9,375 matches
-
mâine familiei tale și, în sfârșit, omenirii întregi”. Barbara Hilal (USA) experimentează un scop: “Scop” - “Cu succes, am eșuat să ratez/forțată de mine însumi să cad în umilință/ să ating vârful pe cea mai de jos treaptă/ Acum cunosc gloria victoriei zădărniciei (inutilității)”. Este o poezie delicată, profundă, antinomică. O catedrală somptuoasă a smereniei. În “Manifestul lui Wolf Larsen”, scriitorul enunță la articolul 7: “Nu există dumnezeu așa cum este descris în biblie. În locul lui, fiecare ființă umană care trăiește pe
Fifth International Anthology on Paradoxism () [Corola-blog/BlogPost/339655_a_340984]
-
competenți, ci doar lupi. Când la 1 ianuarie 2000, mai precis la trecerea dintre milenii, am lansat pe piață săptămânalul REALITATEA, cu o echipă modestă, dar plină de entuziasm, nu ne-am gândit cât de greu va fi drumul spre glorie. În ceea ce mă privește, acest proiect a depășit cu mult așteptările pe care le-aș fi putut avea, chiar și în cele mai optimiste așteptări. Mă veți crede sau nu, pentru mine a fost imposibil să prevăd această evoluție explozivă
REALITATEA Galaţi – campioana presei românești de provincie! () [Corola-blog/BlogPost/339936_a_341265]
-
o plagă, iar cârciuma o fericire pentru popor... Vai de arhitectul care va construi acolo, legându-și pe veci numele de agresiunea împotriva unei dovezi a geniului românesc voievodal de construcție și de credință! Vai oficialității care își va clădi gloria și autoritatea pe dărâmarea de biserici și pe zidirea de cârciumi! Vai de acea concepție care socotește că un han Agapia este mai de preț decât o mănăstire Agapia! Vai de cei ce socotesc că Patriarhia Romană este istorie care
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) () [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]
-
urma să ia măsuri de apărare, pentru că România nu se poate apăra pe Prut, ci doar pe Nistru care este o graniță fortificată de natură în favoarea României.) Era 31 dec. 1917 și Brătianu trimisese Divizia 11 din Slatina. Aceasta e gloria Diviziei 11 din Slatina, comandată de gen. Traian Broșteanu: a luat poziție pe malul drept al Nistrului. Autonomia Basarabiei Conform decretului de autodeterminare a popoarelor, în Basarabia s-au făcut alegeri și s-a ales Sfatul țării. Sfatul țării s-
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
asemenea sigilii, care de obicei reprezentau în imagini schematice bogățiile ținutului respectiv sau exprimau plastic ocupațiile locuitorilor. Imnul României Cuvântul „imn” a fost împrumutat la noi din limba franceză (hymne) și își trage originea din grecescul „hymnos” însemnând cântec de glorie, sau de biruință. Specie solemnă a genului liric, înrudit cu oda, a fost cunoscut și cultivat încă din antichitate, când a și avut mai mult o invocație religioasă adresată zeilor, altor divinități, sau eroilor legendari. Mai târziu a început să
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
iunie 1848, la aproximativ doua săptămâni după izbucnirea revoluției in Țara Românească. Mai există o variantă asupra paternității muzicii care este atribuită lui Gheorghe Uncescu. „DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!” a înlocuit titlul original „Un răsunet”, devenit imn imediat, câștigându-și instantaneu gloria recunoscută, datorită mesajului energetic și mobilizator pe care-l conține: DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți alta soarte, La care să se-nchine
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, “Viața-n libertate ori moarte !” strigă toți. Preoți cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină, Deviza-i libertatea și scopul ei preasfânt, Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât sa fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!... Prima strofă a imnului nostru național are o semnificație deosebită, chiar dacă a fost scrisă cu mai bine de un secol și jumatate în urmă, făcând un puternic apel la conștiința
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
amintesc, rolul Ziței în O noapte furtunoasă, părăsea Clujul, pentru că nu era deloc mulțumită de prea inconsistenta ei activitate scenică, ea stabilindu-se la Teatrul din Turda. Iată de ce vă întreb cum se explică mutarea actriței Dorina Ghibu în plină glorie actoricească de la Teatrul Național din Cluj, unde era titulară, la Sibiu? -D.S.: Nu era vorba de vreun calcul practic al unei actrițe care se apropia din interes de un regizor. Nu! Era o iubire care m-a copleșit și
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
