12,214 matches
-
mântuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturală și le aduce în starea de grație.” (în Lucian Blaga „Elanul insulei”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, p. 42). Din mărturisirile Elenei Daniello se conturează profilul de creator genial al poetului și filosofului Blaga, care în scrisori i se confesa prietenei sale sau îi închina câte un poem tulburător ca mesaj, încântător în expresie. Gestul neprețuit pe care Elena Daniello l-a făcut pentru poet și pentru istoria literaturii noastre de a copia
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
care Anca Sîrghie o prezintă publicului sibian, tema unei teze de doctorat devine suport pentru inițiativa istoricului literar Anca Sîrghie de a crea un prim “studiu monografic” dedicat lui Radu Stanca. Realizarea acestei teze a fost apreciată în 1981 de filosoful Constantin Noica, drept un gest de dreptate pentru artist și pentru cultura românească: Într-un ceas când absurdul, morbiditatea și manierismul solicită tineretul nostru din toate părțile, o asemenea lucrare face dreptate nu numai unui mare destin românesc, ci și
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
majoritate a oamenilor nu dau atenție decât la ceea spun (sau aud) și neglijează aproape total forma în care spun (sau înțeleg)”. Aceste forme de comunicare derivate sunt explicate și raportate la situația de comunicare ideală, la care se referă filosoful german Jügen Habermas (unul dintre ultimii reprezentanți ai Școlii de la Frankfurt, a neokantienilor) care, într-adevăr, în cele două volume ale lucrării sale Teoria acțiunii comunicative (din 1981), demonstrează adâncul dezechilibru comunicațional tocmai prin această discrepanță ușor sesizabilă dintre proiecția
Daniela Gîfu: Temeliile Turnului Babel. O perspectivă integratoare asupra discursului politic. Prezentare de Eugeniu NISTOR () [Corola-blog/BlogPost/339477_a_340806]
-
asigură existența prin mutilarea spiritului și condiționarea conștiinței. Dacă la Orwell, instinctul este interzis, la Huxley instinctul este nu doar acceptat, ci împins până la paroxism. O lume aflată în afara istoriei, pentru că istoria și timpul s-au oprit. În acest sens, filosoful și politologul american Francis Fukuyama în cartea sa, „The End of History and the Last Mân” (Sfârșitul Istoriei și Ultimul Om), previzionează că universalizarea democrației liberale de tip occidental semnalează sfârșitul evoluției socioculturale a umanității și definitivarea primeia (democrației liberale
Aldous Huxley: Minunata lume nouă. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339439_a_340768]
-
de investigare. Atât de bună cu celelalte, atât de generoasă în creditare, Filosofia trebuie să-și delimiteze din nou teritoriul. Pe această direcție se înscrie efortul cercetătorilor vizând, odată cu savoarea angajării pe coordonatele luptei noii filosofii, aprofundarea cunoașterii fascinantei vechi filosofii. Axele comunicării Profesorul Vlăduțescu este printre primii cercetatori care au făcut studii de cercetare și definire a comunicării ca știință unitară. Domnia sa afirmă că “în studiul „Communication theory as a field” (1999), Robert T. Craig arată că “seven major traditions
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
2008a), comunicarea organizațională (Riondet O., 2011a) și informația de arhivă și bibliotecă (Riondet O., 2008b). III. Concluzie Radiografia prezenței lui Odile Riondet în orizontul comunicării ne arată un specialist în domeniul comunicării cu o temeinică baza filosofica (alături de mai mari filosofi precum Im. Kant, P. Ricoeur, E. Levinas, M. Foucault, îi găsim citați pe Constantin Noica și Lucian Blaga), cu o extinsă cultură comunicaționala și cu o gândire capabilă de inferențe rafinate și originale. După cum s-a dovedit, are realizări revelatoare
