3,236 matches
-
fost și tu la el pentru coloana vertebrală, e delicat, apăsa cu grijă pe șolduri, pe genunchi, dar a insistat, ce-i cu tumefierile astea? — Acasă, în sufrageria... mea, e frig și umed, parcă ar ieși niște brazi albi din gresie, mă înțeapă, îmi bagă acele în piele, trage la picioare, vreau să spun, urcă apa prin pereți, de jos, de la subsol, că acolo sunt niște țevi sparte, nu repară nimeni... (Tina era atât de adevărată, că-mi era și greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
un picior, Tina i-a pregătit cafeaua, i-a adus scrumiera roșie, o jumătate de sferă din ceramică grea, ibricul și o ceașcă. L-a lăsat pe Maestru în sufragerie și a plecat să facă un duș. Mergea hârâind pe gresia sticloasă și bărbatul a privit-o lung, spunându-și supărat în barbă: avea și ea cap, putea să nu vină în apartamentul ăsta de la parter, poate mai vrea să îl și cumpere, că i-l dau îndată, de-abia aștept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
este să mintă?, nu uitase niciodată vorba asta, grea întrebare pentru ea, Tina chiar nu știe de ce îi spune mereu că e nebună, ipohondră, doar că simte că nu e bine în casă, că este ceva, ceva care iese din gresie și o înțeapă, și iar se uită împrejur, și iar tremură, pereții sunt reci, urcă frigul de jos, de la subsolul plin mereu cu apă. Și oamenii sunt buni ca niște rahați, ca frigul, te lovesc atunci când îți e mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
A fost o lecție de umilire pe care n-o pot uita. Ia să-i fi băgat pula în gură, să vezi cum se liniștea. Tu cum ești? — Eu sunt bolnavă. Ți-am dat banii să-mi pui parchet peste gresia asta, poate nu mai vine frigul de jos, dedesubt e un subsol plin cu apă, umezeala se transmite prin pereți, uite, curge apa pe tablouri, se condensează pe sticlă, uită-te pe tablouri, că nu mint, din nefericire, eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
genul care pierde mereu, că există și din astea! Da, da, există și oameni din ăștia... Tina e în transă sau ca în transă. Sau nu mai e. Trece șchiopătând, piciorul drept nu o mai ascultă, prin sufragerie, simte curenții gresiei reci până sus, la coapse - ești nebunăăă!, zicea... - în hol, aceeași gresie, ajunge la ușa metalică de la intrare... Pe jos, plăcile reci, dedesubt, la subsol, apa, apa care știe; ferestrele închise cu gratii, ușa rece, din metal strălucitor. Aici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și oameni din ăștia... Tina e în transă sau ca în transă. Sau nu mai e. Trece șchiopătând, piciorul drept nu o mai ascultă, prin sufragerie, simte curenții gresiei reci până sus, la coapse - ești nebunăăă!, zicea... - în hol, aceeași gresie, ajunge la ușa metalică de la intrare... Pe jos, plăcile reci, dedesubt, la subsol, apa, apa care știe; ferestrele închise cu gratii, ușa rece, din metal strălucitor. Aici o adusese el, în apartamentul lui minunat, nu te-aș duce eu unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
scrise pe un bilet aflat la vedere pe o masă joasă din sticlă și inox. „Poți să vizitezi toată casa, poate vezi ceva În neregulă. În frigider găsești bere, pepsi și vin” Semnat: „G”. A admirat parchetul stratificat, faianța și gresia din import, elemente foarte rare, arcadele și lipsa ușilor din living, acvariul care l-a fascinat și nișele cu tablouri luminoase din pereți. A auzit soneria muzicală și nu a știut cum să reacționeze, nu avea nicio indicație În acest
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
După cum se poate observa, de-a lungul anilor s-au adus numeroase îmbunătățiri spațiului de desfășurare a orelor de fizică. În anul școlar 2005-2006 a fost reamenajat și modernizat laboratorul de fizică prin placarea pereților cu lambriu, a pardoselii cu gresie, uși din tâmplărie PVC, dotarea cu mobilier ergonomic, jaluzele. În anul școlar 2006-2007, profesorii de fizică, chimie și biologie au analizat necesarul de materiale pentru laboratoarele de fizică, chimie și biologie în vederea dotării acestora conform O.M.Ec.C nr
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
să cobori o stradă doar pentru a urca o altă, spre dreapta sau stânga... Biroul este chiar în Centru, în zona Administrativă, la doi pași de Mall și Pyke Market. O cladire din 1900, still, cu marmură și dale de gresie, coloane aurite și tavane pictate... Asta în lobby, mai sus sunt birouri nu atât elegante, cât funcționale. Ferestrele de la birou dau spre o intersecție foarte aglomerată. De acolo am urmărit demonstrațiile anti- Globalizare. Cei mai simpatici au fost “broscuțele verzi
