18,328 matches
-
cândva dar... nu aici! Pentru tine voi găsi locul ideal. Meriți orice efort, fie el și financiar!” Făceam haz de necaz gândindu-mă că firesc ar fi fost să văd stele verzi ori... maro! Nu! Sunt convins că au fost galbene... Referință Bibliografică: DOAMNA ÎN MARO / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 333, Anul I, 29 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
Eminescu este preocupat pentru examenele de doctorat la îndemnul lui Titu Maiorescu. Urmează foarte serios cursurile orientat spre științele juridice, dar programul audițiilor era vast și foarte costisitor. Eminescu se apără, cerând bani pentru aceasta. Maiorescu îi trimite 100 de galbeni, dar în loc să-și dea doctoratul la Iena, Eminescu pleacă la Konigsberg, unde cercetează 5 zile arhivele cu privire la istoria românilor. Vizitează apoi mormântul lui Kant la Lemberg, adulmecă vestigiile Movileștilor și se oprește la Iași. În septembrie 1874, este numit provizoriu
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
de a zămisli, cealaltă a NEputinței de a genera” (Luca Pițu, Naveta esențială, editura Moldova, Iași, 1991, p. 164. Tot aici se fac și alte trimiteri interesante la androgin ). Cocoșul zămislește simbolic păsări, cirezi de vite și o movilă de galbeni, pe cînd găina - un fleac de mărgică, pe care o înghițise pe drum. Găina, ce simbolizează pe babă, este omorîtă în bătaie, baba ajungînd o comică găinăreasă, iar cocoșul trăiește în bogăție ca “un irod din cei frumoși”: nefertilitate plină
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
un înveliș opac, Dar caut să le descifrez și îmi plac; Să ascult miraculoase cum încep să sune, Ca un ou de ciocolată umplut cu alune. Ca fâșâitul fânețelor coapte, Ca liniștea stelelor clipind somnoroase în noapte, Ca foșnetul frunzelor galbene, ori Cum se stinge oftatul de noapte în zori; Cum și-a ascultat primul om vorbele cu uimire, Ca jocul ecoului în rostogolire, Ca un simbolist, decadent ori modern Peste care uitarea, liniștea se aștern; Dar se înscrie eternul clipa
CUVINTE ŞOPTITE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361320_a_362649]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CU TIFLA Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 379 din 14 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Cu tifla Mi-a năvălit toamna în suflet cu toți pasteliștii, vălătucind frunze galbene tristețea miriștii. Poate că e același decor, numai eu sunt altul. Am ajuns modestul citadin și măsor asfaltul. Culorile se amestecă, de la galben, la mov. Sunt cu toate la Alecsandri, Bacovia, Dimov. Tușește pe străzi și prin parcuri, cântă la
CU TIFLA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361309_a_362638]
-
un pastel. Criticul nu se obosește Să caute model. Aș vrea să fiu la conac, la vii cu araci catarge - e semnul plecărilor noastre spre zările large. Aș vrea să fiu modern Robinson, să scriu mari poeme, fără toamne, frunze galbene, ieșite din vreme... Dar mă plimb prin toamnele mele de vise și doruri, înscrise pe zările-ntinse în amplele zboruri. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Cu tifla / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 379, Anul II, 14 ianuarie
CU TIFLA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361309_a_362638]
-
a terminat țigara și a plecat în direcție opusă, înjurând și blestemând... În acest timp Violeta și avocata discutau liniștite în biroul acesteia. După multe mulțumiri ce-au curs șir de la Judecătorie până aici, biata femeie promitea să aducă câțiva galbeni din salba bunicii. Nu avea bani să-i ofere. - Doamna avocată, mă jur pe părinții mei că n-am de unde să fac rost de bani! Până în noiembrie trebuie să strâng să dau nenorocitului, că văd că nu se poate altfel
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361281_a_362610]
-
Până atunci mai este timp să vorbim. Poate reușesc să obțin o sumă mai mică, la proces. Turismul nu. Ai văzut că doamna judecător mi-a... - Da, am văzut! Se cunoaște că i-ați promis ceva... Aduc mâine dimineață trei galbeni. Da’ mai rămân numai doi pentru suflețelu’ dumneavoastră. N-am mai mulți... - Știi ce? Du-te matale acasă liniștită. Văd eu cum mă descurc cu doamna... Hai, du-te! Aduci doar doi când poți și gata tot, a hotărât doamna