și mai mult credință pe care a avut-o de-a lungul vieții, aceea a unei datorii mai presus de om, numai și numai pentru stăpânul său legitim, adică pentru Toranaga. “Mariko-san, a fost karma ta să mori acoperită de glorie și să trăiești veșnic. Anjin-san, prietene, e karma ta să nu părăsești niciodată acest pământ. A mea este să fiu shogun” - Toranaga. Toranaga este însă de departe personajul cheie al românului, cel ce trage șforile și deține adevărul total asupra
James Clavell: Shogun. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339293_a_340622]
-
dorinței de putere, îl uimește: „Ciudați mai sunt oamnenii mari ! își spuse micul prinț continuându-și călătoria”. Din perspectiva prințului, regele ar fi putut să admire chiar două sute de apusuri de soare într-o singură zi. Planetă vanitosului reprezintă mirajul gloriei : „Vanitosul nu-l auzi. Vanitoșii nu aud niciodată decât laudele. ” Pe planetă bețivului , simbol al degradării fizice , de definește viciul : „-Și de ce bei ? îl ceartă micul prinț , dorind să-i vină în ajutor . -Ca să uit că mi-e rușine
Antoine de Saint-Exupery: Micul Prinţ. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339304_a_340633]
-
„Cea mai mare glorie în viața nu este să nu cazi niciodată, ci să te ridici de fiecare dată”. (Nelson Mandela) The Butler (Majordomul) este un „epic” ce începe din anii 20, când tatăl eroului e împușcat pe plantația de bumbac de stăpânul care
Majordomul:Cronică de film, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339316_a_340645]
-
Whitaker, Oprah Winfrey, Cuba Gooding Jr., Lenny Kravitz, Alan Rickman (Ronald Reagan), Jane Fonda (Nancy Reagan), John Cusack (Nixon), Robin Williams (Eisenhower), Vanessa Redgrave, Mariah Carey. Scenariul construiește bine aceste portrete și îi dă fiecarui președinte micul lui moment de glorie pentru a trage, rapid, covorul. La o adică, poți înțelege că e firesc să fie neglijate anumite personaje sau aspecte - așa-i și-n viață, nu?, pentru că alte personaje/persoane să devină memorabile printr-o apariție de doua minute, cum
Majordomul:Cronică de film, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339316_a_340645]
-
complexele Pentru cine bat cloporele, Across the River and into the Trees și The Old Mân and the Șea, traiectoria operei lui Hemingway este un continuu crescendo al acelorași teme etern umane: naștere, moarte, viața, neant, lupta, cedare, fidelitate, trădare. Gloria românului The Old Mân and the Șea vine după o perioadă de stagnare, Hemingway a reușit să creeze cadrul pentru mai multe române noi, însă acestea nu s-au transformat niciodată în lucrări complete. A lăsat deoparte aceste lucrări nereușite
Ernest Hemingway: Bătrânul şi marea. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339338_a_340667]
-
și mai mult credință pe care a avut-o de-a lungul vieții, aceea a unei datorii mai presus de om, numai și numai pentru stăpânul său legitim, adică pentru Toranaga. “Mariko-san, a fost karma ta să mori acoperită de glorie și să trăiești veșnic. Anjin-san, prietene, e karma ta să nu părăsești niciodată acest pământ. A mea este să fiu shogun” - Toranaga. Toranaga este însă de departe personajul cheie al românului, cel ce trage șforile și deține adevărul total asupra
James Clavell: Shogun. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339362_a_340691]
-
pe Octavian Goga, dar și pe Carol al doilea, pe Mareșalul Antonescu, ca de altfel pe mai toți cei din stafful celui de al treilea Reich, conducându-i la pierzanie. Marii muzicieni ai timpului i-au așternut pe frunte laurii gloriei muzicale, capetele încoronate ale Europei, marii bărbați de stat ai lumii s-au înclinat în fața ei, iar ușile palatelor s-au deschis larg în intrări triumfale. Dar, în loc să urce în lumină, a preferat să uneltească din umbră. A trădat doi
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
lui „Din larg”: „Jur-împrejur e largul care cântă, E sore-n cer, e sărbătoare sfântă, Și-n vreme ce mi-a amuțit pământul Fiorul păcii-n suflet mi se lasă, Eternități îmi flutură veșmântul; Simt Dumnezeu cum mă primește-acasă...” Sic tranzit gloria mundi... Bibliografie: -Ion Dodu Bălan- Octavian Goga, Monografie, ed. Minerva, 1975; -Ioan Scurtu și colab. Enciclopedia de istorie a României, Ed. Memoria, București 2002; -Dan Brudașcu, Octavian goga otrăvit...Pro Seculum Nr. 4. -Mircea Goga, Vetura Goga „Privighetoarea lui Hitler
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
să nu uităm anii dramatici în care și-a desfășurat activitatea literară, 1920-1940, anul morții sale -, a reușit să publice prea puțin în timpul vieții, antologicele narațiuni fantastice Diavoliada și Ouăle fatale, precum și românul Gardă albă numărându-se printre excepții. Adevărată glorie a lui Bulgakov este postuma. Până și capodoperă să, Maestrul și Margareta, la care a lucrat și după ce și-a pierdut vederea, până în ultima zi a vieții, a văzut lumina tiparului în U.R.S.S. abia în 1967, ăn ce marchează
