3,203 matches
-
a privit opera pentru ultima oară. O să se vadă mai bine, și-a Închipuit, când lumina reală va intra pe fereastra dinspre răsărit și Își va pune, ca În fiercare zi, tonul auriu caracteristic pe efectele luminii picturale reprezentate pe frescă. Atunci, pe măsură ce razele soarelui vor avansa pe perete, vâlvătăile orașului vor fi mai roșii, vulcanul va fi mai sumbru, ploaia mai cenușie. Deși nu era o capodoperă, și-a spus, imparțial. Dădea molcom din cap, reflectând la toate acestea. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Nu era deloc o capodoperă. Ivo Markovic și Carmen Elsken spuseseră că pictura era stranie. Toate unghiurile acelea etcetera. Surâzând Îngândurat, Faulques s-a Întrebat ce-ar fi spus Olvido Ferrara. Ce-aveau să creadă cei care Îi vor contempla fresca În viitor, atâta vreme cât turnul rămânea În picioare. Nu era o pictură bună, a conchis. Dar era perfectă. 19. A Încuiat ușa cu cheia și s-a Îndreptat spre siluetele negre ale pinilor, pe care licăririle farului din depărtare le profilau
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
dintre monedele pe care tocmai le pusese pe trunchiul uscat și și-a băgat-o În gură, sub limbă. A intrat În apă până la brâu, privind cum pietrele de pe mal i se topeau sub pași, asemenea tușelor de vopsea de pe fresca În sfârșit terminată, uscându-se sub soarele dimineții. Când l-a ajuns din urmă o nouă Înțepătură a durerii, pictorul de război abia dacă și-a mai dat seama. Înota concentrat, viguros, Înaintând În larg Într-un ritm bun, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Împrejur, scene biblice din Vechiul Testament ; - pe bolta a doua, din pronaos, este chipul Sfintei Fecioare ; - pe bolta naosului, este chipul lui Cristos, iar la dreapta și la stînga scene biblice. Pictura este neobizantină, din 1816, executată de Simeon Zugravul În frescă. Din vechiul mobilier al bisericii, astăzi nu mai este nimic. Între 1916-1924, la biserica din Lupoaia, au suplinit preoții İ.Gheorhe Prundeanu de la parohia Steic și D.Ploștineanu de la parohia Zegujani. În 1924 la Lupoaia este numit preot titular Alexandru
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
capacitate de observație morală, socială și politică ieșită din comun. Cu suverană luciditate și severitate, nelăsându-se îmblânzit de nici o iluzie, ochiul prozatorului radiografiază societatea românească din epoca totalitarismului comunist și din cea posttotalitară, dar și lumea occidentală contemporană. Această frescă de amploare este prefigurată de primul roman și chiar de nuvelele fantastice din Eu și iadul (1993) și desăvârșită de romanele Apocalips amânat (1997), Morminte străvezii (1999), Domnul clipei (2000), dar și de altele care aruncă sonde într-un viitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
primele două decenii ale secolului al XX-lea. D. a fost și un harnic romancier. Tinerețea Casandrei (1913), Păcatul rabinului (1920), Orașul bucuriei (1920), Domnul colonel (1920), Domnul deputat (1921), Vieți zdrobite (1926), Monahul Damian (1928) încearcă să realizeze o frescă de tip realist a societății. Mediile sunt diverse și variate, de la politicieni și industriași, la funcționari neînsemnați și femei decăzute. Observațiile sunt ale unui cunoscător avizat, deși înlănțuirea lor ia adesea turnură partizană. Scriitorul nu este însă un pamfletar. Construcțiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
aceeași manieră sceptică, Camil Petrescu pune la îndoială necesitatea existenței unor astfel de grupări, dar, dacă totuși acestea ființează, scopul ar trebui să constea în promovarea de pe plan local a valorilor românești, în timp ce presa locală ar trebui să fie o frescă fidelă a zonei. Teodor Scarlat opinează mult mai tranșant: "Grupările culturale din provincie sunt inutile. Cât mai multe biblioteci sătești, cât mai multe șezători de lectură și nici-o asociație culturală cu fete amorezate și imberbi pretențioși". Intelectualității provinciei dornice de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Moldovei, Revista generală a învățământului ș.a. 22. Petru Manoliu (1903-1976), scriitor dorohoian licențiat în Litere la București, editează în 1928 la Botoșani revista Pământul și colaborează în presa vremii, incluzând și Revista Moldovei. Este autor al romanelor Rabbi Haies Reful - frescă a provinciei moldovenești (1935), Tezaur bolnav (1936), Moartea nimănui (1939), Domnița Ralu Caragea (1939). 