3,215 matches
-
făceau toate voile, ginerele văduvei părea neîmpăcat, pentru că "nu era la casa lui". Povestea cu Busuioc Verde-nflorit [Canciovici] narează istoria unui erou, conceput în urma înghițirii unei semințe de busuioc, care, devenind flăcău, îi cere tatălui său armele de vânătoare. Flăcăul nu reușește să vâneze nimic; urmărind o vacă de munte (vaca este socotită simbolul pământului dătător de hrană, al fertilității și al bunăstării), flăcăul intră sub pământ. Aceasta îi spune lui Busuioc că este o zână menită să-i fie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în urma înghițirii unei semințe de busuioc, care, devenind flăcău, îi cere tatălui său armele de vânătoare. Flăcăul nu reușește să vâneze nimic; urmărind o vacă de munte (vaca este socotită simbolul pământului dătător de hrană, al fertilității și al bunăstării), flăcăul intră sub pământ. Aceasta îi spune lui Busuioc că este o zână menită să-i fie soție. Eroul se-ntoarce acasă, îi povestește tatălui său întâmplările prin care a trecut, iar tatăl îi mărturisește fiului că și el a vrut
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la ținta sa. Tânărul ajuns în vârful copacului, își recuperează săgeata. Coboară, socotind că "este sec de noroc", întrucât "nu-și aflase acolo pe scrisa lui". Pornește la drum cu o bufniță agățată de spinarea lui, urmată de un alai. Flăcăul se trezește lângă o zână frumoasă, însoțită de șase roabe, alături de șapte piei de bufniță. Toți nuntașii sunt uimiți de frumusețea miresei fiului cel mic. După aruncarea în foc a pieilor de bufniță, mireasa pleacă, zicându-i: Până nu vei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de recuperare a fetei: "Ce-ai făcut, mai aveam trei zile s-o port, de nu m-ai prinde la cumnata mare și la cea mijlocie nu mă mai vezi." Fata cea frumoasă de la bal devine din nou broască și flăcăul reușește "să-și prindă" nevasta la cumnata cea mare. Prințesa Roasca-Broasca, o poveste rusească prezintă aceeași situație. Părintele, care-și îndeamnă fiii să tragă cu arcul și să meargă în pețit "unde îi va cădea săgeata", are surpriza ca cea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ia vițeaua, pe Sf. Ilie, că i-a stricat holda de grâu, iar pe mama Soarelui, c-a luat-o prizonieră pe mireasa lui. La sfârșit, Soarele îi spune să-și ia mireasa și să plece. Soarele e om, e flăcău, în povestea Soarele e totdeauna supărat [Niculița-Voronca, II]. Un împărat are o fată așa de frumoasă, încât Soarelui îi cade dragă și o cere de nevastă. Împăratul n-a vrut să i-o dea. În curtea împăratului s-a angajat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
d. "Norocirea" Însoțirea dintre un/o nenorocit(ă) și un/o norocit(ă), ca modalitate de aducere a destinului favorabil, reprezintă un nucleu central pentru multe narațiuni populare românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului [Botezatu], nenorocul unui flăcău se transformă, în cele din urmă, în noroc. După ce află de la moșul întâlnit în drum că "E peste fire să-și afle cineva ursita. Ia și te însoară, că în doi mai degrabă veți afla norocul", este îndrumat să meargă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu mere domnești, spre amiază - cu prăsade și, la apus - cu alune. Soarele îl vede din cer cum ia prăsade, și-i propune să-i țină locul doar de trei zile, fiindcă el este logodit și vrea să facă nuntă. Flăcăul cere drept simbrie, trei pungi de galbeni și mâncare. Acceptând târgul, rostește, așa cum l-a învățat Soarele: "hop, hop, unde mă gândesc, acolo să mă găsesc!" Ajunge în casa Soarelui. Aici, Păsărilă întârzie dimineața (împăratul păsărilor, care le poruncea să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
