3,423 matches
-
3.000 de metri, poate îi separată în trei complexe stratigraiîce: cuvertura inferioară a platformei (paleozoic-mezozoic), construită predominant din roci carbonatice (calcare, delamite), la care se adaugă cele detritice (gresii, cuartitice și silicioase argilate), cuvertura intermediară formată din roci detritice (gresii, marne, argile, nisipuri) și cuvertura superioară cuaternara, ce constituie rocile la zi, alcătuite din depozite fluvio-lacustre, fluviale și eoliene (pietrișuri, nisipuri, luturi) și loess, a căror grosime poate ajunge în regiunile de maximă afundare până la 100 m. Mantaua groasă de
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe pârâul "Lodor" s-au găsit fragmente ceramice, fragmente de topoare de piatră și vârful unui pumnal de gresie din epoca preistorică, precum și fragmente de vase de tip "Noua". De pe teritoriul satului mai provin topoare de piatră aparținând culturii "Coțofeni", un târnacop și un pumnal de bronz din epoca bronzului, monede antice grecești și monede romane republicane. La vest
Mărtiniș, Harghita () [Corola-website/Science/300480_a_301809]
-
trece podul de la Mărăcineni și se angajează la stânga DJ203K până în apropiere de Vintilă Vodă, după care se merge la dreapta pe DJ204C spre Bisoca și ulterior din nou la dreapta spre Sările pe DC161. În această zonă rocile caracteristice sunt gresiile și marnele. In plus se află într-o pădure seculară, deci într-o zonă în care eroziunea de orice fel este puțin favorizată. Aspectul rocii dă impresia unei construcții făcute de mâna omului, asemeni piramidelor. Unele legende spun că acest
Zidul Uriașilor () [Corola-website/Science/298648_a_299977]
-
bisericii din Ațel a lucrat și meșterul pietrar și constructorul medieval Andreas Lapicida din Sibiu. La 1460, înainte de fortificarea propriu-zisă a bisericii, a fost construit un zid oval în jurul ei, cu turnuri. Turnul-poartă, situat în sud-est, a fost ridicat din gresie, dar și-a mai pierdut din înălțimea originară o dată cu modificările de relief. Pe raza localității Ațel a fost descoperit un mare tezaur de monede feudale argintate ce cuprinde peste 4100 monede transilvănene, poloneze, ungurești și boemiene din secolele XVI - XVII
Ațel, Sibiu () [Corola-website/Science/299102_a_300431]
-
și nord-vest de Nürnberg a transformat această zonă într-o zonă agricolă numită "Knoblauchsland" (țara/regiunea usturoiului). În localitatea învecinată Fürth, râul Pegnitz se împreunează cu râul Rednitz, de unde curg mai departe sub denumirea Regnitz. Subsolul Nürnbergului constă dintr-o gresie moale formată în triasicul superior („Keuper”). În nordul orașului Nürnberg se află zona Fränkische Schweiz, zonă turistică deluroasă care are o altitudine medie de peste 600 m. Istoria orașului Nürnberg, este strâns legată de istoria Sfântului Imperiu Roman. Conducătorii acestui imperiu
Nürnberg () [Corola-website/Science/299115_a_300444]
-
dealuri: Dealul Bădeuți (circa 365 metri), Dealul Dolina (circa 441 metri), Dealul Burla (circa 438 metri) și Dealul Făgețel (circa 410 metri). Din punct de vedere geologic pe teritoriul orașului se remarcă existența unității de platformă (nisipuri, pietrișuri, argile, marne, gresii) prin depozite cuaternare în partea de nord-est și depozite sarmețian-inferioare în restul localității. Rețeaua hidrografică este compusă din râul Suceava care traversează așezarea de la nord la est pe o lungime de circa 6 km. În partea de nord a fostului
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
casa se integrează firesc în peisajul și habitatul de tip New England. Plasată între câmpuri, printre câmpuri, păduri și ferme, Casa Gropius folosește armonios materiale tipice ale arhitecturii locale (lemn, cărămidă și "fieldstone", un fel de rocă metamorfică de tipul gresiei) cu materiale industriale așa cum ar fi blocuri de sticlă, plaster cu proprietăți acustice și mânere cromate. Arhitectura casei constă dintr-o structură de rezistență tradițională de lemn ușor, tipică zonei New England, înconjurată de structuri verticale de tip panou, constituind
Casa Gropius () [Corola-website/Science/299942_a_301271]
-