23. Aurel Mărculescu (1900-1947), gravor expresionist de origine evreiască, născut în județul Neamț, se stabilește la Botoșani unde editează, împreună cu Scarlat Callimachi, ziarul Clopotul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din eseiștii cei mai dotați ai noii generații literare", pentru care "elementul nativ", reprezentat de cadrul târgului botoșănean își pune amprenta în mod fericit 14. Și scriitorul Ludovic Dauș este apreciat pentru romanele scrise în anii '30, cu referire la fresca botoșăneană "solid realizată", Asfințit de oameni, cu temă sămănătoristă. Analizând opera lui Dauș, Călinescu remarcă, la rândul său, originalitatea documentelor înscrise într-un roman cu "mult adevăr istoric nuanțat"15. Călinescu se oprește și asupra operei scriitorului bucovinean Eusebiu Camilar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de „legendă nordică”, prin care sufletul înstrăinat, pândit de moarte își trăiește „exilul nostalgic” („O albă lebădă sub lună și-n urmă, iată, Lohengrin. Sunt mort deși mă simt în viață. Trăiam odată-n vechiul burg !” - Anamnisis). Nici vetustețea acestor fresce „desprinse din stemă parcă”, nici chingile formei fixe (sonetul) nu întunecă înfiorarea, uneori muzicalizată simbolist, în fața timpului („În umbră-Umbră - el stă viu” - Pendula veche de stejar), temă ce-i domină versurile. Încă amintindu-i pe Heredia și pe Al. Macedonski
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
pe problematica iubirii, dar și pe opțiunile etice fundamentale, prozatoarea își modifică formula narativă; dacă în Aniversarea (1980) destinul personajelor e reconstituit printr-o succesiune de monologuri interioare, rechizitorii sau justificări, în Din aproape în aproape (1989), cronică de familie, frescă a anilor ’40-’50 și totodată roman de moravuri, primează epicul debordant, cu accente senzaționale. G.-C. semnează și un volum de publicistică, Reverberații (1971), în colaborare cu Alexandru Guțan, precum și romanele pentru copii Alte culori, alte anotimpuri (1973) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
Dacă după 1989 istoria și literatura zonei se va afla în atenția mai multor reviste, partea inedită a almanahului constă în publicarea masivă, generoasă, a mărturiilor unor oameni deportați în Siberia. Fără a fi scriitori, supraviețuitorii acestui martiriu realizează o frescă tulburătoare, plină de dramatism, a calvarului prin care au trecut. Etapele deportării, vânătoarea de oameni, tinerețea (sau viața) irosită în minele siberiene, osândirea la exterminare, folclorul deportaților, nedreptatea ce li s-a făcut la întoarcerea acasă sunt consemnate în rubrica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
etalează în pagini descriptive remarcabile imaginea unui oraș de altădată (în filigran se descifrează Timișoara), scene de gen (talciocul, evenimente de familie cu ecou comunitar etc.), portrete și momente de rememorare implicând impactul cu istoria. Zilele (1972) continuă tendința spre fresca socială, prefigurată în Crepuscul, anexând în formula romanului de familie problematica faptului de actualitate, a banalului cotidian. Tot pe structura unor „biografii” configurate în interesante proiecții epice, se bazează C. în romanele cu temă istorică: Nemuritorul albastru (1976), Vămile nopții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
conține două romane, unul de mai mică întindere, Străbunica Hedviga, și cel care dă titlul volumului. Ambele, construite pe principiul povestirii în povestire și al ocolurilor narative, se circumscriu modelului romanului total al anilor ’70, combinând analiza psihologică, epicul obiectiv, fresca socială și cronica de familie. Străbunica Hedviga, mic roman de familie, e dominat de figura masivă a străbunicii, personaj înzestrat cu atributele unei făpturi mitice și simbolice pentru lumea așezată, solidă de dinainte de război, lumea din care provine „eroina” romanului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
640 pagini, într-o lume tot mai grăbită și mai nerăbdătoare? Acest Sun Tzu à la française demonstrează, după opusul impresionant al lui Jonathan Littell din 2005 (Les Bienveillantes), că cel puțin Hexagonul nu și-a pierdut defel apetitul pentru frescele istorice și aventurile războinice și nici memoria conflictelor majore din ultimul secol. Și că juriul premiului Goncourt se întoarce la vatră, după cîteva salturi mai îndrăznețe, consacrînd, așa cum o doreau fondatorii, un roman de debut al unui tînăr scriitor, de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ale tuturor habitatelor, ale tuturor peisajelor lumii. O enciclopedie a copiei. O rază mare de soare făcea să sclipească acele vîrfuri himalayene, încingîndu-le cu o lumină caldă și arămie. În vreme ce de-a lungul bulevardului Binhai fațadele răsăreau într-o lungă frescă de scîntei multicolore. Îndepărtarea relativă a cerului și a mării conferea orașului un amestec de forță supranaturală și de volatilitate. Amar ca berea (Guiness) e glonțul patriei... Ce gust are trădarea? Și în raport cu ce o definim? Judecata însăși nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
incluse aici Bunicul, Artre cu litere de platină, satiră, în manieră ionesciană, a gândirii dogmatice și a cultului personalității, distinsă cu Premiul revistei „Amfiteatru”, și Panta rei, scenariu de pantomimă. Publicată în revista „Teatrul”, piesa Schimbarea la față este o frescă expresionistă, cu ecouri brechtiene, a revoluției proletare într-o țară din America Latină, iar Mârâiala, reprezentată în 1981 și publicată în 1982, o viziune polemică asupra conformismului și lașității din contemporaneitatea imediată, ambele încadrându-se în formula, originală pe teren românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
