12,132 matches
-
Ortodoxe, desființarea Bisericii Greco-Catolice, persecuțiile împotriva mișcării sioniste; (9) arestarea, uciderea, detenția politică sau deportarea țăranilor care opuneau rezistență față de colectivizare. Lichidarea violentă a revoltelor țărănești (1949-1962); (10) deportările cu scop de exterminare. Represiunile etnice. Gonirea și „vânzarea” evreilor și germanilor; (11) represiunea împotriva culturii, eradicarea valorilor naționale, respingerea artei și culturii occidentale, cenzura, arestarea și umilirea intelectualilor neînregimentați ori protestatari (1945-1989); (12) reprimarea mișcărilor și acțiunilor studențești din 1956. Procesele împotriva studenților protestatari organizate de PMR, UTM, UASR și Securitate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2Bdolls%26gbv%3D2%26svnum%3D10%26hl%3Dro%26sa%3DG" INCLUDEPICTURE "http://tbn0.google.com/images?q=tbn:CK6CJ0hc4zgi7M:http://www.russiandolls.co.uk/acatalog/russian dolls MS5.JPG" \* MERGEFORMATINET HYPERLINK "http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.mozartsminors.com/images/Ethnic/German%2520Dolls3.jpg&imgrefurl=http://www.mozartsminors.com/Dolls.htm&h=372&w=320&sz=40&hl=ro&start=2&tbnid=dpsiap7p -029M:&tbnh=122&tbnw=105&prev=/images%3Fq%3Dgerman%2Bdolls%26gbv%3D2%26svnum%3D10%26hl%3Dro%26sa%3DG" INCLUDEPICTURE "http
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sz=40&hl=ro&start=2&tbnid=dpsiap7p -029M:&tbnh=122&tbnw=105&prev=/images%3Fq%3Dgerman%2Bdolls%26gbv%3D2%26svnum%3D10%26hl%3Dro%26sa%3DG" INCLUDEPICTURE "http://tbn0.google.com/images?q=tbn:dpsiap7p -029M:http://www.mozartsminors.com/images/Ethnic/German%2520Dolls3.jpg" \* MERGEFORMATINET HYPERLINK "http://www.orientbox.com/japanese doll/2dolls big.jpg" \t " top" INCLUDEPICTURE "http://tbn0.google.com/images?q=tbn:KqsLrcSZkhp0hM:http://www.orientbox.com/japanese doll/2dolls big.jpg" \* MERGEFORMATINET (Surse: HYPERLINK "http://www.romanianorthodoxchurch.com/index.cfm?pkLink ID=20
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
world, William Darton, 1790 Construirea stereotipurilor este un proces bazat pe simplificare (reducerea complexității), exagerare și distorsionare, generalizare, prezentarea atributelor culturale ca parte înnăscută a ființei. Fiecare cultură are propriile stereotipuri asupra membrilor altor culturi. Astfel, românii au următoarele stereotipuri: germanii se caracterizează prin corectitudine, disciplină, rigoare; italienii sunt petrecăreți și vorbăreți; francezii - romantici, orgolioși și naționaliști; americanii - grași, nu prea inteligenți, superficiali, deschiși, pragmatici; rușii sunt alcoolici, duri, puternici, războinici (Ultima oră, 29.05.2006). De asemenea, fiecare cultură are
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
neciopliți, răi catolici, mari pârâcioși, iar castilienii iuți la mânie și neciopliți. Într-o carte care a circulat în Austria în secolul al XVIII-lea, Scurtă descriere a neamurilor europene, imaginea europenilor este următoarea: spaniolul - inteligent și înțelept; francezul - prudent; germanul - spiritual; englezul - prost dispus; polonezul - limitat; ungurul - chiar mai puțin; rusul - nu are în cap nimic; turco-grecul - mai puțin decât atât. Ce a dat Dumnezeu neamurilor? Autorul unui text românesc din secolul al XVIII-lea răspunde: turcilor - negustoria, rușilor - beția
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