Craia (1660 m), Rabla (1902 m), Ineul (2280 m). Caracterele geologice se pot rezuma la următoarele: în regiunile muntoase roci cristaline, după care topografia locului ne indică sedimente terțiare (care abundă pe teritoriul comunei Rebra), mai vechi și mai noi (gresii paleogene și neogene, conglomerate, calcare). Se pare că Vf. Pietriș de pe raza comunei ar fi format după toate probabilitățile din roci calcaro-cristaline pe care timpul le-a fărâmițat și le-a făcut să curgă dinspre bază. Faptul acesta a făcut
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
Media anuală a precipitațiilor în Belarus se cifrează la . Țara se află în zona tranzițională între clima continentală și clima oceanică. Între resursele naturale se numără zăcăminte de turbă, mici cantități de petrol și gaze naturale, granit, dolomit (calcar), marne, gresii, nisipuri, prundiș și argilă. Circa 70% din radiațiile produse în dezastrul de la Cernobîl ce a avut loc în Ucraina vecină în 1986 au pătruns în teritoriul Belarusului și în 2005 circa o cincime din teritoriul țării (în principal pădurile și
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
solidă, construită din cărămidă, contrastant oarecum cu casele din jur. Avea o poartă de fier, o curte și-o grădină. Inițial, când m-am născut eu, pana ne-a rechiziționat din casă, intrarea era printr-o marchiza. Marchiza era cu gresie și avea acolo un arabesc, de care nu-mi aduc aminte, si in intrarea această există un tablou</spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">aș. Din marchiza se intră într-
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
începutul Cuaternarului. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteană a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor Barremian și Apțian. Relieful carstic
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteană a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor Barremian și Apțian. Relieful carstic este legat de masa calcarelor de pe latura vestică a rezervației, în sectorul Strunga-Grohotiș-Guțanu, iar local de unele blocuri cu dimensiuni mai mari incluse în masa de conglomerate. Specific este exocarstul cu Japiezuri în
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
castru și din colonia Potaissa romanii au folosit rocile extrase din mai multe cariere din împrejurimi (Săndulești, zona Cheile Turzii, Podeni). S-a extras mai ales calcar mezozoic (din zona Săndulești), ofiolite și tufuri ofiolitice (din zona Cheile Turzii), precum și gresii calcaroase terțiare. Blocurile fasonate și unele elemente arhitectonice se ciopleau din gresie calcaroasă terțiară, din conglomerate și microconglomerate calcaroase și din brecie cu elemente de calcar și de rocă vulcanică mezozoică. De la Runc și Poșaga era adusă la Potaissa marmură
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
multe cariere din împrejurimi (Săndulești, zona Cheile Turzii, Podeni). S-a extras mai ales calcar mezozoic (din zona Săndulești), ofiolite și tufuri ofiolitice (din zona Cheile Turzii), precum și gresii calcaroase terțiare. Blocurile fasonate și unele elemente arhitectonice se ciopleau din gresie calcaroasă terțiară, din conglomerate și microconglomerate calcaroase și din brecie cu elemente de calcar și de rocă vulcanică mezozoică. De la Runc și Poșaga era adusă la Potaissa marmură (în cantități relativ mici). Video
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
castru și din colonia Potaissa romanii au folosit rocile extrase din mai multe cariere din împrejurimi (Săndulești, zona Cheile Turzii, Podeni). S-a extras mai ales calcar mezozoic (din zona Săndulești), ofiolite și tufuri ofiolitice (din zona Cheile Turzii), precum și gresii calcaroase terțiare. Blocurile fasonate și unele elemente arhitectonice se ciopleau din gresie calcaroasă terțiară, din conglomerate și microconglomerate calcaroase și din brecie cu elemente de calcar și de rocă vulcanică mezozoică. De la Runc și Poșaga era adusă la Potaissa marmură
Potaissa () [Corola-website/Science/307062_a_308391]
-
multe cariere din împrejurimi (Săndulești, zona Cheile Turzii, Podeni). S-a extras mai ales calcar mezozoic (din zona Săndulești), ofiolite și tufuri ofiolitice (din zona Cheile Turzii), precum și gresii calcaroase terțiare. Blocurile fasonate și unele elemente arhitectonice se ciopleau din gresie calcaroasă terțiară, din conglomerate și microconglomerate calcaroase și din brecie cu elemente de calcar și de rocă vulcanică mezozoică. De la Runc și Poșaga era adusă la Potaissa marmură (în cantități relativ mici).
