70,946 matches
-
privind inviolabilitatea proprietății private. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale referitoare la măsuri legislative prin care se reglementa modalitatea de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate, Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
în jurisprudența sa, de exemplu prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituite obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituite obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
prin raportare la prevederile art. 21 din Constituție, și cu o motivare similară. Prin această decizie, paragrafele 17 și 18, Curtea a reținut că prevederile criticate sunt norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea competenței sale constituționale, iar Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci statuează principial, în art. 129, că „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, iar, potrivit art. 126 alin. (2
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
toate căile de atac. ... 17. Tot astfel, prin Decizia nr. 1.232 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 817 din 27 noiembrie 2009, instanța de contencios constituțional a constatat că nicio dispoziție din Legea fundamentală nu prevede obligativitatea instituirii unor căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești, ci numai dreptul oricărei persoane de a se adresa instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. În jurisprudența sa constantă, Curtea a statuat
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
art. 73 - Categorii de legi, art. 124 - Înfăptuirea justiției, art. 136 - Proprietatea, art. 154 - Conflictul temporal de legi. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil cuprins în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia susține neconstituționalitatea textelor de lege criticate prin reiterarea unor aspecte de fapt, proprii fondului cauzei deduse soluționării instanței judecătorești. Or, Curtea reține că aceste susțineri nu reprezintă veritabile critici de
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
1 alin. (4) din Constituție, referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, deoarece reglementarea a avut loc prin delegarea către Guvern a unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului, precum și a art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, în componenta sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii, deoarece funcționarul vizat se putea raporta numai la prevederile lacunare, incomplete, ale acesteia. ... 18. Prin urmare, prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, precitată, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
urmare, instanța de judecată apreciază că există proporționalitate între mijloacele utilizate (creșterea graduală a drepturilor salariate) și scopul urmărit (reechilibrarea salarizării personalului plătit din fonduri publice) și că există un echilibru echitabil între interesele generale ale colectivității și protecția drepturilor fundamentale ale individului, din moment ce se asigură și încadrarea în fondurile bugetare, veniturile salariaților care nu sunt încă la maximul din grilă cresc, iar drepturile salariale câștigate de salariații care ajung deja la maxim sunt păstrate și plafonate la acest
DECIZIA nr. 618 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251358]
-
având atribuția de a reglementa procedura de înscriere/transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă a cetățenilor care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română, evident cu respectarea prevederilor și principiilor din Legea fundamentală. Prin instituirea obligației pentru cetățenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română să depună cererea de transcriere/înscriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă personal sau prin reprezentanții legali ai acestora, în
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
art. 7 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare. La paragraful 29 al acestei decizii, Curtea a stabilit că, potrivit art. 24 din Constituție, dreptul la apărare este garantat, iar în absența oricărei circumstanțieri, norma fundamentală invocată are aplicabilitate și în afara sferei judiciare, așadar, inclusiv în cadrul procedurii disciplinare. Prin urmare, dreptul la apărare conține numeroase prerogative, iar una dintre acestea este, incontestabil, posibilitatea persoanei de a beneficia de asistență juridică, în condițiile reglementate prin
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
depune numai personal în termen de 90 de zile de la data depunerii jurământului de credință față de România, iar nu și prin avocat, nu încalcă dreptul unei persoane de a fi asistată de un avocat. Astfel, chiar dacă norma fundamentală invocată - art. 24 alin. (1) din Constituție privind dreptul la apărare - are aplicabilitate și în afara sferei judiciare (cum ar fi în cadrul unei proceduri disciplinare), având în vedere caracterul personal al cererii de transcriere/înscriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
ai cărui cetățeni sunt. ... 30. Având în vedere acestea, nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție, acestea neavând incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este incidentă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. Totodată, dispozițiile constituționale ale art. 23 alin. (1) privind libertatea individuală și siguranța persoanei, ale art. 26 alin. (1) privind viața intimă, familială și privată și ale art.
