3,170 matches
-
iar fata este scoasă de un flăcău din joc“, explică Dumitru Hriscu. Pe timp de iarnă se adunau acasă la un gospodar mai înstărit mai multe fete, acestea fie teșeau prosoape, torceau lâna, altele făceau mâncare. La claca veneau și flăcăii satului, iar, în momentele de pauză, flăcăii scoteau fetele la dans, deoarece, de regulă, gazda aducea și lăutari. Cu acest prilej, se înfiripau, adesea, cele mai bune relații de prietenie, care, ulterior, duceau la căsătorii, relatează prof. Vasile Boca. Este
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
din joc“, explică Dumitru Hriscu. Pe timp de iarnă se adunau acasă la un gospodar mai înstărit mai multe fete, acestea fie teșeau prosoape, torceau lâna, altele făceau mâncare. La claca veneau și flăcăii satului, iar, în momentele de pauză, flăcăii scoteau fetele la dans, deoarece, de regulă, gazda aducea și lăutari. Cu acest prilej, se înfiripau, adesea, cele mai bune relații de prietenie, care, ulterior, duceau la căsătorii, relatează prof. Vasile Boca. Este un obicei care s-a perpetuat până în
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
văzut acolo acea urnă în care se poate pune un bănuț, fiindcă totul costă. Și la păzitul usturoiului la șezătoare, fetele se duceau nu cu mâna goala nicidecum. Cu multe obiecte, cu de ale mâncîrii și ale băuturii, ca să dea flăcăilor și celorlalti de acolo, fiindcă totul se termina cu o petrecere, cu sperăm că se va termina și în această seara. Apoi ce m-a mai impresionat pe mine e că doamna Agapi a devenit în timp un adevărat muzeograf
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Stoica Daniel Ion ──────────────────────────────────────────────────────────��───────────────────── 595 Prahova Municipiul Ploiești 12022/1 2.500,00 81,00 Nedelcu Valentina ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 596 Prahova Municipiul Ploiești 12024/1 5.000,00 59,92 Lambru Maria ────────���─────────────────────────────────────────────────────────────────────── 597 Prahova Municipiul Ploiești 12025/1 5.000,00 83,36 Flăcău Voica ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 598 Prahova Municipiul Ploiești 12029/1 5.000,00 63,78 Josescu Ștefania- Daniela ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 599 Prahova Municipiul Ploiești 12030/1 5.000,00 46,28 Dobre Cristian ─────────────────────────────────────────────────────────────────���────────────── 600 Prahova Municipiul Ploiești 12038/1 5.000,00 81,67 Vasiloiu
HOTĂRÂRE nr. 686 din 28 iunie 2007 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică "Sporirea capacităţii de circulaţie pe Centura Ploieşti Vest km 0+000 - km 12+850". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189447_a_190776]
-
fi cea pe care aș adorat-o! Când eu însumi aveam cei 12 ani ai fiicei mele (în ziua când mi-a pus această întrebare), mamei îi plăcea să ne vorbească - sorei mele și mie - despre iubirea ei pentru un flăcău de odinioară. La vârsta de 16 ani, măritată încă și mai devreme de către autoritarul ei tată cu un cizmar dintr-un alt sat - care avea peste 40 de ani -, ea îl iubea pe un băiat de seama ei, gata de
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin () [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
și gospodarului care juca Cerbul și, apoi, să-și împartă câștigul. Un alt obicei cunoscut localnicilor din Sticlărie este „Bereza“. În Ajunul Crăciunului, alaiul de băieți merge pe la casele unde sunt fete de măritat pentru a le colinda. Pentru că, printre flăcăi, se află, de regulă, și alesul inimii, fata care primește „Bereza“ se pregătește intens, cu bucate alese, pentru a-și dovedi calitățile de viitoare soție. „Tânăra se pregătește cu mâncare, dar și cu prăjituri. Un moment foarte important al obiceiului
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
pentru care fata nutrește sentimentele de iubire și cu care visează să se căsătorească“, explică Dumitru Hriscu. Din acest motiv, colacul trebuie să fie cât mai frumos. În caz contrar, alesul inimii riscă să fie luat în râs de ceilalți flăcăi, care îi reproșează că și-a ales o fată certată cu bucătăria. În unele situații, se întâmplă ca tânăra să refuze alaiul. „Cele care cred de cuviință că nu s-au pregătit suficient de bine pentru a primi oaspeții nu
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
a primi oaspeții nu deschid ușa atunci când vin colindătorii“, spune profesorul. În acest caz, tânăra nu mai are ce căuta la jocul de a doua zi. „Dacă totuși vine, muzicanții cântă marșul de plecare, iar fata este scoasă de un flăcău din joc“, explică Dumitru Hriscu. Pe timp de iarnă se adunau acasă la un gospodar mai înstărit mai multe fete, acestea fie țeseau prosoape, torceau lâna, altele făceau mâncare. La clacă veneau și flacăii satului, iar, în momentele de pauză
