6,212 matches
-
ar trebui să facem? Cum vom rezolva această situație? "Știți, eu cred că pentru românii din Italia mai este, încă, mult de făcut, și asta în toate sectoarele: în politică, în societatea civilă, în biserică, în cultură. Același F.I.R.I Forumul intelectualilor români din Italia s-a născut tocmai ca urmare a acestei contestații, care se datorează și lipsei de prezențe a instituțiilor statului român, atât în patrie cât și în străinătate. În același timp, cred că este evident pentru toți
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
scurt (sperăm ca cititorul să nu se plictisească prea mult), un moment din perioada anilor 2007-2009 care este edificator. După o tentativă eșuată, a Ligii Românilor, de a unifica sub aripa sa protectoare toate asociațiile românești, a fost organizat un "Forum al Organizațiilor Românești" în luna mai 2008 la Milano, la inițiativa guvernului României. Pe parcursul acestui Forum s-a încercat unificarea acestor asociații creându-se "Federația Asociațiilor Românilor din Italia" (F.A.R.I.). Acest tip de inițiativă, a fost considerat a fi mai
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
care este edificator. După o tentativă eșuată, a Ligii Românilor, de a unifica sub aripa sa protectoare toate asociațiile românești, a fost organizat un "Forum al Organizațiilor Românești" în luna mai 2008 la Milano, la inițiativa guvernului României. Pe parcursul acestui Forum s-a încercat unificarea acestor asociații creându-se "Federația Asociațiilor Românilor din Italia" (F.A.R.I.). Acest tip de inițiativă, a fost considerat a fi mai mult decât salutară de cei prezenți. Inițiativa înființării acestei federații i-a aparținut avocatului Fabio Maria
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
de cuvânt al asociației EuRomânii și de Iulian Manta, președintele asociației "Vocea Românilor", unul dintre foștii președinți ai Ligii Românilor. După două adunări reprezentative s-a reușit să fie creată noua organizație condusă de Galiani, Corneliu Horia Cicortaș (este președintele Forumului Intelectualilor Români din Italia), Iulian Manta, și mai ales Dragoș Eugen Dumitru dinamicul președinte al asociației "Pro Europa" din Novara. La acea dată la F.A.R.I. au aderat 30 de asociații. După încheierea acestei faze constitutive a urmat imediat o perioadă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
judecată, afirmând că reprezintă interesele majorității asociațiilor fondatoare. Noua F.A.R.I., condusă de Dumitru, convinsă de faptul că va putea să se impună pe eșicherul politic a organizat (profitând de succesul inițiativei Guvernului Român din anul precedent), în 2009, la Milano, "Forumul Comunității Românești", denumit de această dată "Forumul 2009". Inițiativa, anunțată cu emfază, ca fiind evenimentul anului, s-a demonstrat a fi un eșec clamoros. Participarea la lucrările acestui forum au fost foarte mici, au participat aproximativ 50 de persoane cu tot cu
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
fondatoare. Noua F.A.R.I., condusă de Dumitru, convinsă de faptul că va putea să se impună pe eșicherul politic a organizat (profitând de succesul inițiativei Guvernului Român din anul precedent), în 2009, la Milano, "Forumul Comunității Românești", denumit de această dată "Forumul 2009". Inițiativa, anunțată cu emfază, ca fiind evenimentul anului, s-a demonstrat a fi un eșec clamoros. Participarea la lucrările acestui forum au fost foarte mici, au participat aproximativ 50 de persoane cu tot cu organizatori. La o activitate de tip similar
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
succesul inițiativei Guvernului Român din anul precedent), în 2009, la Milano, "Forumul Comunității Românești", denumit de această dată "Forumul 2009". Inițiativa, anunțată cu emfază, ca fiind evenimentul anului, s-a demonstrat a fi un eșec clamoros. Participarea la lucrările acestui forum au fost foarte mici, au participat aproximativ 50 de persoane cu tot cu organizatori. La o activitate de tip similar ce avusese loc cu un an în urmă au participat zeci de asociații și sute de oameni. Subiectele abordate au avut un
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
avut un puternic iz politic și electoral deoarece unul dintre organizatori a fost Simona C. Farcaș, la acel moment posibilă candidată pentru alegerile la Parlamentul European din partea radicalilor. Candidatura acesteia se va spulbera ulterior și datorită eșecului major al acestui forum. Urmează cireașa de pe tort: la acest Forum a fost invitat nimeni altcineva decât principele Radu Duda de România în calitate de candidat anunțat la alegerile prezidențiale. Desigur, vizita principelui a fost prezentată de Dumitru pe fondul susținerii candidaturii acestuia de către asociație. Sunete
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