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361281_a_362610]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > RONDELUL LĂMPII DE PE VERANDĂ Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului În jurul lămpii așezată într-un colț pe verandă, Fluturi albi cu aripi de sticlă roiau dezordonat - Becul galben închis sub globul rotund și luminat Aștepta asemeni unui zeu mâniat, o ofrandă. La radio cineva lăsase să meargă în gol o bandă Și vocea atonă a unei foste dive suna eronat - În jurul lămpii așezată într-un colț pe verandă
RONDELUL LĂMPII DE PE VERANDĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361336_a_362665]
-
a umblat prin satele noastre, mai ales prin cele de câmp și de baltă, a putut constata că de-abia din trei în trei case se găsește câte o familie care să aibă un copil, mult doi, și aceia slabi, galbeni, lihniți și chinuiți de friguri permanente". Educația poporului constituia în gândirea eminesciană un pilon de sprijin pentru societatea românească. Instrucția publică are în vedere și integritatea morală a cetățenilor pentru că "moralitatea e pentru suflete identică cu sănătatea pentru trup. Un
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
vegetal în funcție de anotimp. Am plecat fără să spun frunzelor, toamna din gânduri de Valentin Văran, Spre o dimineață de toamnă, Nu te uita înapoi de Viorel Muha, sunt doar câteva dintre poeziile în care îndoiala și singurătatea sunt asociate anotimpului galben. Și pentru Crina Colice iubirea trecută e asemănată unei toamne cenușii, cu picuri de ploaie ca lacrimi ale singurătății, în timp ce pentru Iulia Ralia iubirea e "ca o lamă dimineața prea devreme" ce taie "înroșind apa". De multe ori, însă, dezamăgirea
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
în care prinde contur descrierea fragmentată a Tomisului, un peisaj marin în culori de alb, gri-albastru. În toate aceste tablouri sinestezia e la ea acasă. Dacă la Ioachim Boris, Mircea Marcel Petcu sau Alexa Gavril Bâle cromatica e mai intensă (galben, mov, roșu, albastru, verde) în cele mai multe primează culorile regale de gri, gri-albastru, verde, arămiu. Aș vrea să te duc undeva departe / unde iarba e când verde / când albastră și cerul e uneori albastru / alteori verde ... senin de un verde crud
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
ea paharul și să-mi pregătească patul ! Spăimată-n culme de ochii bulbucați de pofte, fecioara-și face-un plan de fugă. Beiul cu josul în stârneală înghite-n sec și-nfige mâna-n teșchereaua doldora. Apoi scoate un pumn de galbeni pe care îi arată fetei stâlpite, în zornăit căznit. Cu mândrie în scărbă privită ea-mprăștie pe masă mulțimea de bănet și mușcă mâna-ntinsă spre sânii neatinși...Uimire de-ndrăzneală, stârnire îndârjită-n pofte, sărit în ajutor de eunuc
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
-mprăștie pe masă mulțimea de bănet și mușcă mâna-ntinsă spre sânii neatinși...Uimire de-ndrăzneală, stârnire îndârjită-n pofte, sărit în ajutor de eunuc și ordin de repaus... Mușcatul buhăit rabdă bărbat, rabdă în prefăcut de rânjet și-adună galbenii ca hoțul, trăgând o palmă în rotund dezmeticit de -ascuns... Fata îi stuche nesimțirea și lasă capu-n jos cu-un plan nespus. Apoi cei doi își râd agresiunea în feluri ne-nțelese de gândul în pitiș. - Dați de băut
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
flancuri, având în frunte pe beiul oțărât, ce-a fost prostit de-o fătucă de ghiaur... Satul era în necrezare de ce vedea și mulți erau în teamă în pălălaia și tăișul otoman... - Cine-o aduce vie, primește un săcotei de galbeni ! strigă tălmaciul amețit de băutură și aurul promis. Fata înfierbântată de urcuș ajunsă-n vârf de munte cată speranță de scăpare, spahii strâng cercul de-nconjor, oamenii locului șoptesc de răzbunare cu pârjol, iar muma fetii o strigă-n rugă
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
nu mai poate fi contrazisa. În micuța carte se regăsesc o mulțime de personaje, incepand cu diverși mineri, și terminând cu înalte personalități precum; regina Beatrice a Olandei, căreia în anul 2001 i-a fost oferit un eșantion de cuarț galben spre violet rozaliu. Un alt personaj celebru este și renumitul om de stiinta italian Francesco GRISELINI, cel care a informat Curtea Imperiă de la Viena, ca minele din Banat sunt o adevarată bogțăie pentru imperiul habsburgic. Mai aflăm că în anul
NESTEMATE ALE BANATULUI MONTAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361465_a_362794]
-
1870, aflându-se la Agafton, o întâlnește Ioan Drogli din Cernăuți, profesor de pedagogie, care o cere în căsătorie. La 7 ianuarie 1871 s-au căsătorit în primăria Cucorănilor. Ioan Drogli, materialist, i-a pretins căminarului ca zestre 2000 de galbeni, sumă ce l-a ruinat. Aglaia era o femeie distinsă, cu ovalul feței prelung, șatenă, înaltă, zveltă, foarte elegantă. Avea talente de artistă, recita frumos, implicându-se în activități culturale. A avut ca și Eminescu o mare pasiune pentru teatru
