3,509 matches
-
doamnă pentru tine, că, acum cîteva minute, nu cred că vedeai în mine o doamnă!?... Stau cu privirea plecată, rotindu-mi în mîini fularul, încercînd să găsesc o explicație, să pot spune două-trei vorbe și să ies. Cristina îmi înțelege frămîntarea și mă lasă în pace, așteptînd să deschid eu discuția. Îi simt privirea cinică, de învingător, căci, la urma urmei, eu nu-s decît un învins. Tăcerea camerei de hotel, așternută între mine și Cristina, e spartă brusc de sunetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
raportează că pe 25 mai 1930 în școala izraelită a avut loc un miting la care au participat 400 de evrei. A vorbit Michel Landau, luptător sionist și dr.B.Karpin din Berlin, I.Zmoina de la Tel Aviv. Au vorbit despre Frământările evreimii, despre durerile evreilor pentru reclădirea țării, despre declarația Balfour de lupta în care au murit 600 de arabi și mulți evrei. Cu adresa nr.10294 din 15 iunie 1931 șeful poliției, M.Tatomir raportează că la 13 iunie 1931
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
guvernului către țară, care detalia afirmațiile din Proclamația regelui dar mesajul era de a îndemna pe toți românii să răspundă la chemarea marelui rege. Prefectul județului Dorohoi a făcut cunoscut populației Programul guvernului Miron Cristea. „Peste granițele de partid, peste frământările și agitațiile inerente vieții politice uneori exagerate și dăunătoare, ne-am întins într-un patriotic îndemn mâinile frățești de buni români nesocotind tot ce a putut să ne separe și ascultând numai de chemarea regală și de poruncile vremii, care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cu adresa nr.3265, prefectul județului col.Em.Procopiescu trimite ministrului de interne un raport cu situația județului, ca răspuns la ordinul 3487 din 6 martie 1938 emis de Armand Călinescu. Raportul făcea referire la activitatea din luna martie 1938. Frământările politice și preocuparea lor au neglijat partea gospodăriei administrative. Întârziate datoria bugetară: din 23901575 lei total prevedere bugetară pe comune din județ s-au încasat până la 10 februarie 1938 doar 13340975 lei care raportată la 437 totalul evaluărilor bugetare este
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
garanții și se hotărăsc incompatibilități severe pentru membrii parlamentului, așa încât aleșii națiunii să poată fi poată fi întru adevărat reprezentanții și ocrotitorii nevoilor obștești; se așază pe drumul îndeplinirii datoriei pe toți slujitorii țării, ferindu-i de urmările primejdioase ale frământărilor politice; se prevede pedepse aspre pentru răufăcători și îndeosebi pentru cei vinovați de risipa avutului și banului public, aceasta fiind, de azi înainte, socotită drept crimă. Se instituie un temeinic și riguros control al avutului și cheltuielilor publice; se statornicesc
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Iași" data =”20 iunie 1996”> Dragă domnule Călin, Cu oarecare întârziere, deoarece am fost foarte ocupat, îți mulțumesc călduros pentru frumosul medalion din Ateneu , precum și pentru publicarea fragmentului memorialistic. Îmi este deosebit de plăcut să observ consecvența cu care pui, deasupra frământărilor acestor ani, gândul cel curat și bun. În legătură cu teza matale: apucă-te imediat de lucru și redactează două sute de pagini. Dacă e cazul, poți schimba subiectul (cu o cerere în acest sens). Ar fi păcat să abandonezi!... Termenul ultim (fixat
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
idoli, n-aveți frîne, n-aveți cenzuri”. Nu mi s-a părut că ne invidiază, ci - mai degrabă - că ne compătimește. Nostalgic în unele privințe, era optimist și hortativ în altele. Scrisorile sale, îndeosebi cele referitoare la chestiunile didactice, denotă frămîntări, contrarieri, căutări. Pentru el, „nou” și „vechi”, „oficial” și „disident” în predarea limbii și literaturii române erau probleme de conștiință. Nu voia să pară demodat, dar nici să se afișeze cu opinii de a căror valabilitate nu era convins. Ca să
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
care i-am cunoscut. Din păcate, măsurile izvorîte din așa-zisa „criză a hîrtiei” au anulat contactele literare posibile, afectînd, în parte, și pe cele umane, dezinteresate și cu totul libere. Nu mă îndoiesc, ați trecut prin destule necazuri și frămîntări în legătură cu revista, ca de altfel pretutindeni. Poate, între timp, lucrurile s-au mai potolit, deși situația actuală nu este din cele mai fericite. Am tot sperat într-o revenire, dar se pare că măsurile restrictive sînt puține șanse să fie