deoarece unul dintre organizatori a fost Simona C. Farcaș, la acel moment posibilă candidată pentru alegerile la Parlamentul European din partea radicalilor. Candidatura acesteia se va spulbera ulterior și datorită eșecului major al acestui forum. Urmează cireașa de pe tort: la acest Forum a fost invitat nimeni altcineva decât principele Radu Duda de România în calitate de candidat anunțat la alegerile prezidențiale. Desigur, vizita principelui a fost prezentată de Dumitru pe fondul susținerii candidaturii acestuia de către asociație. Sunete de trâmbițe și de bătăi de tobă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Gaiță (Adevărul), Andi Radiu (Evenimentul Zilei) și desigur aceeași Miruna Căjvăneanu (Gazeta Românească), dar și alte persoane provenind din societatea civilă și din spațiul intelectual printre care Mihai Duțu, Silviu Rebegea, Carmen Humelnicu, și deja citatul Horia Corneliu Cicortaș (președintele Forumului Intelectualilor Români din Italia) și Vicențiu Acostandei (vicepreședintele P.I.R.). Fiecare dintre aceștia, aproape într-un spontan joc de echipă, își ocupă timpul în a găsi și în a denunța discriminările antiromânești găsite în presa italiană. Și desigur nu este dificil
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
rezultate. S-a născut o arhivă în care apar toate articolele defăimătoare, un catalog în care apar toate informațiile inexacte, omisiunile în cadrul acestora puse în ordine cronologică. Inițial, denunțarea acestui fenomen a fost realizat pe bloguri, pe Facebook și pe forumurile de socializare. Ulterior acestea au fost prezentate și în presa românească cu largă răspândire. Ziariștii români și-au făcut o opinie clară: presa italiană spun la unison a declanșat și desfășurat o agresiune științifică cu caracter denigratoriu împotriva cetățenilor români
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Playteam (o societate aproape necunoscută experților din sector), dar și faptul că ideea de bază a campaniei a fost în elementele fundamentale "copiată" din spotul "Adevărații români suntem noi", realizat în Italia și prezentat de către regizorul Cristiano Acquaroli la primul Forum al asociațiilor românești care s-a ținut la Milano în mai 2008. Într-adevăr clipurile prezentate de Playteam nu au fost filmate pe peliculă de film fiind un produs în format digital, sub forma unui serviciu televiziv normal și erau
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
refuzul recrutului de a presta serviciul militar, a cărui obiecție de conștiință pare maturată de anumite considerații morale, superioare motivațiilor potrivnice idolatriei, chiar dacă se poate vedea și prezența acestora din urmă. Evenimentul a avut loc pe 12 martie 295 în forumul din Tebessa, lângă Cartagina, în Africa Proconsulară, pe când provincia africană se confrunta cu rebeliunea mauritanilor împotriva Imperiului roman (287-297). Autoritatea romană nu putea să accepte nici cea mai mică nesupunere din partea provincialilor însetați de independență. Maximilianus, fiul temoniarius Fabius Victor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a construi democrația și multe dintre ele au dispărut ori s-au fragmentat, diversele lor componente reclasîndu-se după alte axe de clivaje. Nu este mai puțin adevărat că un zid desparte Partidul Comunist Ceh KSC de formațiunile provenite din izbucnirea Forumului Civic. Ba chiar, în Polonia, clivajul apare, din punct de vedere genealogic, între partidele postsindicaliste, pe de o parte, și post-comuniste, pe de altă parte. Asistăm, în această țară, la o reformare a taberei democrate, cel puțin din elementele sale
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
pe de altă parte. Asistăm, în această țară, la o reformare a taberei democrate, cel puțin din elementele sale nenaționaliste, prin formarea Uniunii Libertăților, UL, ce regrupează Uniunea Democratică M. M. Mazowiecki, Geremek și Kuron și Confederația Liberal-Democrată. În Ungaria, Forumul Democratic Maghiar, MDF, este unul dintre ultimele partide democrate ale tranziției. Ca și Forumul Civic al lui Vaclav Havel, Solidaritatea mediatiza voința politică a întregii societăți civile; ca și acesta, ea s-a scindat sub acțiunea curentelor centrifuge, lăsînd un
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cel puțin din elementele sale nenaționaliste, prin formarea Uniunii Libertăților, UL, ce regrupează Uniunea Democratică M. M. Mazowiecki, Geremek și Kuron și Confederația Liberal-Democrată. În Ungaria, Forumul Democratic Maghiar, MDF, este unul dintre ultimele partide democrate ale tranziției. Ca și Forumul Civic al lui Vaclav Havel, Solidaritatea mediatiza voința politică a întregii societăți civile; ca și acesta, ea s-a scindat sub acțiunea curentelor centrifuge, lăsînd un gol păgubitor, dar cu diferența că în Polonia diversele caracteristici privind dezvoltarea forțelor s-
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