se întemeiază în genere pe colori țipătoare de afiș (contesă cu ochi albaștri, stând pe scaun de argint, la masă de aur, printre țigani negri cu lăute roșii). Dramoleta neoromantică Maica cea tânără e un simplu prilej de a executa fresce hieratice, violent cromatice și panice, pregătind încă de pe acum iconografia stilizantă a lui Lucian Blaga, care e în fond un chip de a vedea ardelenesc: Maico, Maico... (Pauză) Vino la rugăciuni. Nu răspunde din fundul grădinii, A adormit în fân
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
viață, iar narațiunea devine cuceritoare. Evocând „copilăria și tinerețea” autorului, întâiul volum capătă caracter de bildungsroman; următoarele două, înfățișându-l ca profesor, om de știință, ziarist, om politic, într-un cuvânt ca om de acțiune angrenat în istorie, compun o frescă a lumii românești din primele trei decenii ale secolului al XX-lea, nu fără a integra și tablouri de lume vest- și nord-europeană. Aproape niciodată memorialistul nu relatează sec. Cu toate că el istorisește de regulă rapid, nemeșteșugit, într-un stil colocvial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
puține drepturi. Conachi, modest pînă la umilință, reclama săniilor dreptul de a se boci. A se tîngui este libertatea lui. În rest numai chinuri. Poemele sugerează existența unui teribil mecanism de tortură, comparabil cu acela ce poate fi văzut În frescele despre judecata de apoi din pridvorul bisericilor ortodoxe. Diavoli care pîrjolesc sufletele și veghează cazanele de smoală sînt, aici, diavolii simțirii. Focul este elementul primordial În acest cadru torționar. Tot ceea ce se petrece se petrece În inima focului. Un foc
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
orașului în formă de de amfiteatru. Muzeul de Artă posedă o bogată colecție de pictură, sculptură și grafică a unor maeștri români. Printre monumentele de arhitectură din municipiu se numără: „Buna Vestire” cunoscută sub denumirea de „Biserica Greacă” cu numeroase fresce executate de pictorul Gh.Tătărăscu, Biserica „Sf.Arhangheli Mihail și Gavril” fostă geamie, transformată în 1831 în biserică ortodoxă. De asemenea, în Brăila se află sediul mondial al comunității lipovenești și biserica episcopală a creștinilor ortodocși de rit vechi. Pe lângă
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
și Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011, capitolul "Cinematografia și decadentismul", p. 405 ș.u. 70 Eugen Simion descoperă, în Mălurenii, "intenția de a face proză obiectivă, epică analitică și frescă socială" (Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, Editura "Grai și suflet Cultura Națională", București, 1996, vol. II, p.161). 71 Vezi antologia E. Lovinescu, Mihai Eminescu, ediție critică, prefață, note și variante, bibliografie și indice de Ion Nuță, Editura Junimea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
epoci, contactul cu opera lui Lev Tolstoi a furnizat la noi argumente convingătoare în discuțiile literare, iar marii prozatori români au apreciat experiența novatoare a scriitorului rus în poetica romanului și a dramei, înclinând deliberat spre realism în construirea unor fresce cuprinzătoare ale societății. Referirile comparatiste vor intra și în alte lucrări, subordonate însă unor metodologii diferite. Menținându-se în câmpul literaturii ruse, dar avansând spre contemporaneitate, N. se oprește asupra unui poet și prozator de renume, căruia îi dedică o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
32 m, situată în complexul Mundo Perdido. Plajele pe pe coasta pacifică sunt valorificate turistic mai ales în zona stațiunii Likin. De un mare interes în rândul turiștilor se bucură și târgurile amerindiene: Chichicastenango, Totonicapán, Chiquimula, peșterile Naj Tunich (cu fresce datând din jurul anului 800 î.Hr.), Actun Kan (Grota Șarpelui), parcurile naturale. I.3.3. Panama este un alt stat din America Centrală Istmică ce înregistrează o creștere spectaculoasă a numărului de turiști străini, mai ales în ultimii ani, ca urmare a
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
germane. Accesul Poliției se face cu transportoare blindate. ,,În Italia, musulmanii au preluat controlul Pieței Veneția din Roma pentru rugăciunile de stradă. La Bologna, musulmanii au amenințat în repretate rânduri că aruncă în aer catedrala San Pietronio care conține o frescă veche de șase secole inspirată din Infernul lui Dante, ce înfățisează un Mohamed torturat de diavolii Infernului" (Aurel Rogojan, art. cit., p. 59). Suedia are cea mai generoasă legislație a imigrării din Europa și suportă în momentul de față consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]