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
ani. Terasă la ultimul etaj, ferestre mici cu rufe colorate atârnate, Între ele, pe frânghii. Prin ușa deschisă se văd copacii bătrâni din curte cum freamătă: bate un vânt cald, subțire, aici e Încă vară. Un living imens, pe jos gresie În culori șterse, În capăt bucătăria cu pereții acoperiți de faianță Învechită, afișe și calendare lipite pe frigider și pe masca chiuvetei. Tinerii căsătoriți alătură două mese și Întind peste ele o față de masă de hârtie, În carouri alb-roșii, profesorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
pe morți și jalnica lor țară? Mirosul greu, umed al băii peste care s-a pulverizat În grabă un deodorant ieftin. Fața străină, miraculos Întinerită, pentru că fără ochelari că o vede Încețoșată În oglinda de proastă calitate. Bideul fără dop, gresia prea lunecoasă, pe care i-a fugit piciorul. Cu ce le sunt eu dator, de fapt? m-am Întrebat atunci. Cât am fost, zeci de ani, singur și sărac, când eram un paria, un nimeni, când am Îndurat nesiguranța, umilința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
lână, de culoare verde Închis cu o bordură de un albastru deschis, pe care erau Însemnele mănăstirii. Peste tot era parchet laminat, și ușile din lemn masiv erau vopsite În culoarea cireșului. Ne-au arătat baia. Neașteptat de modernă, curată; gresie pe jos, chiuvete albe, cu picior Înalt, pe care se afla săpunul lichid. Săpunul de pe cele trei chiuvete avea fiecare un alt parfum. Alăturat, se aflau dușurile. N-am contenit să lăudăm condițiile foarte bune, neașteptat de bune, care ne-
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
urii cultivate zi de zi. Te dai lacăt și zăvor și te crezi nemuritor; încuiat cu patru chei, nu ai vrut să știi de alții; uită-te la brazii-nalții cum se-ajută între ei. Limba-i trasă ca pe gresii, cu ea fulgeri, cu ea tuni; nu mai ai ce să adunidirijat doar de obsesii semeni vânt, culegi furtuni: caz tipic de paranoia, nu mai știi care ți-e voia, ești din „Casa de nebuni” a profeticului Goya. 2012 Dragoste-adolescentină
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
mi-a răspuns el cu lejeritate. Oricum o să ne mai vedem prin zonă. Mai vorbim atunci. —OK. Pa, am spus eu trântind receptorul. Curvă nenorocită ce ești! am urlat la Brigit care între timp încerca să patineze în genunchi pe gresia din bucătărie. Stai să vezi ce-ți fac când o să sune Joey! —Joey n-o să sune, mi-a replicat ea cu îngâmfare. Nu mi-a cerut numărul de telefon. M-am așezat și am început să cotrobăi prin geantă, căutându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
oricum pe picioarele proaspăt spălate nu le mai putea purta, așa că a trebuit să-l înzestrăm cu o pereche de șosete. Colindând vastele apartamente, încerc să-mi imaginez, după ce s-a făcut liniște și doar picuratul grav al apei pe gresia din baie mai amintea ceva, ce-ar fi făcut Omul dacă nu l-ar fi scos mama așa din baie: și-ar fi pregătit în bucătărie o gustare, ar fi trecut pe urmă în sufragerie la un film de noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
albă într-o noapte nedormită în gară. După alte zece minute de bărbierit meticulos, pentru care acasă nu găseam niciodată timp, îmi pot scoate ființa în lumea civilizată - începând cu pragul băii, unde Zenaida zace ca un cățel, jos pe gresie. După altă jumătate de oră în care și-a făcut și ea toaleta, masa se servește în sufrageria cu relicve orientale (un fel de încăpere tematică, umplută până la dunga tavanului cu tapiserii reprezentând mai brut sau mai stilizat femeia), cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