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
era vorba despre Crucea Mântuitorului nostru Iisus Hristos ci de...Crucea Roșie! Nu știm cât succes va fi având la vremea respectivă acest demers dar opinăm că tot cei 70-80 de membri s-au Înscris primii. Dar, până atunci iată frământările oamenilor simpli: „Problema care frământă massele muncitoare evreești: cum primesc Încadrarea În cooperativele agricole, care este munca de lămurire a tov. agitatori pe această linie; cum se manifestă lupta de clasă În sânul masselor. Sa făcut apoi popularizarea alegerilor assesorilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
greu, chiar am plâns de necaz, pentru că unii lucrează, se roagă, sacrifică iar alții doar distrug ceea ce fac oamenii lui Dumnezeu. Dumnezeu însă nu m-a lăsat să sufăr mult și în doar o săptămână mi-a răspuns rugăciunilor și frământărilor mele, oferindu-mi în seara de anul nou o făgăduință foarte frumoasă din Isaia 43:18-19: "Nu vă mai gândiți la ce a fost mai înainte și nu vă mai uitați la cele vechi. Iată, voi face ceva nou și
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
profesor Costin și neamurile mele, cumnatul Cocuz și cuscrul Negruș.” Noul venit este poftit să se așeze la masa lor, și-i puseră un pahar de vin în față. Costache era bucuros, nădăjduind că profesorul Costin va da răspunsuri amănunțite frământărilor lor iar cumnatul Ghiță Cocuz chiar deschise vorba dând glas nedumeririlor lor. Obișnuit să fie întrebat și să dea răspunsuri, profesorul începu să cuvânteze: „Da, domnilor, țara a fost și se află într-o situație grea; motivul acestei situații care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai departe, verifică cârceii a încă vreo treipatru pepeni. în sfârșit găsește o harbuzoaică care i se pare că ar fi bună, o rupe de la vrej și plecă cu ea sub braț către iaz. Broaștele își continuau concertul, indiferente la frământările lui Lențâca, care se simțea oarecum vinovată că tocmai ea, căreia bădia Costică i-a arătat încredere să păzească harbuzăria, s-a lăsat ispitită și a furat un pepene. Ajunsă pe malul iazului îl puse jos, aruncă o privire spre
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a arătat încredere să păzească harbuzăria, s-a lăsat ispitită și a furat un pepene. Ajunsă pe malul iazului îl puse jos, aruncă o privire spre cârdul de animale, care își vedeau de păscutul lor, fără a se sinchisi de frământările păstoriței lor, apoi încercă să desfacă harbuzoaica; zadarnică trudă, trebuia un cuțit, așa că merse spre colibă, poate acolo va găsi ceva de desfăcut rodul dulce ce-i stătea acum la picioare și nu se putea înfrupta din el. Acolo găsește
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și Gheorghiță, i-a mai povestit și taică-su, credea și el că toți trebuie să trăiască prin muncă cinstită, să lupte pentru bună starea tuturor. El găsea în muzică și în vioară mijlocul cel mai bun ca să uite de frământările politice și de formele de manifestare prin violență și agresiune. * Duminică dimineață se pregătea să meargă la pregătirea premilitară, el fiind un element foarte conștiincios și disciplinat, nu degeaba primise insigna voluntarilor. Trecu pe la Profira, fata vecinului Vasile Pâslă și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
noi cântece de la dumneavoastră și tot ce am aflat e neprețuit. Nici nu am știut cum trece timpul, că vedeți că s-a și înserat, încheie Gheorghiță discuția, luându-și un rămas bun respectuos de la îndrăgitul fost dascăl. Capitolul XIX Frământări și acasă − Lențâca, ce-o fi având mama de tot plânge întruna? Mă uit la dânsa și văd cum îi curg lacrimi, șiroaie, da’ nu știu ce are, o doare ceva? − Ce știu eu, Săndel? Eu nu pot s-o întreb, tu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pe Valea Racovei, unde au dat de o pajiște bună de păscut, cu care ocazie s-au odihnit puțin și drumeții. Pe drum au vorbit multe, învățătorul Isailă fiind și agronom, dar încet-încet discuția a alunecat tot spre temerile și frământările la ordinea zilei. După ce vineri în zori ajunseră la Pungești, Costache deshamă caii, îl cheamă pe fecioru-su Dumitru, care se învârtea prin ogradă și-i poruncește să ducă caii pe islazul comunal, să le pună piedicile și după ce se întoarce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să urce la deal să vadă ce mai spun și cum se descurcă soții Gheorghiu. După îmbrățișările și pupăturile obișnuite, se îndreptară spre odaia mare, de din jos, așezându-se care cum au găsit locuri. Au început să vorbească despre frământările lor, despre veștile ce le-au primit de la Mihai care servea pe vasul de război Mărășești și cum se descurcă cu treburile gospodăriei. Costache deși vorbea cu greutate, a intrat și el în vorbă spunând că războiul va sfârși rău