noroc și este sfătuit să se însoare, că poate va avea femeia noroc, ori vei face copii și va avea vro unul din copii, și de pe norocul aceluia toți veți trăi. În povestea Norocul (Niculiță-Voronca), ni se relatează istoria unui flăcău frumos, "care slujea pentru o mulțime de bani și de ei n-avea parte". Ducându-se la împărat să-i facă dreptate, fata împăratului îi iese înainte zicându-i: "dacă n-ai noroc, însoară-te, că poate avea femeia d-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zicându-i: "dacă n-ai noroc, însoară-te, că poate avea femeia d-tale ori vreun copil, și-i trăi și d-ta de pe norocul lor." Supărat că fata a judecat în locul lui, împăratul îi spune "să fie ea femeia flăcăului". Fata își ia basmaua din gherghef și pleacă. Îl trimite pe bărbatul ei să vândă basmaua în târg. Flăcăul îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta voia să se convingă că femeia lui a făcut basmaua. După un timp, vine
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
trăi și d-ta de pe norocul lor." Supărat că fata a judecat în locul lui, împăratul îi spune "să fie ea femeia flăcăului". Fata își ia basmaua din gherghef și pleacă. Îl trimite pe bărbatul ei să vândă basmaua în târg. Flăcăul îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta voia să se convingă că femeia lui a făcut basmaua. După un timp, vine un alt boier mare în dugheana lor și o fură pe nevasta flăcău1ui. Dar de demult, în Moldova întreagă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
noroc și le merge bine, dar cum le-a ieșit copilul acel cu noroc din casă, și norocul li s-a dus, și numai ce vezi că au sărăcit." O variantă a acestei povești este Norocul. Paserea. Învățăturile [Niculiță-Voronca, II]. Flăcăul care slujește pentru o piatră, supărat că pasărea i-o ciopârțește, se hotărăște să meargă la împăratul, convins că-l va aștepta o judecată dreaptă. Surprinzându-și fiica tocmai când voia să cumpere pasărea de la flăcău, împăratul o alungă. Ea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Paserea. Învățăturile [Niculiță-Voronca, II]. Flăcăul care slujește pentru o piatră, supărat că pasărea i-o ciopârțește, se hotărăște să meargă la împăratul, convins că-l va aștepta o judecată dreaptă. Surprinzându-și fiica tocmai când voia să cumpere pasărea de la flăcău, împăratul o alungă. Ea se dovedește a fi partea flăcăului, după ce acesta depășește mai multe probe. Este trimis în lume "ca să se-nvețe minte". După ce pune în aplicare cele trei învățături ale babei întâlnite în cale (să sară în ajutorul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
supărat că pasărea i-o ciopârțește, se hotărăște să meargă la împăratul, convins că-l va aștepta o judecată dreaptă. Surprinzându-și fiica tocmai când voia să cumpere pasărea de la flăcău, împăratul o alungă. Ea se dovedește a fi partea flăcăului, după ce acesta depășește mai multe probe. Este trimis în lume "ca să se-nvețe minte". După ce pune în aplicare cele trei învățături ale babei întâlnite în cale (să sară în ajutorul oricărui va fi nevoie să nu rămână la casa unde
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dă fata. În oglindă au văzut că fata este moartă, cu covorul au ajuns imediat la ea, iar floarea a înviat-o. În basmul Cele douăsprezece fete de-mpărat și palatul cel fermecat [Ispirescu], se narează o situație specială. Un flăcău orfan, ce se născuse în ceas bun și era ursit să ajungă ceva, se duce la curtea împăratului. Slujba lui de căpetenie era să dea în fiecare dimineață câte un mănunchi de flori la fiecare din cele 12 domnițe. Aceste
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat [Ioniță] are ca nucleu epic secvența pețitului, iar inelul reprezintă aici simbolul legământului dintre doi tineri. Un flăcău frumos și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat [Ioniță] are ca nucleu epic secvența pețitului, iar inelul reprezintă aici simbolul legământului dintre doi tineri. Un flăcău frumos și înstărit merge în pețit să "găsească pă unde ar fi fete
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat [Ioniță] are ca nucleu epic secvența pețitului, iar inelul reprezintă aici simbolul legământului dintre doi tineri. Un flăcău frumos și înstărit merge în pețit să "găsească pă unde ar fi fete de el". El a aflat că "într-o comună", la o babă se află o fată pe placul lui. Condiția esențială, pe care o punea pețitorilor, era
