40,327 matches
-
natura talentului său, prin performanțele sale artistice și prin sistemul lui de relații publice determină aceste reacții. Născut la Craiova în anul 1884, în casa uneia dintre cele mai înstărite familii din Oltenia 1, Eustațiu Stoenescu face parte dintr-o generație exemplară de oameni de cultură români, de la Jean Al. Steriadi, Samuel Mutzner, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, pînă la Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi și Nicolae Titulescu, cel din urmă un apropiat al lui Stoenescu încă din primii ani de copilărie, dar
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
O, Brother, Where Art You) de Joel Coen, și Doctorul T și femeile (rămas în derizoriul originar) de Robert Altman. Relativ tinerii frați Coen (Joel și Ethan, acum împreună doar ca scenariști, regia asumîndu-și-o vîrstnicul) și veteranul Altman figurează două generații distincte și două șanse de vîrf ale nonconformismului în filmul nord-american, de pe vremea cînd producțiile de peste Ocean primeau încă adesea La palme d'or la Cannes (Altman în 1970 cu Mash, Coen-ii în 1991 cu Barton Fink, intermediați de Schatzberg
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
Lebowsky al celor doi frați - ca să ne limităm la peliculele difuzate și la noi. În producțiile de ultimă oră, se mențin atît similitudinile unei școli (propensiunea epicului, aplombul ludic), cît și diferențele de accent sau coloratură, prin optica modificată a generațiilor: Altman gravitînd, nu fără ironie acidă, spre mediile intelectuale, specializate profesional (doctorul T. - ginecolog adorat, dar și victimă a femeilor), Coen cu gustul înnăscut al aventurii metaculturale în spații diverse, cu paradoxul unei parodii retromitizante (trei criminali din timpul marii
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
putere" (T. Vianu), care-l mistuie pururi. Deci un tipic erou romantic. Privirea i se îndreaptă, explicabil, spre trecut, dînd unora impresia că ar fi "un întîrziat într-o epocă defunctă": "Paradoxul se explica prin cultul nemărginit al poetului față de generația de la 1848, pe care îl întreține în opera de tinerețe și asupra căruia va reveni în publicistica ultimilor ani de viață. Și pe bună dreptate, întrucît climatul în care se formează era impregnat de ideologia pașoptistă și romantică. La nivelul
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
de la eseuri elaborate, teoretizante, pînă la mici precizări sau descrieri de atmosferă. Dosarul postmodernismului este el însuși postmodern, după cum autorul probelor este un personaj cu discursuri diverse. De la filo-feminisme asumate, la teoretizări asupra conceptelor, de la vocea critică și coagulantă a generației '80, la polemicile conducătorului de reviste. Toate problemele ridicate de Ion Bogdan Lefter în această carte își păstrează actualitatea și fiecare dintre ele merită la rîndul ei o nouă discuție. Dosarul nu e nici pe departe închis. Ion Bogdan Lefter
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
e cât se poate de prevenit în această privință, după o fulminantă carieră de consilier în probleme de sexologie și viață sentimentală la unul dintre posturile private de radio. Merită insistat asupra trecerii pe care o are autorul la o generație foarte tînără: pașaport care spune esențialul despre flexibilitatea unei gândiri și resursele de adaptabilitate post-decembristă - cu atât mai mult în acest domeniu extrem de spinos (și de-a dreptul imposibil după comunism). Radiogenia doctorului Andrei nu se va pierde așadar printre
Bunul-simț devine best-seller by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16207_a_17532]
-
Z. Ornea A apărut, relativ, de curînd, o ediție din Criticile lui Maiorescu cu o prefață semnată de colegul meu de generație, dl. Dan Mănucă. E timpul, cred, să ne întrebăm (și să răspundem) despre rostul operei marelui critic azi. Ce spune ea, altfel zicînd, generațiilor de azi, cucerite de postmodernism și de alte isme? În primul rînd, desigur, opera lui Titu
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
de curînd, o ediție din Criticile lui Maiorescu cu o prefață semnată de colegul meu de generație, dl. Dan Mănucă. E timpul, cred, să ne întrebăm (și să răspundem) despre rostul operei marelui critic azi. Ce spune ea, altfel zicînd, generațiilor de azi, cucerite de postmodernism și de alte isme? În primul rînd, desigur, opera lui Titu Maiorescu este un moment esențial în evoluția modernă a literelor românești moderne și, îndeplinind un rol istoric, merită și trebuie studiat dacă voim să
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