specific culturii române - vezi capitolul 4). Domeniul comunicării transculturale cercetează comparativ stilurile comunicative din două sau mai multe culturi (de exemplu, stilul de comunicare american comparativ cu cel japonez, cel japonez comparativ cu cel chinez, cel francez comparativ cu cel german - vezi referiri în acest capitol, infra). Domeniul comunicării interculturale studiază modul particular în care comunică indivizi proveniți din culturi diferite, într-o situație de comunicare față în față, precum și rezultatele interacțiunii lor (vezi referiri în acest capitol, infra). Integrarea celor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a discursului, nu apar glume (Jiang, 2006). Structura interacțiunii verbale este configurată de strategiile de discurs adoptate: perechile de adiacență, trecerile de la o subtemă la alta etc. De pildă, o comparație între convorbirile telefonice dintre americani și convorbirile telefonice dintre germani a pus în evidență următoarele deosebiri: în timp ce vorbitorii americani preferă identificarea de către celălalt după timbrul vocii, vorbitorii germani preferă autoidentificarea, spunându-și numele; în timp ce interlocutorii americani schimbă formule politicoase de tipul „ce mai faci”, cei germani fie pur și simplu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și convorbirile telefonice dintre germani a pus în evidență următoarele deosebiri: în timp ce vorbitorii americani preferă identificarea de către celălalt după timbrul vocii, vorbitorii germani preferă autoidentificarea, spunându-și numele; în timp ce interlocutorii americani schimbă formule politicoase de tipul „ce mai faci”, cei germani fie pur și simplu omit această formulă intrând direct în subiect, fie doar unul dintre interlocutori o rostește și cel mai adeseori o transformă, prin extindere, în primă temă a interacțiunii (Huth, Taleghani-Nikazm, 2006). Un ansamblu de reguli contextuale organizează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
self-disclosure), în timp ce membrii culturilor colectiviste împărtășesc mai greu detalii din viața personală; americanii percep o intimitate ridicată în relațiile romantice, în timp ce japonezii un grad scăzut de intimitate. În privința abordării subiectelor de discuție, americanii manifestă, de exemplu, tendință spre superficialitate, în timp ce germanii petrec mult timp discutând, analizând, încercând să înțeleagă cauzele și consecințele fenomenelor. De aceea, americanii tind să-i perceapă pe nemți ca „exagerat de serioși”, în timp ce nemții îi percep pe americani ca fiind „politicoși, politicoși, politicoși... și atât”. Gradul de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
punct de vedere, în virtutea dreptului individual al fiecăruia la opinie și acțiune. Cercetările au demonstrat, de pildă, că australienii îi percep pe polonezi ca nepoliticoși, având „tăria opiniilor personale”, că francezii își exprimă cu ușurință emoțiile negative în cadrul confruntărilor, că germanii își argumentează dur punctele de vedere. În plan textual, emoția are diverse mărci fonetice/paraverbale (înălțimea tonului, debitul verbal, ezitări vocale, pauze mari sau mici), lexicale (cuvinte marcate emoțional, interjecții, imprecații și înjurături etc.), sintactice (bâlbe, „false-start”, întreruperi și autoîntreruperi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
multilaterală. Are loc în cadrul contactelor stabile dintre numeroase grupuri etnict înrudite în cadrul aceluiași stat (de exemplu, grupurile etnice din India, Zair) sau al grupurilor etnice diverse care locuiesc pe teritoriul aceluiași stat (numeroasele etncii care trăiesc în Statele Unite, românii, maghiarii, germanii din România). e) Contactul între grupuri naționale și grupuri extranaționale (emigranți de scurtă durată, ex-pats, sejournieri, persoane care călătoresc). Grupurile minoritare observă diferențele față de cultura lor de proveniență și preiau elemente din cultura-gazdă; gradul de aculturare depinde de durata conviețuirii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cost; cu mine; cultură; cunoaște; a nu cunoaște; cunosc; cunoștințe; curios; de casă; de fotbal; diferit; dificil; din altă țară; distanță; distracție; drag; drum lung; drumeție; dușmani; el; elegant; engleză; englezi; eretic; erotic; etranj; Europa; experiență; export; fiu; fratele