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
sufletul nostru: „Trecut și viitor e în sufletul meu ca pădurea într-un sâmbure de ghindă, iar infinitul, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă” și de la lucrarea lui A. Schopenhauer, Lumea ca voință și interpretare, în care filosoful german șterge granița dintre vis și realitate, considerându-le forme ale aceluiași fenomen, duc pe eroul nuvelei la concluzia că „dacă am afla misterul prin care să ne punem în legătură cu aceste două ordini de lucruri care sunt ascunse în noi
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
de investigare. Atât de bună cu celelalte, atât de generoasă în creditare, Filosofia trebuie să-și delimiteze din nou teritoriul. Pe această direcție se înscrie efortul nostru vizând, odată cu savoarea angajării pe coordonatele luptei noii filosofii, aprofundarea cunoașterii fascinantei vechi filosofii. Bibliografie Bunge M., Scientific Research, Heidelberg, Springer, 1967, vol. I. Grize J.-B., Logique et langage, Geneve, Ophrys, 1990. Hegel G.W.F., Prelegeri de istorie a filosofiei, București, Academiei, vol. I, 1963. Hegel G.W.F., Fenomenologia spiritului, București
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
în mine, încurcat de-o lacrimă. Poate de aceea nu avem o literatură a triumfului, cum e cea americană, întrucât la noi abia acum, ca în scurta perioadă interbelică probabil, mai depășești obstacolele numai cu talentul și în opinci, precum filosoful Constantin Rădulescu Motru; sau ca Petre Pandrea, cu pasărea măiastră în suflet și cu utila cobiliță pe umăr, de parcă mereu ar fi fost necesar să stea în cumpănă în fața persoanelor și a situațiilor. Ei au beneficiat de șansa la individualitate
Despre viitorul la care aspirăm: Viața este un lut căruia voința îi dă formă. Liviu Rebreanu () [Corola-blog/BlogPost/339552_a_340881]
-
limbă maternă, original poet, îndrăgostit de Franța și de limba franceză” (în: Préface la antologia La Brigade, Éd. Arcam, 2002),iar alții cu Laforge etc. Foarte dificil de deslușit în toate tainele sale, întrucat poetul Constantin Frosin e dublat de filosoful, esotericul, omul de cultură cu bogate lecturi, traducătorul Constantin Frosin, discursul său poetic nu poate fi încadrat într-o direcție anume, într-un curent sau orientare literară. Ceea ce se observă de la o primă și atentă lectură, este tocmai această așezare
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
un sentiment de simpatie reciprocă, dar și puțin din educația primită acasă. În primul rând, politețea nu este o formă de comunicare apărută acum; ea parvine multor secole de evoluție a relațiilor dintre oameni. De exemplu, în Antichitate, erau apreciați filosofii. Ei reprezentau un model în societate. De aceea, și Socrate a fost tras la răspundere și obligat la exil ori sinucidere (el a ales să bea cucută), pentru un motiv greu de înțeles astăzi: că ar fi corupt, prin discursurile
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
Autorul cărții lui Iov lasă să se întrezărească un sistem de pârghii cosmice, un background metafizic care a scăpat sistematic nu numai filosofilor catafatici, idealiști (Platon, Descartes, Spinoza, Leibniz etc.), dar chiar și apofaticilor, nihiliștilor, subteranilor. Există probabil o arie a spiritului unde nu avem acces la răspunsuri decât printr-un cod lingvistic complicat, printr-o ,,chineză” a Absolutului. Nagarjuna, scepticii greci, Pirhon
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
clinicii, a sifilisului, a palorii, a ștreangului, a mocirlei, a vertijului și excesului. Sănătatea,robustețea psihica de bucătar, de primar comunal, de protopop, e întotdeauna perdantă, neproductivă în plan creator. Pe de altă parte suferința, sfâșierea existențială a artistului, scriitorului, filosofului etc. ar putea fi tributul plătit Inexprimabilului, Nicăieripestetotului divin pentru forțarea granițelor ontologice. Dacă viața este făcută să fie trăită (cu veselia și ignoranța păstrăvului de munte căruia nu-i pasă cine i-a ascuțit coada și i-a pictat