al "terapiei de șoc". Convins că este partidul intelectualității, KLD nu a cunoscut succesul electoral scontat de Golden boys de Kdansk care-l anima. La începutul lui 1995, UD și KLD au fuzionat, fiind reunite de Balcerowicz. Magyar Demokrata Forum, Forumul Democratic Maghiar, nu a cunoscut niciodată prosperitatea Solidarnosc sau al Forumului Civic Ceh al lui Vaclav Havel. fiinînd cont de structurarea societății civile din Ungaria marcată de clivajul orașe / sate, MDF reprezenta, mai ales, mediul rural și orașele mici și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a cunoscut succesul electoral scontat de Golden boys de Kdansk care-l anima. La începutul lui 1995, UD și KLD au fuzionat, fiind reunite de Balcerowicz. Magyar Demokrata Forum, Forumul Democratic Maghiar, nu a cunoscut niciodată prosperitatea Solidarnosc sau al Forumului Civic Ceh al lui Vaclav Havel. fiinînd cont de structurarea societății civile din Ungaria marcată de clivajul orașe / sate, MDF reprezenta, mai ales, mediul rural și orașele mici și mijlocii, adică imaginea unei Ungarii catolice și provinciale. MDF nu a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a strîns la un loc contestatarii membri ai partidului și opozanții care acceptă colaborarea cu aceștia. O dată cu cea de-a doua fază a tranziției, deschisă de comuniștii reformatori Rezsö Nyers, Imre Pozsgay ajunși la conducerea "Partidului" și constituirea guvernului Nemeth, Forumul, profitînd de legea din ianuarie 1989, care permitea multipartidismul, face încă un pas și se transformă în partid politic, avîndu-l la conducere pe J. Antall. MDF cuprinde trei curente. Primul și principalul curent se definește ca "linie națională", iar celelalte
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
incompletă în Polonia, se traduce prin confederația liberală a lui Bielecki, cea care a intrat în Uniunea Libertăților pentru a face față comuniștilor. ODS, Obcanska Demokraticka Strana Partidul Civic Democratic regrupează, în urma formării lui în aprilie 1991, majoritarii din Obcansky forum împreună cu conducătorul lor, Vaclav Klaus, ministrul de Finanțe, care întruchipează, în ochii cehilor, voința de a accelera ritmul trecerii la economia de piață. Orientarea partidului este clar socio-economică, referința sa la valori limitîndu-se la drepturile omului și la idealul democratic
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
foarte modest de altfel, a fost SDSS care a obținut locuri în parlament la alegerile slovene din 1990 în favoarea listei anticomuniste Demos. Ei au obținut patru locuri și un modest 3,34% la legislativele din 1992. În Republica Cehă, strălucirea Forumului Civic a eliberat energii: Valtr Komarek, fost vice-prim ministru al "Revoluției de Catifea" și fost responsabil al Institutului de Previziuni Economice din Praga, a încercat să regrupeze pe toți "minimaliștii" reconstituind o social-democrație, CSSD, care a obținut 1,25% din
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
importanță la începuturile democratizării, clivajul Stat/societate civilă cunoaște diverse forme. Acesta a dispărut în Slovenia, în timp ce în Slovacia personalitatea controversată a lui Vladimir Meciar, care polarizează partidele pro sau contra lui, a răsturnat sistemul de alianțe. În Republica Cehă, Forumul Civic al președintelui Havel și-a permis luxul de a declara război, comuniștii găsindu-se în situația de a fi izolați și în opoziție. În Ungaria, MDF, care, împreună cu socialiștii a fost artizanul tranziției democratice și care a pierdut în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
atinge scopul, și nici dacă-l va atinge. Continuitate există prin regimul democrațiilor populare. Anumite forme partizane vechi, cum ar fi populismul comunitar și agrar al micilor proprietari unguri, au supraviețuit comunismului nu numai prin partidul reconstituit, ci și în cadrul Forumului Democratic Ungar. Democrația creștină se menține foarte bine și-și ameliorează uneori pozițiile față de perioada de după război și, în mod considerabil, față de perioada dintre cele două războaie. Dar este vorba în special de problema națională și de partidele rezultate din
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
La tyrannie du plaisir, Paris, Le Seuil, 1998. HAMON, H. și ROTMAN, P. Génération, vol. I, Les anées de rêve, vol. II, Les anées de poudre, Paris, Le Seuil, colecția "Point", 1990. L'Irrationnel, menace ou nécessité, al X-lea forum Le Monde, Paris, Le Seuil, 1999. KASPI, A. États-Unis 68: l'année des contestations, Bruxelles, Complexe, 1999. KENISTON, K. Youth and Dissent. The Rise of a New Opposition, New York, Harcourt-Brace -Jovanovich, 1971. LASCH, Ch. Le complexe de Narcisse. La nouvelle
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în Franța această instituție luând inițiativa fondării Asociației Senatelor Europene, care poate conduce în viitor la crearea de camere, reprezentante reale ale democrației. Asemenea inițiative pot conduce chiar și la nașterea unui Senat european. C. Germania. Bundestag (Dieta federală sau forumul legislativ al Germaniei) este parlamentul federal german și exprimă voința populară a Germaniei. Bundestag-ul este compus din 598 de deputați, aleși printr-un sistem mixt: jumătate în colegii uninominale prin sistemul electoral majoritar, iar cealaltă jumătate prin sistemul proporționalității
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]