meu; german; Germania; gîndac; grec; hoț; incert; incognito; inedit; ins; italian; iubire; izolare; înalt; început; încredere; îndoială; îndurerat; înlăturat; însingurare; întuneric; lacom; limbă; mai departe; marginalizat; medicament; Mersault; miere; migrator; misterios; musafir; naționalitate; neadaptat; neașteptat; neautorizat; nebun; necunoscător; necunoscuți; necunoștință; necunoștințe; neglijat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deosebite de ale noastre nu sunt din această cauză nici sălbatici, nici barbari, ci că mulți au tot atâta sau mai multă rațiune decât noi; și considerând că același om, cu același spirit, fiind crescut din copilărie Între francezi sau germani devine altul decât ar fi fost dacă ar fi trăit dintotdeauna Între chinezi sau canibali; acest lucru este valabil până și În modă, unde ceva care ne-a plăcut acum zece ani și ne va plăcea poate peste zece ani
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
prea slabă și prea perversă ca să suporte libertatea. Asta îl omoară, pur și simplu” (1 august 1974 Ă 631). Altundeva: „Sărmanul occident! Un paradis prăbușit” (24 mai 1980 Ă 388) ori „un garaj apocaliptic” (5aprilie 1978 Ă 344). Chiar și germanii sunt în pericol: „Peste un secol, din acest popor pentru care eu am avut întotdeauna o slăbiciune, nu va mai rămâne decât o amestecătură de turci, sârbi, polonezi și greci” (15 ianuarie 1976 Ă 520). O consolare, totuși, Cioran găsește
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să se confunde cu el, fie în locuri „căzute”, fie în spații elementare, primitive. Altundeva, vorbește despre „amestecul de îndoială și visare” pentru a se întreba apoi: „Cum oare se pot combina într-un singur suflet scepticii greci și romanticii germani? Să te zbuciumi în mijlocul unor aporii lirice...” (I, 80). Altundeva notează sec, fără nici un comentariu: „Sfâșiat între cinism și elegie” (I, 19). Mai explicit, cu consecințele care decurg din aceste contradicții, iată: „Prin fire sunt violent Ă prin opțiune, sceptic
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la un moment dat. Și continuă: „Ca să scap de ele, citesc din când în când o carte despre Napoleon. Curajul celorlalți ne servește uneori de întăritor” (I, 12). Lucrurile sunt însă duse și mai departe. Amintindu-și de admirația pentru germani, din vremea când trecuse prin Berlin, afirmă: „Ceea ce m-a fascinat la acești foști germani a fost probabil faptul că nu aveam cu ei nimic în comun” (II, 21). Transformate în ideologie, accesele de violență din tinerețe ilustrează această nevoie
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o carte despre Napoleon. Curajul celorlalți ne servește uneori de întăritor” (I, 12). Lucrurile sunt însă duse și mai departe. Amintindu-și de admirația pentru germani, din vremea când trecuse prin Berlin, afirmă: „Ceea ce m-a fascinat la acești foști germani a fost probabil faptul că nu aveam cu ei nimic în comun” (II, 21). Transformate în ideologie, accesele de violență din tinerețe ilustrează această nevoie de a fi, prin construcție de sine, altul, cel visat și, indiscutabil, admirat. Deducem, firește
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de Noël, la germani weihnachtsblock sau julblock, la englezi Crhistmasblock, la scandinavi yuelelog a fost interpretată ca simbol al Crăciunului, ca sărbătoare a solstițiului, a morților, a nașterii lui Hristos, ca început al anului. Roțile de foc, atestate și la germani wepelrot , sunt aprinse de Crăciun și rostogolite de pe un deal, amintind de drumul soarelui pe bolta cerească.87 Colacul antropomorf, ca semn al soarelui, se cocea de Crăciun și se păstra până primăvara, la Mucenici, când, la pornirea plugului, era
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