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
de investigare. Atât de bună cu celelalte, atât de generoasă în creditare, Filosofia trebuie să-și delimiteze din nou teritoriul. Pe această direcție se înscrie efortul nostru vizând, odată cu savoarea angajării pe coordonatele luptei noii filosofii, aprofundarea cunoașterii fascinantei vechi filosofii. Bibliografie
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
Tudor Mușatescu În lumina soarelui, postată deasupra noastră, ca un acoperiș de tablă încins, am o nostalgie a străbunilor care, dând înainte, oare câte generații?, petreceau ziua de vară altfel, într-o casă modestă, răcoroasă, ancorată, ca un gând de filosof, pe malul unui lac sau al unei ape curgătoare ca vremea. Vorbesc de timpuri cu mult mai încoace față de locuința lacustră, firavă și incomodă, contemporană fiarelor preistorice, poate uriașilor legendari, zeilor: cum să-i negăm (la zei și uriași mă
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
și, în același timp, un monument al tradiției istorice. Savantului născut în fostul județ Tecuci i-a fost consacrată ediția din 2008 a colocviilor ce se desfășoară anual în noiembrie la Casa de Cultură din Tecuci și care poartă numele filosofului Ion Petrovici. Remarcabila manifestare din urmă cu un an s-a concretizat într-o însumare de comunicări care accede acum la lumea tiparului sub coordonarea profesorilor Adrian Michiduță și Viorel Burlacu („Vasile Pârvan - istoriosof”, Tecuci, Editura Centrului Cultural „Dunărea de
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: „Vasile Pârvan – istoriosof” () [Corola-blog/BlogPost/339582_a_340911]
-
deci întemeiată nu de greci, ci de deschidere binevoitoeare a literaturii la sincretism. Mai scurt, sincretismul a fundamentat filosofia ca discurs. Filosofia a devenit conștientă de sine ca mesaj filosofic, atunci când non-literatura produsă de Parmenide, Anaximandru (așa-zișii presocratici sau filosofi incipienți) a primit de la Platon și Aristotel o valoare în exteriorul literaturii. Inițial, sincretic, filosofia a constituit un mod neortodox de a face literatură. Este de neimaginat ce s-ar fi întâmplat dacă această non-literatură ar fi fost respinsă de
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul () [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
Reușește s-o facă, dar în mod inutil, căci o întârziere anticipată tot întârziere rămâne. A veni mai devreme în întârziere, tot întârziere înseamnă. Miezul acestei perspective ne cere Heidegger să-l modificăm. Noi, spune el, îi înțelegem pe presocratici (“filosofi incipienți” îi numește) după modul în care i-au înțeles Platon și Aristotel. Aceștia însă îi înțelegeau ca elemente ale proiectului lor de a instaura falimenta sincretismul literarului cu filosoficul și de a autonomiza filosofia. Platon și Aristotel au luat
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul () [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
înțelegeau ca elemente ale proiectului lor de a instaura falimenta sincretismul literarului cu filosoficul și de a autonomiza filosofia. Platon și Aristotel au luat din modulul de literatură amestecată cu filosofie al muncii spirituale a celor ce au fost numiți filosofi presocratici tot ce era „platonician” și „aristotelian”. Îi vedeau prea interesat, prea proiectiv, prea determinat. Având puterea de a decide cursul istoriei dicursurilor literare și filosofice ei au decis. Îi vedeau prea bine pe “presocratici”, ca să-i vadă într-adevăr
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul () [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
