3,537 matches
-
până la cele mai prozaice consecințe sunt scriitorii Desperado. Drept care lectorul Desperado părăsește textul contra voinței lui (un text neîncheiat nu se abandonează ușor), cu o întrebare: Și acum? Autorul Desperado nu răspunde la întrebări, deci lectorul e veșnic mirat, nemulțumit, flămând, invitat la cină când gazda nu are vreme de el. Critic Până în prezent, criticul Desperado nu s-a maturizat. El este deocmadată o inteligență condiționată de principii fixe, de termeni preluați și sacrosancți, de abordări docte, ce tind să se
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tocmai curate, sunt corect croite. Gărzile au obiceiul de a atinge femeile. Uneori evident ca să le ofere o bijuterie, un inel, ceva mic de valoare. Alteori fără vreun scop anume. Cu intenții bune, sunt sigur. Gestul are o năvălnicie nemțească: flămând, cu ochii arzând. Le ating doar pe cele mânioase. Le calmează, sunt sigur. O atingere și se liniștesc ca celelalte. (Care uneori se cam tânguie. Ne privesc cu dispreț și neîncredere. Dar înțeleg în ce stare sunt. Sunt de partea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
deși, de fapt, poetul se află altundeva)? În suflet? În trup? Cele două tânjesc neîncetat unul după limbajul celuilalt. La urma urmei, acasă nu există. Viața e un fir plăpând, o nevoie nesfârșită de altceva și în această nevoie veșnic flămândă stau exasperarea și bucuria ei. Capitolul 4 Interviuri 4.1. Peter Ackroyd: Mintea este suflet" Născut la Londra în 1949, Peter Ackroyd, cititor și autor precoce (respectiv la vârsta de cinci și nouă ani), este, după multe voci critice, cel
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
prieten tot ce văd, tot ce-mi trece prin cap. LV. E drept că nu aderi la niciun curent de bună voie, că ești extrem de independent. Te-ai gândit cum ai descrie "mișcarea Julian Barnes"? Îndrăzneață, curioasă să știe tot, flămândă de afecțiunea cititorilor? Sau poate indiferentă, autonomă, disprețuitor ironică sau distantă (lucru de altfel extrem de neadevărat)? JB. Nu m-am văzut niciodată ca o mișcare cu un singur reprezentant, ori un scriitor cu trăsături ca ale nimănui altcuiva. Prefer să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
populare, cultivarea unei topici individuale devin tot atâtea atribute ale originalității scrisului jurnalistic eminescian. Aluzia ironică, vizând sfera vieții politice românești, structura anecdotică a articolelor, sunt generate și de apariția neologismului în construcții sintagmatice inedite: mândrie baronească, aer diplomatic, postulanți flămânzi, exigențe aristocratice, diletantism politic, dispoziții cosmopolite, justiții amovibile ș.a. Construcțiile oximoronice (capacități nule, deosebite capacități problematice) evidențiază contrastul dintre esență și aparență, specific vieții politice, și reflectă atitudinea satirică a gazetarului. Prin asocierile semantice inedite pe care le presupun, construcțiile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
se arată ridicat deodată în zările unei conștiințe mitologice: „Mi-au mai rămas în minte frânturi din timpuri duse? Treceam tăcut sub nouri în umbra unor oi. Ce-am mai păstrat din raza privirilor senine, din sufletul copilului vioi? Era flămând copilul, și oile flămânde, dar florile și pomii luceau în fel și chip... În jurul lui, pădurea vuia amețitoare și gâzele prin ierburi foșneau adormitor. Plângea mioara albă în plânsete amare și, tristă, șchiopăta de un picior. O mângâia copilul cu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
în zările unei conștiințe mitologice: „Mi-au mai rămas în minte frânturi din timpuri duse? Treceam tăcut sub nouri în umbra unor oi. Ce-am mai păstrat din raza privirilor senine, din sufletul copilului vioi? Era flămând copilul, și oile flămânde, dar florile și pomii luceau în fel și chip... În jurul lui, pădurea vuia amețitoare și gâzele prin ierburi foșneau adormitor. Plângea mioara albă în plânsete amare și, tristă, șchiopăta de un picior. O mângâia copilul cu ochiul și cu gândul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
rândul să afle ce scop îi hărăzise Atotputernicul, porcul a început să facă și mai mare gălăgie. Atunci, a fost pedepsit să grohăie toată viața și să caute ce i-a lipsit, adică rușinea. De aceea, porcul grohăie mereu, fie flămând, fie sătul, și rânește cu râtul în pământ. Când purcelul nu-și mai are loc pe masă, este înclocuit cu rață, gâscă, curcan sau chiar cu pește. Mi- amintesc cu mare plăcere de Sărbătorile din copilărie, când se adunau toate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Era odata un lup care trăia în ținuturile Betleemului. Păstorii știau că era periculos, de aceea în fiecare seară erau preocupați ca oile lor să fie asigurate. Mereu trebuia ca unul dintre ei să stea de veghe, căci lupu era flămând, șiret și rău. Era în noaptea de Crăciun. Un înger intonă un cântec de mărire și anunță nașterea unui prunc, a unui băiețel. Lupul se miră că păstorii merseră cu toții să-l vadă pe copil. “Pentru un copil nounăscut să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