solare în vârf.105 La români, sărbătorile solstițiale și echinoxiale erau marcate și de jocul călușarilor care se integra în cadrul unor rituri magico-mitice, medicale, apotropaice, tropaice, cathartice și războinice. Dansul ritualic cu cai solari apare și la alte popoare: la germani, Pferd-Ritters, la francezi, cheval jupon, sau la englezi, hobby horse.106 Datina arderii butucului în noaptea de Crăciun, răspândită aproape la toate popoarelor Europei, focurile care se fac în dimineața de Crăciun (la slavi și la români) și colacii de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tenebrelor, dar și a luminii, cu rol apotropaic, dar și funerar, este o pasăre a vieții, dar și a morții. La popoarele europene, corbul are un rol profetic, este erou civilizator la celți, acolit și tovarăș al lui Wotan la germani, mesager al lui Apollo la greci.235 În timp ce corbul simbolizează iarna, prin ouăle pe care le face în decembrie, când "crapă ouăle de frig", la pol opus este cucul, ca simbol al verii și al căldurii, dar fără a avea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
80, prin punerea accentului pe privatizarea majorității serviciilor publice, subcontractarea generalizată pentru serviciile locale și evaluarea bazată pe performanța personalului din administrație. Un al patrulea model de administrație, cel scandinav, prezintă caracteristici atât ale modelului anglo-saxon, cât și ale celui german, motiv pentru care, după cum se remarca în descrierea făcută acestuia pe site-ul Băncii Mondiale, el nu figurează uneori printre modelele clasice de administrație 1. Caracteristica sa principală este asistențială: statul s-a angajat să aibă grijă de bunăstarea socială
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
am amintit). Istoria securității din Romania este legată de cea a NKVD-ului sovietic. În anul 1943 Stalin ordonă înființarea unei unități speciale a NKVD care trebuia să identifice și să urmărească pe toți cei care ar fi colaborat cu germanii și aliații lor. Unitatea numită ,,Smerș“ s-a constituit în România începând din anul 1944 și a fost sprijinită de secretarul de la Ministerul de Interne, Teohari Georgescu pe numele real Baruh Tescovici. Numele românesc va fi ,,Brigada Mobilă“ și avea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pastelurile și scrisoarea a III-a. Dna profesoară ne-a vorbit mult despre Luceafărul (pe care am învățat-o chiar în întregime pe de rost) și sursa ei de inspirație, “Fata în gradina de aur”, basm cules se pare de germanul Kenish în timpul unei călătorii în Muntenia. Deși multe lucruri nu le-am înțeles la acea vreme datorită implicațiilor filozofice, acum când eu lucrez în în domeniul controlului sistemelor haotice, înțeleg genialitatea cuvintelor lui Eminescu: ”Din chaos Doamne-am aparut Si
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
politici; 8. Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistența anticomunistă armată în munți (1945-1962); 9. Represiunea împotriva cultelor, desființarea Bisericii Greco-Catolice; 10. Arestarea, uciderea, detenția politică sau deportarea țăranilor oponenți colectivizării, lichidarea violentă a revoltelor țărănești; 11. „Vânzarea” evreilor și germanilor; 12. Represiunea împotriva culturii, prin cenzură și arestare 13. Reprimarea mișcărilor și acțiunilor studențești din 1956; 14. Reprimarea mișcărilor muncitorești din Valea Jiului (1977) și Brașov (1987) și a dizidenților politici 15. Distrugerea centrului istoric al Bucureștiului și demolarea bisericilor
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
lui Lucian Blaga, cauza refugiului este "cimitirul de mașini" (invazia tehnicii): "O mie nouă sute și nu știu cât/ Rodea ca-n înserare, tulbure un monstru,/ gheare de foc, avea coapse de foc, subțiri". Fuga din fața civilizației ne trimite mai degrabă la expresioniștii germani, pentru că un râs-plâns cuprinde universul, un timp fără timp, un oraș letargic, căzut în somn, se dezvăluie fără posibilitatea de-a ieși din impas. A. I. Zăinescu este un poet nostalgic și cu cât înaintăm în volume este tot mai nostalgic
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]