de a decide cursul istoriei dicursurilor literare și filosofice ei au decis. Îi vedeau prea bine pe “presocratici”, ca să-i vadă într-adevăr și corect. Trebuie, arată Heidegger, să încercăm să gândim inocent grecește, să gândim gândirea greacă în raport cu gândirea filosofilor inaugurali, iar nu în raport cu perspectiva indusă de Platon și Aristotel. De asemenea, să cercetăm gândirea greacă dincolo de tălmăcirile ei în latină și în afara atragerii ei în jocul evangheliilor, al gnozei și scolasticii. Jacques Derrida este, după Nietzsche, primul care readuce
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul () [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
de investigare. Atât de bună cu celelalte, atât de generoasă în creditare, Filosofia trebuie să-și delimiteze din nou teritoriul. Pe această direcție se înscrie efortul nostru vizând, odată cu savoarea angajării pe coordonatele luptei noii filosofii, aprofundarea cunoașterii fascinantei vechi filosofii. Bibliografie Bunge M., Scientific Research, Heidelberg, Springer, 1967, vol. I. Grize J.-B., Logique et langage, Geneve, Ophrys, 1990. Hegel G.W.F., Prelegeri de istorie a filosofiei, București, Academiei, vol. I, 1963. Hegel G.W.F., Fenomenologia spiritului, București
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
multor personalități ale mediului cultural. Le-a solicitat să enumere zece autori ori zece titluri de cărți ce le-au marcat decisiv existența și le-au modelat destinul spiritual. Au răspuns apelului optsprezece intelectuali: poeți, istorici, critici, romancieri, pictori, eseiști, filosofi, regizori, actori, juriști, profesori. Unii dintre destinatari, după cum arată editorul, n-au dat curs solicitării. Dan C. Mihăilescu este cel de-al nouăsprezecelea, domnia sa redactând și introducerea. Strădania tuturor este, înainte de toate, una de problematizare a cititului și lecturii. Pe
DAN C. MIHĂILESCU: Invitaţie ispititoare în paradis, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339636_a_340965]
-
literară. Ulterior, ele au devenit tipare filosofice. În ele se întâlneau sincretic literatura și filosofia: se făcea filosofie cu mijloace literare. La Friedrich Nietzsche întâlnim un sincretism invers: acesta realizează literatură cu un instrumentar filosofic. Spre deosebire de Platon care a rămas filosof, Friedrich Nietzsche se înscrie în două istorii : istoria literaturii și istoria filosofiei. Un sincretism specific descoperim la Jacques Derrida : ca și Platon, acesta face filosofie cu mijloace literare, dar o face anume ca filosofie. El extinde filosofia pe domeniul literaturii
FLORENTIN SMARANDACHE: Extensica şi estetica paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339641_a_340970]
-
amănuntele contemporane e facilitat de reluarea opiniilor diverșilor înțelepți, dintre care, una, pe cât de adevărată, pe atât de cinică: „Nu e nevoie de atâta osteneală și de atâta sânge... Dacă îi omori scriitorii, și poporul e ca și mort”; uneori, filosofii cad în jocul stăpânilor și ceea ce nu ai fi crezut, iată, se întâmplă: e bine să te ferești de filosofi, de cei oficiali, am adăuga noi. Din curentul paginilor răsfoite, apare ecoul suferinței, ca o fată morgana de care au
Jurnal de scriitor aflat sub dictatura inspirației () [Corola-blog/BlogPost/339685_a_341014]
-
e nevoie de atâta osteneală și de atâta sânge... Dacă îi omori scriitorii, și poporul e ca și mort”; uneori, filosofii cad în jocul stăpânilor și ceea ce nu ai fi crezut, iată, se întâmplă: e bine să te ferești de filosofi, de cei oficiali, am adăuga noi. Din curentul paginilor răsfoite, apare ecoul suferinței, ca o fată morgana de care au nevoie, din empatie, însetații de adevăr, care, pierzând drepturi și slujbe, merg azi la vot, în urne distribuind speranța lor
Jurnal de scriitor aflat sub dictatura inspirației () [Corola-blog/BlogPost/339685_a_341014]