intonă un cântec de mărire și anunță nașterea unui prunc, a unui băiețel. Lupul se miră că păstorii merseră cu toții să-l vadă pe copil. “Pentru un copil nounăscut să fie o asemenea agitație?!”, se gândi lupul dar, curios și flămând cum era, se furișă în spatele lor. Ajungând la staul, se ascunse și așteptă. Cănd păstorii, după ce l-au adorat pe Isus, și-au luat rămas bun de la Maria și Iosif, lupul consideră că i-a sosit timpul. Așteptă până adormiră
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
rândul să afle ce scop îi hărăzise Atotputernicul, porcul a început să facă și mai mare gălăgie. Atunci, a fost pedepsit să grohăie toată viața și să caute ce i-a lipsit, adică rușinea. De aceea, porcul grohăie mereu, fie flămând, fie sătul, și rânește cu râtul în pământ. Când purcelul nu-și mai are loc pe masă, este înclocuit cu rață, gâscă, curcan sau chiar cu pește. Mi- amintesc cu mare plăcere de Sărbătorile din copilărie, când se adunau toate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Era odata un lup care trăia în ținuturile Betleemului. Păstorii știau că era periculos, de aceea în fiecare seară erau preocupați ca oile lor să fie asigurate. Mereu trebuia ca unul dintre ei să stea de veghe, căci lupu era flămând, șiret și rău. Era în noaptea de Crăciun. Un înger intonă un cântec de mărire și anunță nașterea unui prunc, a unui băiețel. Lupul se miră că păstorii merseră cu toții să-l vadă pe copil. “Pentru un copil nounăscut să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
intonă un cântec de mărire și anunță nașterea unui prunc, a unui băiețel. Lupul se miră că păstorii merseră cu toții să-l vadă pe copil. “Pentru un copil nounăscut să fie o asemenea agitație?!”, se gândi lupul dar, curios și flămând cum era, se furișă în spatele lor. Ajungând la staul, se ascunse și așteptă. Cănd păstorii, după ce l-au adorat pe Isus, și-au luat rămas bun de la Maria și Iosif, lupul consideră că i-a sosit timpul. Așteptă până adormiră
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
tovarășii lor îndată se prăpădesc" - Iordache Golescu); 2204: Șchiopătura oilor/ E bucuria lupilor (Anton Pann; "Cei mari se bucură și se folosesc de relele care [îi] lovesc pe cei mici"); 2566: Pe unde sunt turme blânzi/ Sunt și lupi mereu flămânzi ("Unde sunt bogați sunt și dușmani care râvnesc la averile lor"); A8080: Lupul nu caută că oile sunt numărate etc. Orice tentativă de "gradare" a acestei opoziții privative e imposibilă (1985: Lupul frică n-are de mii și sute de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Valentin Coșereanu, Angelo Mitchievici, Mihai Iovănel, Loredana Opăriuc, Chris Tanasescu, Andrei Terian, Mircea Ciubotaru, Constantin Coroiu, Viorella Manolache, Gheorghe Fedorovici, Dan Bogdan Hanu, Paul Aretzu, Constantin Cubleșan, Ion Hadârcă, Horia Gârbea, Mircea Martin, Dan Ciachir, Mircea Muthu, Geo Vasile, Dinu Flămând, Mircea Tomuș, Marius Ghica, Ștefan Borbely, Ion Potolea, Dumitru Vacariu, Horia Ioan Groza, Mircea V. Ciobanu, Ovidiu Pecican, Elisabeta Bogățan, Constantin Abăluță, Grigore Ilisei, Lidia Stăniloaie, Aura Christi, Aura Simitopol, Roxana Patraș, Petru Bejan, Alexandru Racu, Sorin Lavric, Ilie Dan
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Alexandrescu, Alina Ledeanu, Mircea Petean, Radu Sergiu Ruba, Radu Mareș, Leonte Ivanov, Gaal Aron (Ungaria), Janina Ianoși, Marco Cugno (Italia), Basarab Nicolescu, Rudolf Windisch (Germania), Ion Ianoși, Dan Ciachir, Geo Vasile, Mircea Petean, Dan Puric, Daniel Cristea-Enache, Mircea Martin, Dinu Flămînd, Eugen Negrici, Irina Mavrodin, Nicolae Oprea, Paul Cernat, Adrian Popescu, Daniela Zeca, Varujan Vosganian, Marcel Petrișor, Sorin Dumitrescu, Virgil Nemoianu, Dumitru Augustin Doman, Theodora Stanciu, Clara Mărgineanu, Marius Ghica, Doina Uricariu, Florentin Palaghia, Cristian Tudor Popescu, Ileana Mălăncioiu, Gellu Dorian
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mențiuni ale unor vechi organizări politice (Vama, Poarta Ungra etc), originea geografică a locuitorilor (Suceveni-jud. Galați, Vrânceni-Bucovina), particularități ale activităților economice (Mălaiu, Viișoara, Bivolari, Stupina, Pietrăria, Ocna Sibiului etc), paticularități ale așezărilor (Capul Codrului, Capul Câmpului),starea materială a locuitorilor (Flămânzi, Bogatu, Calicu etc) ș.a. Nu putem trece cu vederea nici rolul didactic al toponimasticii, trebuind să subliniem importanța explicării de către profesor a sensului toponimelor, corelarea acestuia cu trăsăturile cadrului natural și cu particularitățile umanizării, ceea ce contribuie și la reținerea mai