nu trebuia decât să popularizez în presă acțiunea. În prima duminică mai rece prevestind iarna, la crâșma de la Hala Traian nea Ambrozie părea să fi uitat de visul lui. De pe un pantof i se desprinde talpa la fiecare pas pe gresia jegoasă, șoseta udă nu mai e, firește, bună de nimic. Bea pe datorie, aruncând prin săliță monede de cinci sute, de o mie, care adunate ar face probabil cât o vodcă mică, cu miros de benzină. Pe masa mea, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mai mult și în ture repetate), se adună vreo 70 de tone. Ies la raport, purtate în mâini sau în spate, singură sau cu ajutor, mii de provizii de la piață și magazin, cutii cu cărți, mobile, saci de ciment, televizoare, gresie, coroane mari la înmormântări, aspiratoare, săculeți cu pământ pentru flori, un calculator, faianță, butelii de aragaz, găleți cu nisip, butoiașe cu murături, baxuri de apă, lădițe cu fructe, o imprimantă, cărămizi, lampadare, un gard de papură, tablouri, ficuși și leandri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
care lucrau în niște gherete înghesuite, unde îi coseau. Acum, când îmi amintesc, mi se pare apocaliptic. Mă duceam mai ales la o remaieuză de la o „Arta Modei“, unde era o cușcă de 1m pe 1m în holul mare, cu gresia de pe jos pe alocuri spartă la intrare. În cușca asta stătea o „doamnă“ - săraca! - care se zgâia la o lumină chioară să prindă firele alea minuscule. Iar noi, o grămadă informă de femei de toate vârstele, coafurile, staturile sociale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Acolo se oprea o clipă și, în timp ce-și trăgea coiful-bonetă până deasupra nasului coroiat, prag natural al ochelarilor cu rame groase, adulmeca. Simțea frica de la o poștă. N-avea nevoie să vadă un geam deschis, urme străine pe gresia udă, lumina crepusculară a ultravioletelor sterilizând aerul în ultima clipă. Totul era delict în sala aceea, totul trebuia pedepsit pe loc. Operațiile erau doar pretexte pentru nevoia lui compulsivă de perfecțiune. Aspirație imposibilă, de vreme ce - Pasquale o știa prea bine - totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
de pe buze, vezi totuși ridurile bătrâneții și urmele desfrâului. Unele poartă combinezoane negre și ciorapi de culoarea pielii. Altele au părul încrețit, vopsit blond, sunt îmbrăcate ca fetițele cu rochițe scurte de muselină. Prin ușa deschisă vezi o pardoseală de gresie roșie, un pat mare de lemn și pe o masă de brad un ulcior și un lighean. Pe strada asta se plimbă o mulțime pestriță - matrozi indieni de pe vase orientale de cursă lungă, nordici blonzi de pe un vapor suedez, japonezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
apoi mama s-a dus în cămară, ușa cămării scârțâia, mama a scos un icnet, știam că a luat valiza de pe raftul cel mai de sus, și a cărat-o în cameră, roțile de pe fundul valizei s-au lovit de gresia din bucătărie, și atunci mi-a trecut prin minte că s-ar putea ca mama să nu-și sorteze propriile haine, ci pe ale tatei, s-ar putea ca tocmai să se uite la hainele tatei, la cămășile, cravatele, pantofii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
se îndreptau străzile, cum se întunecau în ciuda strălucirii soarelui, a aerului umed, a purității albastre de deasupra. Cu trei străzi în urmă existau alei boltite care duceau la ușa de la intrare, portari în livrele și perspectivele cu clădiri îmbrăcate în gresie. Acum străduțele erau pustii, legea nu mai exista Am trecut pe lângă saltele sfâșiate care își rânjeau buretele ieșit din măruntaiele de pânză și valize rupte de colții câinilor, zvârlite pe lângă rigole, am văzut siluetele întunecate din spatele ferestrelor, ale celor refuzați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
albe. În plus, abordam o cravată lată, argintie, legată cu un sănătos nod Windsor. Eram în West Village, acolo unde străzile au nume. Bank Street arăta ca o bucățică din sentimentala Londră, cu grilaje negre și flori palide, îmbrățișând sfioasa gresie, chiar și boarea șoptită a ramurii și frunzei. În timp ce mergeam, am avut ocazia să văd un puști de culoare foarte elastic, cam de vârsta lui Felix sau poate ceva mai mare, alături de drăguța lui prietenă. Se întinse cu un gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
regii ținutului ăstuia se numesc Harithat, râse el -, va fi de-ajuns să-l împingem tot mai mult spre deșert. E mult loc în deșert. Râseră cu toții. În curând legiunile aveau să ocupe Petra, minunatul oraș săpat în porfir și gresie, împingându-l pe ultimul rege în deșerturile din nord. Ținutul Nabatene urma să devină provincia Arabia. Fiecare proiect atrăgea după sine altele. — Și toate principatele mici, Commagene, Armenia, Emesa, Calcis, Edessa... Stai liniștit, ne vom ocupa de ele pe rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]