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
un milion - cam șapte salarii, dar aveam siguranța alimentației pe un an. Lumea din jurul meu începe să moară de foame, prețul cerealelor urcă vertiginos, lumea n are bani. Sosesc ajutoare alimentare din partea americanilor, dar comuniștii se opun acestor ajutoare! Mari frământări pentru alegerile din 19 noiembrie 1946. Sub protecția armatei sovietice, puținii comuniști se agită, fac tărăboi ca la bâlci, dar lumea, majoritatea zdrobitoare, nu agreează politica aservită Moscovei. Mi se fac serioase avansuri de la comuniști și pentru că i-am refuzat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
trei sute de admiși din trei mii de candidați. Mi se trimite planul de studiu pentru primul an cu numărul de lucrări și o bibliografie corespunzătoare. Încep cu aceeași seriozitate și interes pentru pregătirea mea, aflându-mă acum într-o continuă frământare privind munca de student și cea de la catedră, plus cea de la sindicat. Președintele sindicatului este oarecum nemulțumit că lucrez acum mai puțin pentru sindicat. Ba chiar încearcă să mă împiedice să particip la admiterea la Facultate, trimițându-mă la un
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
bine atunci! Speram într-o zodie mai bună, în mijlocul unei lumi care nu mai era lumea bună și curată, cu principii sănătoase de cinste, adevăr, dreptate și relații de bună înțelegere și pace între oameni! Personal nu mai aveam grijile, frământările și tracasările de până mai ieri, relaxat aveam mai mult soare și voie bună în viață! În vară am avut numeroși musafiri din familia numeroasă a soției. Ai mei, fiind mai aproape, veneau, ne vedeau și plecau la rostul lor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Se află de reprimarea împotrivirii de la București din 21 decembrie. În ziua următoare, vineri 22 decembrie 1989, la Bârlad era liniște. Eram convocați în ședință de partid să ne plătim cotizațiile lunare. O vreme închisă, mohorâtă și eram stăpâniți de frământări și multe întrebări. Până să ne vină rândul, discutăm pe grupuri mici, în șoaptă. De la ședința din august secretarul nu mi-a mai zis nimic. Tăcerea lui era mai periculoasă decât credeam eu! După plata cotizației plec însoțit de vecinul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
București. Ai mei sunt bine, dar înfricoșați, mereu neliniștiți, tensionați și adânc marcați de evenimente. Revin la Bârlad. În aprilie 1990 Mariana vine la Bârlad să mă vadă. Am mers cu flori la cimitir și am discutat cu îngrijorare despre frământările din București. Nu-mi pot explica neliniștea și teama crescândă ce ea o manifestă! N-a vrut să-mi producă alte griji. Mi-a ascuns implicarea ei directă în evenimente și mai ales că a fost o participantă înflăcărată în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de partid și de stat. Cel numit să țină lecția s-a îmbolnăvit subit - i-am înțeles gestul - și cu o oră înainte de a se ține lecția, inspectorul școlar se ruga de unul, de altul să țină lecția respectivă. Văzând frământarea inspectorului, îi cer să-mi dea un manual și să-mi indice cam ce lecție să fac. După o oră, țineam lecția, dar tot timpul cu mâna stângă în buzunar ori la spate, mai ales că atunci mâna mea era
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
se adeverească visul de acum o lună și să pice Iliescu?” Oarecum neconvins am spus că s-ar putea să fie așa, dar să așteptăm desfășurarea evenimentului. La alegerile prezidențiale rămân în turul doi Iliescu și Constantinescu. Mari și multiple frământări, se fac eforturi și mai mari de convingere a maselor de votanți cu mijloace nu tocmai ortodoxe spre a nu scăpa din mână puterea... Iliescu face eforturi disperate pentru menținerea puterii. La începutul lui octombrie merg pentru două zile la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
lună și jumătate de la venirea noastră aici, trecerea prin acest spațiu printr-o expoziție deschisă aseară. După toate zilele petrecute pe terasa lui Mousen, după efortul uriaș depus de Liviu (a pictat în 35 de zile 30 de lucrări) după frământările generate de starea de creație pentru el și cea de imobilitate pentru mine, iată că ziua cea mare a sosit și după ce vineri și sâmbătă am aranjat totul, ridicând lucrările, inventând soluții pentru a depăși lipsa materialelor adiacente necesare în
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]