Mihail Bulgakov: Ouăle fatale. Diavoliada. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339450_a_340779]
-
locul în care și-a petrecut aproape întreaga viață. În spatele misterioasei fugi stă însă un șir de evenimente tumultuoase pe care Parini le aduce la lumină din jurnalele și însemnările care au însoțit fiecare clipă a existenței marelui scriitor rus. Gloria să universală, frământările în legătură cu opoziția dintre statutul său social și sărăcia în care trăia poporul marchează ultima parte a vieții scriitorului. Tacită lupta dintre Sofia, cea care i-a fost alături jumătate de secol, dăruindu-i treisprezece copii, si Certkov
Jay Parini: Ultima gară. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339500_a_340829]
-
el stăpânea acum toate cele trei trei țări românești, iar această izbândă îl făcuse pe cât de celebru, pe atât de respectat în Europa. Cu atat mai tragică pare prăbușirea să, cu cat a venit foarte curând după acest moment de glorie. După opinia istoricului Constantin C. Giurescu, Cauzele căderii lui Mihai au fost, pe de o parte, răscoală nobililor ardeleni și înțelegerea lor cu generalul imperial Bașta, pe de altă parte, dușmănia polonilor. Generalul Bașta era comandantul armatelor germane ale împăratului
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
într-o intrigă colosală. Dar fante rom, așa cum se poate zări la “Tosca”, în Bănie, june prin, iubind deopotrivă două femei ( Mița și Didina ), nu! dacă nu am strigat “Bravo” din sală, regret! Bravo, Nae Girimea, fie-ți poleită cu glorie mustața subțire ! În “D-ale carnavalului” participă monștri sacri ai interpretarii lui Caragiale, nu simpli actori. Ilie pronunță „Mâța”, nu Mița. Partitura caragialană este îmbogățită cu noi cuvinte, și sensuri noi. Sorin Leoveanu se joacă cu publicul de-a șoarecele
„D-ALE CARNAVALULUI”. Cronică de spectacol, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339574_a_340903]
-
și prin faptul că respinge categoric supunerea canonică și admite survenirea unui cutremur al avangardei. Cartea reprezintă o anaplastie, întrucât spiritul critic se angajează în a da formă normală părții mutilate a corpului literar: sunt elidate conceptele abuzive și falsele glorii rezultate din „erori de percepție și distorsiuni de receptare”. În studiul său „Despre televiziune” (București, Editura Art, 2007), Pierre Boudieu opera o delimitare între sociologi cinici (cei care speculează „cunoașterea legilor mediului” în elaborarea de „strategii cât mai eficiente”) și
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
iluziile tartrate, cât și prin faptul că respinge categoric „supunerea canonică” (p. 37). 9. Anaplastia. Cartea reprezintă o anaplastie, întrucât spiritul critic se angajează în a da formă normală părții mutilate a corpului literar: sunt elidate conceptele abuzive și falsele glorii rezultate din „erori de percepție și distorsiuni de receptare” (p. 50). 10. Critici cinici și critici clinici. În studiul său „Despre televiziune” (Iași, Polirom, p. 68), Pierre Bourdieu opera o delimitare între sociologi cinici și sociologi clinici. Cinicii sunt aceia
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
să cooperați cu tovarășii voștri credincioși. Nu pierdeți din vedere faptul că aceștia dispun de un set complet de dinți din impătrunzită, precum și de teci din același material, ascuțite ca briciul, care le îmbracă ghearele. Rupeți rîndurile!”. Barăcile aspiranților la gloria CCC-ului erau binecunoscute pentru stilul fără zorzoane și fără cocoloșeli în ceeace privește decorul și respectiv confortul. Paturile erau lespezi de impătrunzitium - fără saltele care să-ți ruineze coloana - iar așternutul, din pînză de sac. Bineînțeles, nici un fel de
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
a vorbit machiavellic: și, trufaș, ca orice învingător, i-a vorbit machiavellic: << îți ofer sabia mea, viteazule și domnu’ți-ajute! << îți ofer sabia mea, viteazule și domnu’ți-ajute! și nu uită că nici Aristot nu s-umplut de glorie >>. și nu uită că nici Aristot nu s-umplut de glorie >>. Referință Bibliografica: ELOGIU SABIEI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 285, Anul I, 12 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ELOGIU SABIEI de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340773_a_342102]
-
machiavellic: << îți ofer sabia mea, viteazule și domnu’ți-ajute! << îți ofer sabia mea, viteazule și domnu’ți-ajute! și nu uită că nici Aristot nu s-umplut de glorie >>. și nu uită că nici Aristot nu s-umplut de glorie >>. Referință Bibliografica: ELOGIU SABIEI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 285, Anul I, 12 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ELOGIU SABIEI de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340773_a_342102]