5,879 matches
-
poată plasa În timp și spațiu "epoca lui Ștefan cel Mare"; să analizeze, să compare particularitățile monumentelor istorice vizitate; să aprecieze morala creștină și frumusețile florei și faunei acestei părți de țară; să motiveze de ce cunoașterea și ocrotirea monumentelor istorice, folclorice, ale mediului Înconjurător reprezintă Îndatoriri elementare ale fiecărui locuitor la țării. I. Pregătirea excursiei 1. Anunțarea excursiei: cu cel puțin două săptămâni Înainte de data efectuării ei, este anunțată excursia pe care o vor face elevii În nordul Moldovei 2. Pregătirea
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
au fost alese pentru a argumenta aceste observații. Alăturarea intonațiilor microintervalice cu durate scurte și lungi conferă un desen sonor original. Muzica religioasă a Evului Mediu va păstra caracterul simplu al ritmului egal, dar treptat va fi influențat de creația folclorică și va cunoaște o diversificare începând cu Ars Antiqua, prin crearea structurilor ritmice cu durate binare și ternare ca în exemplul din Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 182, unde întâlnim un ritm simetric încadrat în metrică ternară. În
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
melodice realizată de unii dintre interpreți. Acest tip de exprimare muzicală s-a păstrat până în zilele noastre. Tot din timpuri străvechi există și intonarea cu ison, adică sunet ținut peste care este interpretată melodia - vocal sau vocal-instrumental. Preluate din practica folclorică, aceste interpretări au fost introduse și în muzica religioasă sau cultă (vezi exemplul numărul 8). Intonarea simultană a mai multor sunete a dus la cristalizarea unui nou mod de concepere a discursului muzical, cel polifonic. În Evul Mediu, polifonia a
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
de idei, particularitatea județului Vaslui și trăinicia unei vieți normale au determinat și aici, ca de altfel în tot spațiul românesc, o emulație de valori materiale, spirituale și cultural-artistice, concretizate atât prin multitudinea de mărturii arheologice, antropologice, istorice, etnografice și folclorice, cât și prin ctitorirea unor monumente istorice de o frumusețe simplă, dar care probează capacitatea creatoare a oamenilor din acest spațiu și specificitatea cu care el s-a remarcat în cultura românească și universală. De la renumitele statui ale lui Ștefan
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Vaslui cuprinde într-un cadru variat,brăzdat de apele Prutului și Bârladului, meleaguri cu rezonanțe de legendă în care trecutul glorios de luptă și de muncă, păstrat în vestigii istorice și culturale de valoare națională și universală, în bogate tradiții folclorice, se îmbină armonios cu realizările zilelor noastre. Marele istoric Nicolae Iorga consemna în notele sale de călătorie: “Puține locuri îmi sunt mai duios cunoscute ca acest ținut al Vasluiului, care nu e nici la munte, nici la șes și se
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
vacă, pe care-i înjugau la o tânjală, cu care doi-trei gospodari dădeau, într-o zi de sâmbătă, ocol satului bântuit de molimă, "cu credința că, astfel făcând, holera fuge din sat în alte părți"484. Am insistat asupra viziunii folclorice despre holeră, așa cum se înfățișa această viziune în pragul secolului nostru, pentru a pune în lumină ambianța psihosociologică în care au trebuit să se desfășoare marile campanii antiepidemice. Remarcăm coabitarea anumitor firave convingeri realiste, unele provenite chiar din teoriile științifice
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pantere. Grație tehnicii, ne putem vinde sufletul pe Internet, chiar prin licitație deschisă. Marile mutații spirituale încep să-și arate colții. Computerele ne lustruiesc memoria. Nu sensibilitatea. În era computerelor, o cultură nu se mai poate mândri doar cu tezaurul folcloric. Dar și fără el va fi foarte trist. Civilizația actuală generează nostalgia față de bunul sălbatic de altădată. Niciodată nu este vinovată tehnica, ci mânuitorii ei. Economia de piață devine imbecilă când vrea să guverneze și sentimentele. Nici această arogantă eră
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
se transformă în nesimțire. Printre performanțele moralei se află și transformarea impecabilă a binefacerii în măgărie. La unele popoare, bârfa este mai gravă decât incestul. La noi, a devenit o sublimă relaxare. Înjurătura este o opinie filosofică formulată în termeni folclorici. I se întâmplă uneori și inteligenței să traverseze câte o cură de parșivenie. Spirala parvenirii : de la supus la suspus. Între sublim și abjecție oricând se poate înfiripa un concubinaj. Feriți - vă de sicofanți ! Sunt capabili să vă lingă tălpile până la