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
ani. Se păstrau de la Paște coji de ouă vopsite în toate culorile, după cum le avea fiecare familie. Dimineața s-au adunat copiii la casa bunicii, unde s-au apucat să confecționeze, după cum le explica bunica Semilia, o păpușă din lut galben, numită caloian sauscaloian, pe care au împodobit-o cu fâșii de cârpă colorată și coji de ouă vopsite. I-au făcut ochi, nas, gură și apoi pe cap o căciulă roșie din coji de ou vopsit la Paște și pe
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
Luminile orașului se îndepărtau tot mai mult, devenind sclipiri mișcătoare de licurici. Dacă vom depăși zona digurilor de protecție de la port, îndreptându-ne spre stațiunea Venus, vom vedea toate stațiunile, de la Olimp până la Vama Veche, ca o ghirlandă de steluțe galbene și sclipitoare. Norii acopereau întregul cer. Nici o stea nu reușea să se strecoare prin perdeaua întunecoasă și prevestitoare de furtună. Speram ca luna palidă să-și facă apariția firavă pe bolta întunecată, prevestitoare de evenimente rele, să ne călăuzească pe
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363857_a_365186]
-
a plâns și mai ales nu s-a lepădat de Hristos. O femeie cu suflet mare, pe nume Vlasiana, i-a cercetat și le aducea apă rece, îngrijindu-le rănile. Ighemonul i-a ademenit promițându-le bani: câte 200 de galbeni pentru fiecare, daruri, măriri, onoruri dacă se închină idolilor, dar i-a și îngrozit cu muncile care-i așteaptă și cu moarte amară pentru nesupunere. Dar zadarnice au fost toate insistențele lui pentru că hotărârea celor 45 de mucenici a rămas
SFINŢII 45 MUCENICI CARE AU PĂTIMIT ÎN NICOPOLI, ARMENIA de ION UNTARU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363915_a_365244]
-
în lume. Avem o rețea hidrografică și un pământ bogat, atât prin zăcămintele ascunse în interiorul său cât și prin cele de la suprafața sa. România este țara care are (avea) toate felurile de aur: aurul negru (petrolul), aurul verde (pădurile), aurul galben (grânarul Europei), aurul ca metal prețios și... sufletul de aur al românilor, veseli, harnici și ospitalieri. Trebuie să fim mândri că ne-am născut în acest areal ca spațiul al dumnezeirii cu care am fost înzestrați și binecuvântați. Am colindat
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
vântul uimit Ce ascultă și vede minunea Cum ei din ciomege fac punți și cai năzdrăvani Cu care zboară spre hotare zeiești Pe frunțile lor luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat in copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
precum o mascotă de circ. Zorzoanele luminau seara abundent, făcând ca strălucirea să-și schimbe nuanțele în funcție de muzica de club auzită prin difuzorul din perete. Pe verticală, literele căpătau o parte din culorile vii ale curcubeului, când roșu intens, când galben, verde sau portocaliu, terminând șiragul la ultima literă “K” și luând-o din nou de la capăt, până refăcea întreg cuvântul: “Bismark”. Deasupra acestui nume, lumina cu roșu cuvântul “Market”, așa cum se vedea până mai de curând numai în filme, dar
UN DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364044_a_365373]
-
îmi ondulează părul în bucle argintii fixându-le în agrafe. Lacul roșu din unghii rezistă în oceanul ninsorii. Noaptea mușcă cu sete din zi micșorând-o. Admir figurile sculptate în munții de zăpadă. Rochia de mireasă Soarele zâmbește în laleaua galbenă din părul meu, prins în coc sub gluga groasă. Gerul îmi pictează în roșu nasul și obrajii, văzduhul cerne făină alb-argintie în steluțe și fulgi ușori, lipindu-se de hăinuțele negre. Terra îmbracă rochia de mireasă a iernii. Beculețe licărind
CORSETUL IERNII de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362795_a_364124]
-
care se găsesc foarte rar în țară.( În Parcul din orașul Sf.Gheorghe din Covasna). Stau și privesc lacul cu nuferi. Îmi place să aud broscuțele cântând într-o melodie unică pe limba lor. Nuferii albi se întrec cu cei galbeni. În amiaza-mare, se deschid în toată splendoarea lor. Broscuțele se întrec și ele într-un concert unic. O liniște apăsătoare este tulburată doar de păsările cerului care vorbesc cu Dumnezeu. Aceast peisaj poate să prindă viață și multă culoare, în
GRĂDINA BOTANICĂ-IZVOR DE INSPIRAȚIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362808_a_364137]