grele de volume explicative sau speculative, Shakespeare nu (mai) cedează lesne efortului interpretativ. Cu toate acestea, dacă pentru criticii literari Shakespeare e motiv de intimidare, cel puțin regizorii rămîn în continuare obligați să caute reinterpretări, să redescopere noutatea acolo unde generații la rîndul au încercat același lucru. A aduce în fața publicului spectator o piesă shakespereană presupune operațiuni complicate de modernizare, adaptare, traducere. Atîta lucru e bun știut și rareori contestat. Dar Kermode atrage atenția, în volumul său, asupra unei dificultăți de
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]
-
Adriana Bittel Pentru generația mea, Cadavrul viu e mai plin de viață decît pentru alții. Are vocea declamatoare a lui Ion Manolescu, la "teatru la microfon", în copilărie, are întruchiparea lui Alexei Batalov din filmul lui Vengherov, din tinerețe, cu cîntece rusești pe care
Pei do dna! by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16239_a_17564]
-
materialitate frustă, zgrunțuroasă, precum o subiacentă compensație a conștiinței subiective care suferă. A unei conștiințe ce se alină identificîndu-se cu materiile nostalgiei sale. Desigur, acest patetism sumbru, acest revers îndoliat al vitalității ni-i reamintește pe liricii noștri rurali ai generației '60. La fel ca-n baletul lor expresionist, informul confesiunii primitive se rafinează, abisalitatea prinde chipul unui ceremonial: "O nouă cădere nervoasă: de ce, de ce să ni se ia vederea/ și carnea de pe oase pentru a fi schimbată, după o vreme
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
spus că Radu Novac însuși seamănă în multe privințe cu Mihail Sadoveanu, după cum reiese dintr-un autoportret pe care și-l face în 1981, înainte de a-l evoca pe Gabriel Nicolau: "Ați învățat cu toții la școală textele mele de câteva generații. S-au mai schimbat ele odată cu timpurile: acum sunt unele cu daci, au mai fost cu moldoveni și chiar cu sovietici. Trebuie să recunoașteți că nici unul n-a fost prost scris. Numele meu este deci Radu Novac. Sunt președintele Academiei
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
în străinătate, aș fi făcut-o mult mai bine. Am să aflu un răspuns în viața de după. Forța și stilul cărui regizor te atrag în mod special? Mă gîndesc la Strehler, Brook, Kantor... Numele este Peter Brook. Fac parte din generația care a trăit timpul celei mai frumoase explozii din istoria teatrului. O explozie privită prin gratii. Și acum mă emoționează un gînd: dacă și prin cortina de fier a pătruns energia uriașă a fenomenului teatral al anilor '60-'70, ce
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
plăcut să stau o vreme cu Brook și apoi să mă pierd undeva, prin India. Alexandru Dabija, știu că dacă îți mai place ceva, acel ceva este cititul. Citești programatic, un anume tip de literatură? Care simți că sînt corespondenții generației tale acolo? Săracă viață au cei ce nu citesc! La teatru se simte și pe scenă și în sală. Mama a fost bibliotecară. Îmi plac cărțile ca obiect și mă supăr că sînt atît de scumpe. Nu te poți plînge
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
versiunea mandarineză care i-a adus trofeul!). Nostim mi se pare faptul că cel mai intelectualist film (dintre cele cunoscute nouă) - vorbind despre ratare, dar și posibilitățile mai mult sau mai puțin iluzorii de relansare/redresare, radiografie sarcastică a trei generații de Wonder Boys, filmul lui Curtis Hanson, dar în egală măsură și al bărbaților în pragul unor crize de nervi, pe numele lor Michael Douglas, Robert Downey jr. și Tobey Maguire - a fost menționat doar la două categorii: a foarfecelui
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
a unui romantism întîrziat (Eminescu), care au sabotat pînă deunăzi omogenitatea curentului. Același lucru s-a întîmplat cu modernismul. O carte recentă a lui I. B. Lefter, Recapitularea modernității, a demonstrat că pulverizarea conceptului și fenomenului modernist a fost opera generației de critici interbelici și ea a fost preluată nediscriminatoriu de criticii contemporani. Datarea celor două mari curente nu mai pare să pună astăzi nici o problemă. Acceptată fiind ideea formaliștilor ruși că o epocă literară nu începe și nu se sfîrșește
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
reperiodizată, observăm imediat cel puțin două momente în care bătălia canonică a despărțit apele: în momentul junimist de la 1865-1875, cu faimoasa polemică maioresciană împotriva romantismului, și în momentul sburătorist de după primul război, cu tot atît de faimoasele revizuiri lovinesciene. Actuala generație optzecistă pretinde același lucru pentru ea. Timpul îi va da ori nu dreptate. În ce mă privește, înclin să cred că paradigma postmodernă o înlocuiește pe aceea modernă exact în momentul în care Cărtărescu și compania își fac apariția pe