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
pună probleme, să provoace tensiune, să îl transforme pe copil. [1] c) Dramatizarea -coordonate practic aplicative 1) Dramatizare în versuri, după un text în proză Text suport: Șiretenia vulpii Un om bun, neștiutor A venit în ajutor Unui șarpe cam flămând Care și-a cam pus în gând Repejor să-l răsplătească Cu o moarte nefirească. Asta ți-e dreptatea, șarpe? Spuse omul întristat.) Că doar eu te-am ajutat, Iar acum tu drept răsplată Mi-ai luat suflarea toată. Haidem
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
pună probleme, să provoace tensiune, să îl transforme pe copil. [1] c) Dramatizarea -coordonate practic aplicative 1) Dramatizare în versuri, după un text în proză Text suport: Șiretenia vulpii Un om bun, neștiutor A venit în ajutor Unui șarpe cam flămând Care și-a cam pus în gând Repejor să-l răsplătească Cu o moarte nefirească. Asta ți-e dreptatea, șarpe? Spuse omul întristat.) Că doar eu te-am ajutat, Iar acum tu drept răsplată Mi-ai luat suflarea toată. Haidem
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
fie nu aveau nici o legătură cu crimele, dar așa se cuvenea, că doar au fost uciși și sute de mii de cetățeni sovietici nevinovați, așadar o compensație în sânge nevinovat se cuvine. Cât despre înfometarea populației Basarabiei, justificată de ajutorarea flămânzilor din ... România, ironia doctorului habilitat în istorie V. Grosul se transformă în stupiditate. Rusia este arătată uneori și ca apărătoare a specificului poporului moldovenesc, a limbii moldovenești. Fără a ridica problema rusificării, a colonizărilor masive din secolul XIX, a închiderii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
era o lecție nepregătită, ci un mod de viață brutal agresat: "Habar nu aveam. Știam numai de Ceaușescu". Logica școlară era tot mai greu de aplicat în viață: "mi-era rușine că predau această limbă franceză [copiilor săraci]; erau și flămînzi. Mă gândeam când o să le folosească acestor copii ce predau eu aici". De altfel, chiar limba și cultura română erau dificil de asimilat după standardele academice. Pregătind inspecția pentru definitvat, o colegă a rugat-o să asiste la ora ei
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de ciocli și de hoți. Celebritatea nu e o recompensă ci un blestem, o pedeapsă. Dacă aș fi știut aceasta, m-aș fi dus să-l asasinez pe Brandes care a făcut cunoscută Europei prima mea carte: Foamea. Mai bine flămând decât celebru.” (idem, p.207). Trebuie să existe în percepția lui Papini niște fine receptacule ale realității prin care realități profunde și triste se întrevăd. Ce să fi fost care să îmbrace un scriitor celebru într-o astfel de haină
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
posibil ca un înfometat lipsit de adăpost și haine curate să rămână om și apoi să mai și ajungă un om celebru? Cum e posibil ca fără trebuințele de bază gratificate, în cumplită insecuritate, cu stima de sine ferfenițită, cu flămânde trebuințe de afiliere, cu sete devastatoare de estetic și cognitiv, omul să ajungă la autorealizare, adică la creativitate ca expresie a actualizării sinelui? Cu toate acestea, e interesant să faci un mic și poate insuficient excurs prin teoria gratificării a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
-mi ce vrei de la viață, că eu nu-i mai aud geamătul de desișul atâtor tonuri în care se răsfiră și nu-i mai pricep noima generală de prea simplă ce e". Grijuliu, pasă-mi-te, sătulul care nu crede flămândului îi ia acestuia din urmă interviu, și-l descoase până ce foamea lui, adusă în cuvânt, devine un reper distinct în mijlocul nedeterminării cu care până mai adineauri se confunda, o insulă cartabilă sustrasă derivei de armături conceptuale retentive, un banc închegat
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
duioșia sau atitudinea ironică a emițătorului, asemenea derivatelor antroponomastice (Guliță, Ioniță, Angheluș). Substantivarea adjectivelor potențează forța expresivă a textului, grație detașării însușirii pe care obiectul o posedă (a se compara om sătul cu Sătulul... din proverbul: "Sătulul nu crede celui flămând"). Verbalizarea adverbelor predicative care sugerează ezitarea subiectului vorbitor cu privire la informația comunicată (probabil, pesemne etc.) este una dintre modalitățile narative utilizate în proza fantastică (Mihai Eminescu Sărmanul Dionis). Dumitru Irimia observa că substanța/ conținutul funcției expresive este marcat "de confruntarea dintre
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]