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
din joc“, explică Dumitru Hriscu. Pe timp de iarnă se adunau acasă la un gospodar mai înstărit mai multe fete, acestea fie țeseau prosoape, torceau lâna, altele făceau mâncare. La clacă veneau și flacăii satului, iar, în momentele de pauză, flăcăii scoteau fetele la dans, deoarece, de regulă, gazda aducea și lăutari. Cu acest prilej, se înfiripau, adesea, cele mai bune relații de prietenie, care, ulterior, duceau la căsătorii, relatează prof. Vasile Boca. După încheierea sărbătorilor de iarna, în viața satului
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
fecior (stegar) pregătit de naș - și mersul terfarilor (mersul cu daruri al socrilor mici, împreună cu rudele lor, la casa mirelui). Nu se mai practică ritualul „Sângeorgiului“. În trecut, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), după ieșirea de la biserică, un flăcău învelit în ramuri verzi și încadrat de alți doi tineri, băteau la porți și urau de belșug. Gazdele, după ce îi udau cu apă, îi omeneau. În acest timp copiii din sat se urzicau (se loveau cu urzici). Folclorul coregrafic și
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
satului, N. Handrea să ia calea Moldovei. Datorită aceluiași tratament din partea baronului, alți locuitori ai satului au ales calea haiduciei. Cel mai cunoscut dintre aceștia a fost Pavel Handrea. Acesta, precum Pintea Viteazul, și-a format o ceață de 12 flăcăi, împreuna făcându-și veacul haiducind în împrejurimile Topliței, având ca si cartier general stăncile de la Ciobotani. După o îndelunga haiducie, în care au jefuit trăsurile bogaților care se îndreptau spre Borsec, în cele din urmă și aceștia au fost obligați
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
Mesia”", gospodarii îi primesc pe urători și îi cinstesc acum cu bani, dar mai demult îi cinsteau cu mere, nuci și covrigi. Seara mai târziu, ceata feciorilor pornea cu „Turca”, obicei de colindat în care o parte colindă, în timp ce un flăcău joacă acoperit de un covor împodobit cu „cănaci” colorați și sprijinit de o bâtă, terminată cu un „clonț” mobil, care se închide și se deschide la fiecare mișcare. Cel care joacă este însoțit de un alt flăcău, mascat de obicei
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
colindă, în timp ce un flăcău joacă acoperit de un covor împodobit cu „cănaci” colorați și sprijinit de o bâtă, terminată cu un „clonț” mobil, care se închide și se deschide la fiecare mișcare. Cel care joacă este însoțit de un alt flăcău, mascat de obicei în militar, care prin gesturile sale încearcă să înveselească gazdele, în timp ce colindătorii au aceeași intenție transpusă în verbul colindului "„Fă-te vesel gazdă bună”". Toată această ceată este acompaniată de unul sau doi fluierași. Melodia jocului este
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
înfundat,cojoaca ciobănească din piei de oaie prevăzută cu mâneci foarte largi sau zeghe și sarică,cioareci strâmți din dimie albă, căciulă sau renumita pălăriuță mocănească specifice zonei Sibiului.Un element specific portului bărbătesc din Corbi îl reprezintă cămașa de flăcău,care are brodate,pe spate, "cruci" - motiv ornamental cu semnificații profunde,relevând,sub asepct vestimentar,în accepția publică locală,maturizarea purtătorului devenit "crucea casei" - așadar,un sprijin de nădejde al grupului familial. Ion I. Ilinescu - "Corbi-Argeș,tradiție și contemporaneitate" , editura
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
ajunul Crăciunului se merge „la cântat”, „cântările-colind” avînd exclusiv o tematică religioasă. O formă arhaică de colind, întâlnită în Somușca este „Opru Szentek” sau „Sfinți Mărunți”, care are loc pe 28 decembrie în ziua de „Prunci Nevinovați”, când copiii și flăcăii umblă cu câte o nuia de alun în mâini, lovind pe cei care îi întâmpină la intrarea în casă și rostind o urare de prosperitate, sănătate, noroc, fericire în anul care urmează să vină, urare adresată evident celor pe care
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
la renumitul pelerinaj de la Mănăstirea din Șumuleu - Ciuc ori la Cacica. Șezătorile erau odinioară prezente și în Somușca, alături de hora satului, de bal ori de clacă, astăzi fiind înlocuite de discotecă. Acestea erau locurile în care se întâlneau fetele și flăcăii. Hora satului implica o participare mai largă a colectivității rurale, fiind o petrecere a tuturor. Avea loc în momentele mai importante de peste an ( Paști, Crăciun, Lăsata Secului ), la hram ori în zilele de duminică. Era organizată de către tinerii aflați în preajma
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
