și Clausewitz 282. 2. Decăderea Imperiului Șocul care va provoca prăbușirea Imperiului german va veni din Vest, după ce în 1789 izbucnea Revoluția franceză 283: forțele burgheze elimină ordinea feudală; separația puterilor și drepturile omului devin garanțiile libertății și egalității tuturor cetățenilor. Revoluția franceză nu s-a extins în Germania. Dacă s-au desfășurat mișcări sporadice, care au vizat reducerea discrepanței privilegiilor dintre nobilime și burghezie, dacă marile spirite ale
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ecou în Europa 284, iar Germania a fost afectată mult de schimbările sociale. În țările Confederației Rinului, apoi în Prusia (la îndemnul lui Stein, Hardenberg, Scharnhorst, W. von Humboldt), au fost aplicate reforme care au făcut să dispară barierele regimului feudal, constituind preludiul instaurării unei societăți burgheze liberale, aptă să-și asume responsabilitățile; șerbia a fost abolită, a fost garantat accesul la meserii, s-a instituit autoadministrația comunală, iar egalitatea în fața legii a fost ridicată la rang de principiu, serviciul militar
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Germania era definitiv? Desigur, este dificil de dat un răspuns, având în vedere că imaginea Franței revoluționare domina deja de trei ani Europa. Chiar fără a avea un orizont clar al evenimentelor, țăranii din Germania au auzit de abolirea obligațiilor feudale. Pentru a preveni o ridicare a maselor, unii principi au adoptat o serie de reforme, iar alții, precum principele de Hessa, au trecut la represalii. La peste un sfert de secol de "Germania luminilor" (Aufklärung), presa se afla în pericol
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
politică, economică și militară a Franței în Europa au suscitat reacții naționale antifranceze în Prusia, Spania, în Tirol sau Italia. Suveranii europeni au înțeles că numai împreună pot lupta împotriva mișcărilor naționale. Într-o Europă marcată încă de "Vechiul Regim" feudal, agrar și autoritar, sentimentul național își găsea sursa în reîntoarcerea la tradiție. Acesta este și cazul Germaniei, unde națiunea apărea ca un corp viu, cu rădăcini adânci în istorie, și unde limba, cultura, miturile în totalitate constituiau spiritul național (Volksgeist
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în fața împăratului, dar trebuia să facă efortul de a atrage de partea politicii sale majoritatea deputaților din Reichstag. Dreptul de vot recunoscut cetățenilor din diferitele landuri (Länder) nu era încă omogen. Prusia și-a imprimat tradițiile acestui sistem de guvernare (feudale, militare, autoritare). Împăratul (Deutscher Kaiser) era și rege al Prusiei, iar Adunările erau dominate de o majoritate prusacă 435. Rezultă că regimul nu putea fi nici democratic, nici parlamentar: pe de o parte, împăratul putea proclama starea de asediu, de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]