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
44). Pînă și sfaturile propriei mame au fost aduse ca argument pentru această emoționantă incursiune cinematografică avînd funcție declarată de defulare unanimă. Și într-adevăr filmul ne eliberează de imaginea idilică a adolescenței noastre a tuturor, redînd-o altor și altor generații. * Cinefilii împătimiți au avut parte la Cinemateca Română de un film oarecum înrudit, în măsura în care este vorba tot de o plonjare în subconștient, dar ceva mai complicată. Pentru că Being John Malkovich (SUA, 1999) doar în aparență este o farsă SF, în
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]
-
Rodica Zafiu Lingvistica românească beneficiază acum de o extrem de utilă reeditare și aducere la zi a unei cărți foarte apreciate și folosite - de la prima apariție, în 1972 - de mai multe generații de studenți și profesori: Valeria Guțu Romalo, . Limba română de azi (versiune nouă, București, Humanitas Educațional, 2000). Principala calitate a acestei cărți stă în subtilitatea și în exactitatea analizei lingvistice. În domeniul cultivării limbii, riscurile sînt destul de mari: autorii tind
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
în discuție, ci a concepțiilor generale ale autorului ei despre literatură (de fapt despre proză) și despre imperioasa nevoie de "situare" a prozatorilor, mai ales a celor "recuperați". La afirmația lui Al. George cum că se simte mai apropiat de "generația războiului" decât de "leatul" său, Cornel Regman observă că mai degrabă este vorba despre o "înrudire cu Șerban Cioculescu, urmaș direct al școlii lovinesciene, prin pasiunea pentru glosarea faptelor de istorie literară (...), cu precizarea că la înaintaș, implicarea susținută a
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
că unitatea țintită înseamnă de multe ori și monotonie. Ioan Flora scrie "aproape-poeme" "rîvnind la statutul de poezie și izbutind fragmentar aceasta". Același ton păstrează și în textul despre lirica lui George Vulturescu. Exersându-și cronica literară începând cu propria generație, a cerchiștilor, și sfârșind cu nouăzeciștii, Cornel Regman a reușit să configureze și o imagine completă, exactă și destul de nuanțată asupra literaturii române postbelice. Schimbările de "canon" nu sunt importante pentru el decît în măsura în care se supun celui mai restrictiv "canon
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
scriam, m-am gîndit mult la tine; aveam la îndemînă, de fapt, tot atîtea argumente pentru a-l respinge ca și pentru a-l lăuda pe poet". Am înțeles că a preferat varianta pozitivă și pentru a nu distona față de "generația" șaizecistă, în curs de impetuoasă afirmare, pe al cărei sprijin conta, într-un joc de adaptări reciproce, în care, precum un "întîrziat", se vedea prins. Totuși, sînteți acuzat că ați urmărit minimalizarea poetului... Mă văd nevoit a preciza din nou
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
a lui Nichita Stănescu, ci numai aprecierea ce i s-a dat de foarte mare poet, de geniu demn de-a fi pus alături de sau chiar deasupra lui Eminescu. Altminteri, sînt convins că el rămîne un autor reprezentativ al importantei "generații" '60 (chiar dacă nu primus inter pares!), în măsură de-a fi studiat și de-a intra ca atare în istoria literaturii. Aserțiunea că aș dori "demolarea" sa e stupidă, fie și din motivul că, așa cum arăta Croce: "Nici un critic nu
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
țările civilizate, ca și în România antebelică, există, pentru fiecare clasă ori materie, mai multe manuale, G.C. iarăși n-are habar. Nostalgia diavolului unic de care suferă G.C. nu poate fi ușor explicată. Prozatorul G.C. era considerat o promisiune a generației '80, el fiind un an încă tînăr, negrevat de moșteniri ideologice funeste. Cît din această promisiune a devenit certitudine, asta nu este o problemă a Cronicarului, ci a criticilor literari. Cronicarului i se pare de aceea mai nimerit, lăsîndu-l pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
în sîn Și, dacă tot ne-am umplut mîinile de cerneala tipografică a seriei noi a Cronicii române (urîtul se ia, ca lepra), să ne aruncăm ochii și pe Vitraliile din același număr, semnate de Nicolae Iliescu, alt prozator al generației '80, promițător, și el, cîndva, și care astăzi e complet uitat în ipostaza sa literară, oricît s-ar strădui el să ne aducă aminte că mai ține un condei în mînă. Compunînd, de exemplu, un pamflet săltăreț ca o capră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]