care ieșeau la horă purtau permanent în mâini un șervet și un buchețel de flori. Dacă fetei îi plăcea de un băiat, îi dăruia acestuia câteva flori, o bentiță cu mărgele (gherdan), precum și șervetul. Toate acestea vor fi purtate de flăcău astfel încât să fie văzute de către toată lumea ca semn al relației dintre cei doi. Puteau fi văzuți astfel, odinioară, în Somușca, la fel ca și în Cleja, Faraoani ori Galbeni, flăcăi care purtau cu mândrie flori și gherdane la pălărie și
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
mărgele (gherdan), precum și șervetul. Toate acestea vor fi purtate de flăcău astfel încât să fie văzute de către toată lumea ca semn al relației dintre cei doi. Puteau fi văzuți astfel, odinioară, în Somușca, la fel ca și în Cleja, Faraoani ori Galbeni, flăcăi care purtau cu mândrie flori și gherdane la pălărie și șervet la brâu. Nici flăcăii nu se lăsau mai prejos dăruind fetelor inele, mărgele, cercuri și nelipsitele „zale”. În cadrul ciclului familial, nunta ocupă un loc bine determinat prin latura ei
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
de către toată lumea ca semn al relației dintre cei doi. Puteau fi văzuți astfel, odinioară, în Somușca, la fel ca și în Cleja, Faraoani ori Galbeni, flăcăi care purtau cu mândrie flori și gherdane la pălărie și șervet la brâu. Nici flăcăii nu se lăsau mai prejos dăruind fetelor inele, mărgele, cercuri și nelipsitele „zale”. În cadrul ciclului familial, nunta ocupă un loc bine determinat prin latura ei spectaculară, prin implicarea (mai mult sau mai puțin directă) pe o scară mai largă a
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
piatră, pietros". Toponimii similare există în Transilvania (Coveș, Cuieșd), Moldova (Cuejdiu, Chiojdeni) și în Ungaria (pentru amănunte: Legenda istorisește despre o familie de moșneni care s-ar fi statornicit în localitatea Bătrâni (azi comună de sine stătătoare) care avea doi flăcăi și o fată. Când le-a venit sorocul, feciorul cel mare s-a așezat pe valea Chiojdului, întemeind o așezare nouă: Chiojdul Mare (astăzi Starchiojd), cel mic a înființat Chiojdul Mic (astăzi Chiojdu), iar copila s-a măritat și s-
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
sat, cu mic cu mare, urcă pe Dealul Boiștea pentru a ridica coroana. Mai corect spus pentru a ridica coroanele. La început era o singură coroană ce se ridica pe culmea dealului, dar de prin anii 70 ai secolului trecut, flăcăii din sat s-au împărțit în două tabere, probabil în urma unei certe și acum se ridică două coroane. Una se ridică în vechiul loc, iar alta pe culmea așa numitului Deal al Pârăoanilor. Dealul este împărțit în două de un
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
Atât boiștenii cât și pârăoanii parcurg exact aceleași etape în ridicarea coroanei, așa că prezentarea pe care o vom face în continuare va fi făcută cu referire strict la un dintre ele și nu la amândouă. După ce au urcat pe deal, flăcăii merg în pădurea din apropiere pentru a căuta doi molizi înalți, drepți și la fel de groși. Îi taie și îi aduc pe vârful dealului unde va fi ridicată coroana. După ce sunt curățiți de crengi aceștia poartă numele de durginețe. Totodată se
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
coroanei și cetină de molid cu care se vor împodobi, împleti durghinețele. Mai sunt aduse și câteva crăcane care vor servi la ridicarea coroanei. Uneori pregătirile pot începe înainte de Sâmbăta Mare, ziua în care se împletește și se ridică coroana. Unii flăcăii mai harnici acționează din timp aducând materialele necesare, pentru ca în ziua de sâmbătă să aibă totul la îndemână și să termine coroana mai repede. Există oarecare rivalitate cu privire la cine termină mai repede, boiștenii sau pârăoanii, pe lângă aceea dată de cine
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
ziua de sâmbătă să aibă totul la îndemână și să termine coroana mai repede. Există oarecare rivalitate cu privire la cine termină mai repede, boiștenii sau pârăoanii, pe lângă aceea dată de cine a făcut coroana mai mare și mai frumoasă. În timp ce unii flăcăi sunt plecați în pădure, alții rămân pe deal și pe vârful acestuia sapă doua gropi circulare cu o adâncime de aproximativ 150 cm și un diametru de aproximativ 100 - 110 cm din care se va ridica coroana. Între gropi e
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
de a se înțelege unii cu alții. E o dovadă de unitate între ei care vine din conștiința apartenenței lor la un loc și la un obicei de care sunt mândri și pe care îl respectă. După ce este înălțată coroana, flăcăii pleacă la casele lor, dar o parte din ei vor reveni pentru că la ora 12 când preotul împreună cu credincioșii ies din biserică și când clopotele încep să bată, vestind Înviere Domnului vor trebui să învârtă în apropierea coroanei asa numitele
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]