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fi fete de el". El a aflat că "într-o comună", la o babă se află o fată pe placul lui. Condiția esențială, pe care o punea pețitorilor, era ca s-o păzească noaptea; cel care nu reușea, era ucis. Flăcăul merge mai întâi să vadă fata, se convinge că-i frumoasă și nu spune nimic; se duce seara la pețit. Baba îl amenință că, dacă a doua zi dimineața nu-și găsește fata, îi pune "capul în țapa de la gard
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
insistă asupra rolului jucat de noroc în alegerea partenerului potrivit. Toate le alegi în lume, dar soțul ori soția nu, și-nsurătoarea ori măritișul mai merge și la noroc: dacă ai noroc, câștigi, dacă nu, nu." După o îndelungă căutare, flăcăul, care terminase de efectuat stagiul militar, își găsește o fată cu care se-nsoară. Abia după căsătorie, fata își arată adevărata fire. Perechea se dovedește a fi nepotrivită, lipsind înțelegerea dintre cei doi parteneri. Când îi zicea bărbatul să nu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
obicei la care participă și nunii; tot atunci are loc o masă fără dar; duminică dimineața se joacă o doniță cu apă scoasă de mireasă din fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții în viață. Donița este împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi, cărora
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un flăcău cu părinții în viață. Donița este împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, în locuri deosebite. Iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, apoi se înapoiază, repetând alte trei jocuri, în jurul doniței
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
deosebite. Iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, apoi se înapoiază, repetând alte trei jocuri, în jurul doniței. Duminică, spre amiază, fetele și femeile aduc plocon miresei. Tot duminică, înainte de plecarea la biserică, se joacă din nou bradul; flăcăul care a jucat bradul ia o turtă și o frânge pe un șervet, aduce un pahar de vin și aruncă turta și vinul în patru zări; tot acum, ginerele dăruiește ceva soacrei, iar soacra ceva mirelui; aceste daruri se pun
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Gorgona, Eriniile etc.)" Tatăl unui băiat de-nsurat [Oprișan, II, Frumoasa lumii] îi dă acestuia o sută de groși, ca să se ducă la oraș să muncească, să facă bani și să se căsătorească. În drumurile sale, de la "o întreprindere la alta", flăcăul întâlnea, de fiecare dată, același om cu o ladă de vânzare, care spunea: Cine o s-o cumpere, o să-i pară rău, cine n-o s-o cumpere, tot o să-i pară rău. Preț - o sută de groși." În cele din urmă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
când se visează apă tulbure este semn rău, ghinion sau necaz. Cele mai frecvente credințe românești consemnate etnografic sunt legate de reprezentări feminine sau masculine ale apei sub forma știmei apelor: "Apa are știmă, se arată ca femeie și ca flăcău, fel de fel"237. Fiind personificată, toate legăturile pe care oamenii le aveau cu ea puteau fi concepute ca o relație cu un altul, chiar dacă aparține altei lumi. Cu apa se poate comunica (ne referim în acest sens la rolul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
zice, a spune, a răspunde, a întreba, a exclama, a replica etc.) și a unor semne de punctuație specifice: două puncte, linie de dialog sau semnele citării (ghilimele): — Hm! spuse ea arțăgos și cu un glas răgușit, însă forte. Ești flăcău în lege! [...] Ascultă, Costache, la cine o să stea „băiatul“? — La noi! explică Otilia. (G. Călinescu, Enigma Otiliei) Nararea prin relatare este modalitatea tradițională de istorisire, impunând discursul naratorului, în care este inserată și vorbirea personajelor. Transpunerea discursu lui eroilor în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]