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
acest aspect să aibă semnificația încălcării principiului constituțional al accesului liber la justiție. Așadar, dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură, edictate de legiuitor în temeiul mandatului său constituțional conferit de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale, accesul liber la justiție este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale, pentru situații deosebite, și implică existența unor proceduri unice pentru situații deosebite, iar mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
moștenitori. Se apreciază că în speță cererea de despăgubire a autorilor excepției trebuia să fie soluționată cel târziu în anul 2001 sau într-un „termen rezonabil“, așa cum prevede art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, se arată că Legea fundamentală garantează dreptul la proprietate și creanțele asupra statului, dar aceste garanții nu se regăsesc în Legea nr. 10/2001, dat fiind faptul că au trecut 22 de ani de tergiversare a soluționării cauzei
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
despăgubire a autorilor excepției trebuia să fie soluționată cel târziu în anul 2001 sau într-un „termen rezonabil“, așa cum prevede art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, se arată că Legea fundamentală garantează dreptul la proprietate și creanțele asupra statului, dar aceste garanții nu se regăsesc în Legea nr. 10/2001, dat fiind faptul că au trecut 22 de ani de tergiversare a soluționării cauzei, contrar jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor și altor bunuri [ ] În interesul sănătății și al securității publice sau pentru alte rațiuni de interes public major, inclusiv de natură socială ori economică, și pentru consecințe benefice de importanță fundamentală pentru mediu [ ] În scopuri de repopulare și reintroducere a acestor specii, precum și pentru operațiuni de reproducere necesare în acest scop [ ] Pentru a permite, în condiții strict controlate, într-o manieră selectivă și într-o măsură limitată, prinderea sau deținerea
ORDIN nr. 165 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251494]
-
prevederilor constituționale ale art. 40 alin. (1) referitor la libertatea de asociere în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere. De asemenea, invocă prevederile art. 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind libertatea de întrunire și de asociere. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
are libertatea de a aprecia asupra numărului concret ce constituie, într-o materie sau alta, pragul de reprezentativitate, cu condiția de a nu afecta, de a nu suprima însăși posibilitatea reală și efectivă de exercitare a dreptului sau a libertății fundamentale garantate (paragrafele 23-25 din decizia precitată). ... 18. În același sens, Curtea a reținut și că „stabilirea în concret a unui număr minim de angajați pentru constituirea unui sindicat are legătură directă cu scopul înființării sindicatului, și anume apărarea drepturilor și
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
un termen rezonabil. Mai mult, chiar dispozițiile legale criticate dau posibilitatea funcționarului public să se adreseze instanței de contencios administrativ sau, după caz, instanței judecătorești competente, potrivit legii. Avocatul Poporului arată că art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală prevede că statutul funcționarilor publici se stabilește prin lege organică, iar voința legiuitorului cu privire la acesta se regăsește în cuprinsul Codului administrativ. Mai mult, art. 367 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 prevede expres că dispozițiile acesteia
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
compatibil cu dispozițiile art. 16 din Constituție. ... 22. De asemenea, stabilind instanța competentă să soluționeze litigiile având ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, textul de lege supus controlului de constituționalitate transpune dispozițiile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, și dispune, totodată, chiar în sensul asigurării accesului liber la justiție, și nu al îngrădirii acestui drept. În consecință, dispozițiile art. 21 din Constituție nu sunt
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
admisibilitatea sesizării este condiționată, în mod esențial, de existența unei veritabile probleme de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta constituind, de fapt, premisa fundamentală ce justifică intervenția instanței supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. În speță, se constată că este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în curs de
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. Totodată, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 47 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, ambele referitoare la dreptul la un proces echitabil. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 nu au legătură
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. Totodată, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 47 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, ambele referitoare la dreptul la un proces echitabil. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 nu au legătură cu soluționarea cauzei, întrucât acest text vizează compunerea completurilor
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
organul competent să aprobe/ valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală, cât și modul concret de desemnare a membrilor completurilor. ... 23. Nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca stabilirea organului competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală și a modului de desemnare a membrilor completurilor să fie realizată în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
privind dreptul la un proces echitabil și art. 53 alin. (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate din aceleași perspective invocate și în cauza de față, Curtea pronunțând, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 336 din 11 mai 2017, publicată
DECIZIA nr. 712 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251504]