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sentimental. Mama e o povestitoare înnăscută. Ea nu se pierde în banalități și nici nu cade în ficțiuni pentru a da amploare narațiunii. Face selecție în ceea ce spune, cu credința că mi-ar folosi mie în explorările mele istorice, sociale, folclorice. Ea știe tot ce s-a întâmplat în satul nostru natal - Cursești Vale, județul Vaslui. Îți poate spune de fiecare familie de acolo câte ceva: cât pământ aveau, în ce fel de casă trăiau, câți copii au avut și cum îi
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93050]
-
a cruzimii, a perversității scrisului lor. In ce constă acea dublă neânțelegere (de care marii vinovați nu sânt "ignoranții occidentali", cum scrie uneori presa noastră, ci mai ales românii înșiși)? Mai întîi, în imaginea culturii românești, privită ca una tradițională, folclorică, agrară, cu un mare poet național intraductibil, cu câțiva prozatori ai lumii țărănești, cel mult cu stilizări în spirit modern ale obiceiurilor locale. Nu numai că nu cred că e așa, dar însăși ideea că ar putea exista în secolul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
le-am născocit. Dar și numele sunt autentice... vreau să spun că nu ar fi aparținut într-adevăr persoanelor evocate, ci că nu am inventat nici un nume, nici chiar cele care produc luxații în mușchiul limbii. Sunt nume istorice sau folclorice din țările și regiunile respective, adaptate nevoilor evocării fără transformări fonetice. A existat bunăoară un soldat egiptean Iahuben, un preot egiptean Tefnaht în textele cele mai vechi... Auta este un nume purtat de un erou luminos dintr-un basm african
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
trei fenomene deși, în definitiv, s-ar putea să fie și altfel. Dar socot că în preajma Baalbekului sau mai departe există legende în folclor, fie neculese de nimeni, fie neapărute în centru atenției. Sunt la urma urmei milioane de culegeri folclorice în toată lumea, însă folcloriștii au alte scopuri și recurg de obicei la alte moduri de interpretare. Iar vizita probabilă făcută de ființe superioare din altă planetă, nu neapărat din Marte, este atestată, dacă vrem să le interpretăm ca atare, de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
tinerii fiind atrași de folclorul autentic în mai mare măsură, ieșind din zona manelelor, a cântecului de prost gust pe care televiziunile particulare le promovează cu o agresivitate debordantă. Identitatea unui neam se regăsește într-o proporție uriașă în creația folclorică, în bogăția operelor culturale pe care le produce de-a lungul timpului prin contribuția atâtor generații trăitoare pe aceste meleaguri. După cum spun cronicile, acest meșteșug al cântatului la instrumente de fanfară a fost practicat din cele mai vechi timpuri, transmiterea
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
unde a ocupat locul II, fiind apreciată în special datorită cântecelor autentice din județul Botoșani. După o perioadă de absență de câțiva ani datorită schimbărilor petrecute în țară activitatea culturală revine în comuna Cordăreni odata cu înființarea Ansamblului Cordăreanca. Ansamblul folcloric “Cordareanca” a luat ființă în anul 2008 din dorința expresă a unui grup de iubitori ai cântecului și dansului popular din comuna Cordăreni în frunte cu primarul Constantin Dumitraș fost membru în formația de dansuri. Pornind de la ideea că nu
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Constantin Dumitraș fost membru în formația de dansuri. Pornind de la ideea că nu trebuie să uităm nici o clipă tradiția culturală, ansamblul Cordăreanca a pornit de la început pe un drum pe cât de anevoios pe atât de entuziast în a valorifica zestrea folclorică a comunei. Sub îndrumarea coregrafului Mihai Fediuc - referent la Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani și a instructorului Cristian Constantin Dumitraș, ansamblul s-a dezvoltat în spiritul valorificării folclorului autentic. Dansurile, corurile de fete, băieți, mixte, fanfară
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
mai 2009 Zilele comunei Albești - 02 august 2009 Zilele eroilor Cordăreni - 31 mai 2009 Festivalul - concurs ,, ASA-I JOCUL NEAMULUI" Vârful Câmpului - 8 iunie 2009 Festivalul - ,, Cântecului, portului, jocului și meșteșugurilor" - Festivalul coregrafic ,,Vasile Andreescu" Botoșani 7 august 2009 Festival folcloric interjudețean ,, Serbările Pădurii" Vorona - 08 septembrie 2009 Zilele comunei Lozna - 27 septembrie 2009 Zilele comunei Văculești - 04 octombrie 2009 Zilele orașului Botoșani - 10 ocombrie 2009 Festivalul de Datini și Obiceiuri interjudețean Bacău - 27 decembrie 2009 Festivalul de Datini și Obiceiuri
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
numai că au cântat cele mai vestite compoziții în aranjament deosebit, dar au și dansat. Oaspete de onoare al festivalului a fost și fanfara „Dunărea de Jos” din orașul Galați, România, care a înveselit sorocenii cu un recital de melodii folclorice. Deoarece toți s-au adunat pentru a afla cine dintre ei este cel mai bun, a urmat concursul propriu-zis. Cea de-a XII-a ediție a festivalului a adunat 14 orchestre de fanfară, care au concurat la două secțiuni: copii