Potaissa () [Corola-website/Science/307062_a_308391]
-
este o mănăstire din România situată în satul Jgheaburi, comuna Corbi, (județul Argeș). Mănăstirea este un ansamblu rupestru din secolul XIV, reînființat în anul 1512, în perioada domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521). Biserica mănăstirii este săpată în stâncă (gresie). Lângă biserică, săpat tot în stâncă, se află trapeza mănăstirii, sala de mese a mănăstirii, un spațiu dăltuit la rându-i în stâncă, despre care tradiția afirmă că a fost folosit de Neagoe Basarab ca tribunal în aer liber, pentru
Mănăstirea Corbii de Piatră () [Corola-website/Science/308556_a_309885]
-
m în albie și de peste 500 m la nivelul coronamentului. Sub un strat de acoperire din cluviuni recente de 3-5 m grosime, iar pe versanți de un strat de diluviu de 1-5 m grosime, roca de bază este alcătuită din gresii de Tarcău fisurate în toate direcțiile și șisturi argilo-marnoase în straturi cu grosimea de la 2 cm la 2 m. Ca urmare a fost necesară luarea unor măsuri pentru impermeabilizarea și consolidarea rocii de bază. Secțiunea mare a văii și lipsa
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
planului de alunecare propriu-zis, dintre pereții de tidărie, format dintr-un mastic bituminos de 5 mm. Dată fiind calitatea slabă a rocii de fundare au fost aplicate o serie de măsuri în vederea uniformizării proprietăților fizico-mecanice ale suprafeței. Au fost îndepărtate gresiile degradate, marnele au fost încadrate cu beton, iar fisurile mari au fost injectate cu suspensie sau mortar de ciment. Tratarea terenului a fost extinsă și în afara amprizei pe o fâșie de 10 m. Injecțiile de legătură rocă-beton au fost executate
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
fost inspirată de un portret existent la Biserica Teodoreni din satul Burdujeni (astăzi cartier al municipiului Suceava). Sculptura este realizată sculptorul polonez Wladimir C. Hegel din bronz. Soclul statuii îl are ca autor pe arhitectul Nicolae Gabrielescu. Pe piedestalul de gresie se află două basoreliefuri realizate tot de către Hegel: în dreapta - Miron Costin citind ""Cronica Moldovei"" la curtea regelui polon Ioan al III-lea Sobieski și la stânga - arestarea cronicarului de către trimișii lui Constantin Cantemir, care l-a ucis bănuindu-l că ar
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
monumentul aflându-se în fața Filarmonicii din Iași. În anii de după Revoluția din decembrie 1989, pana din mâna lui Miron Costin a fost smulsă și a dispărut . A fost înlocuită de către Primăria Municipiului Iași cu o altă pană. Pe piedestalul de gresie se află două basoreliefuri realizate tot de către Hegel: Pe o placă de pe soclul statuii este următoarea pisanie: "“În anii 1888 luna august în al 22lea al domniei majestăților sale Carol I regale României și regina Elisaveta, prin contribuțiune publică s
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
și cărucioare de invalizi (12.2) 05.1.2 Covoare și alte articole de acoperit podelele (D) - Covoare și mochete, linoleum și alte articole de acoperit podelele Inclusiv: Așezarea articolelor de acoperit podelele Exclusiv: Elemente de placare a podelelor și gresia (04.3.1); rogojini (05.2) 05.1.3 Repararea mobilei, a altor articole de mobilier și a articolelor de acoperit podelele (D) Inclusiv: Restaurarea antichităților; curățarea mobilei, decorațiunilor și articolelor de acoperit podelele Exclusiv: Instalarea 05.1.1 sau
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
stat pentru a obține resurse naturale găsite acolo. Au fost construite mine de aur în Nubia, și una dintre primele hărți egiptene cunoscute reprezintă o mină de aur din această regiune.Wadi Hammamat a fost o sursă remarcabilă de granit, gresie și aur. Silexul a fost primul minereu colectat și utilizat pentru a face instrumente, lame și vârfuri pentru săgeți și topoare din silex, fiind cele mai vechi dovezi de locuire în valea Nilului.Egiptenii antici utilizau sulful ca substanță cosmetică
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
aurifer.Rezervele de fier găsite în Egiptul de Sus au fost utilizate în ultima perioadă, atunci când construcțiile de piatră erau abundente în Egipt. Carierele de calcar se găseau de-a lungul Nilului, granitul era extras de la Aswan, și bazaltul și gresia erau extrase din wadi-urile din deșertul de est. Rezervele de pietre decorative, cum ar fi porfirul, gresia, alabastrul și carneolul din Deșertul de Est erau colectate chiar înainte de prima dinastie. În perioada lui Ptolemeu și cea romană, minerii colectau smaralde
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
de piatră erau abundente în Egipt. Carierele de calcar se găseau de-a lungul Nilului, granitul era extras de la Aswan, și bazaltul și gresia erau extrase din wadi-urile din deșertul de est. Rezervele de pietre decorative, cum ar fi porfirul, gresia, alabastrul și carneolul din Deșertul de Est erau colectate chiar înainte de prima dinastie. În perioada lui Ptolemeu și cea romană, minerii colectau smaralde în Wadi Sikait și ametist în Wadi el - Hudi. Vechii egipteni se angajau în comerțul cu vecinii
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]