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
adevărat. Am început să ghicesc în cărți și în cafea colegelor mele și prietenilor" (M, 37 ani, Iași). Pentru persoanele mai instruite imaginea divinației și a magiei este prezentată sub forma unui sincretism în care conviețuiesc laolaltă cunoștințe de sorginte folclorică, capacități înnăscute și o anume pregătire științifică. Practic este vorba de un fenomen de aculturație între elemente aparținând unei culturi populare și cultura modernă. Firește că în astfel de situații nu putem vorbi de o cunoaștere științifică (accentul cade pe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cer" în literatura universală și în folclor", în rev. Folclor literar, Timișoara, 1967. PARETO, Vilfredo, Traité de sociologie générale, Paris, Payot, vol. I-II, 1933. PAULOU, Jean, Vrăjitoria, traducere de Ofelia Screciu, Timișoara, Editura de Vest, 1992. PAVELESCU, Gheorghe, "Cercetări folclorice în județul Bihor", în Anuarul Arhivei de folclor, VII, Cluj, 1945. PERETZ, Henri, Metodele în sociologie. Observația, traducere de Cristina Gavriluță, Iași, Editura Institutului European, 2002. RAINEAU, Clémentine, Maladie et infortune dans l'Auvergne d'aujourd'hui. Médecins, malades et
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ghedeon, București, Ed. Minerva, 1974. Surse orientale, Lumea vrăjitorului, traducere de Laurențiu Zoicaș, București, Ed. Symposion, 1996. ȘINCAI, Gheorghe, Învățătură firească spre surparea superstițiilor norodului, ediție îngrijită de Dumitru Ghișe și Pompiliu Toader, București, Ed. Științifică, 1964. TALOȘ, Ion, "Cercetări folclorice în Țara Oașului", în Anuarul Arhivei de Folclor, Cluj, I, 1932. TEODORESCU-KIRILEANU, Gh., Credinți populare în cărți bisericești, în "Șezătoarea", nr. 6-7, 1899. TOCILESCU, Grigore G., ȚAPU, Cristea I., Materialuri folcloristice, București, Ed. Minerva, vol. II, 1981. TUCIDIDE, Războiul peloponeziac
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
S. Florea Marian, Nașterea la români. Studiu etnografic, București, Ed. Göbl, 1892, pp. 96-97. 70 Lucia Berdan, Fețele destinului. Incursiuni în etnologia românească a riturilor de trecere, Iași, Editura Universității "Al.I. Cuza", 1999, p. 59. 71 Gheorghe Pavelescu, "Cercetări folclorice în județul Bihor", în Anuarul Arhivei de folclor, VII, Cluj, 1945, pp. 59-61. Aceeași temă a ritualurilor schimbării numelui a fost tratată de o serie întreagă de autori, printre care: Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București, ed.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Anuarul Arhivei de folclor, VII, Cluj, 1945, pp. 59-61. Aceeași temă a ritualurilor schimbării numelui a fost tratată de o serie întreagă de autori, printre care: Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București, ed. cit.; Ion Taloș, "Cercetări folclorice în Țara Oașului", în Anuarul Arhivei de Folclor, Cluj, I, 1932; I.-A. Candrea, Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică. București, Ed. Casa Școalelor, 1944; V.M. Ungureanu, "Contribuții la studiul "terapeuticii" prin onomastică la români", în vol. Studii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
s-a făcut prin animatorii tineri, recrutați din sate și instruiți să promoveze activități economice, sociale, culturale bazate în principal pe revalorizarea tradițiilor. A fost organizat un târg local menit să reunească producătorii dar și pe cei care mențineau tradițiile folclorice, care acționau pentru sporirea atașamentului locuitorilor față de teritoriul lor. Restaurarea încrederii se poate face prin apelul la persoane dinafara localității. În Burgenland (Austria), în care promotorii de proiecte sunt rari, câțiva actori locali și-au unit forțele pentru a stabili
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cu pădurea din Visul unei nopți de vară, și sunt analogii destule. Citească însă cititorul cealaltă piesă și va vedea că insula e altceva, și nu numai pentru că aicea se trăiește absolutul unei singure iubiri. 160 În Furtuna, puținele date folclorice sunt neglijabile. În insula ei nu se petrece absolut nimic grotesc și nimic rizibil în zona înaltă a piesei. Iar singurul lucru nemiraculos este iubirea: Miranda, Ferdinand sunt, cu dragostea dintre ei, oricât de aparent nemotivată și de fermecător subită
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
semăna cu pădurea din Visul unei nopți de vară, și sunt analogii destule. Citească însă cititorul cealaltă piesă și va vedea că insula e altceva, și nu numai pentru că aicea se trăiește absolutul unei singure iubiri. În Furtuna, puținele date folclorice sunt neglijabile. În insula ei nu se petrece absolut nimic grotesc și nimic rizibil în zona înaltă a piesei. Iar singurul lucru nemiraculos este iubirea: Miranda, Ferdinand sunt, cu dragostea dintre ei, oricât de aparent nemotivată și de fermecător subită
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]