3,274 matches
-
că sportivii de performanță au pe Marte la orizont, oamenii de știință pe Saturn, iar scriitorii Luna. Șansa ca aceste rezultate să fie o simplă întâmplare este de 1/ 5.000.000, scrie Keepin. 198 Benoît Mandelbrot, Obiecte fractale. Formă, hazard, dimensiune, prefață de autor, traducere de Florin Munteanu, București, Ed. Nemira, 1998. Autorul încearcă să explice legile hazardului pe baza teoriei fractalice și oferă câteva aplicații ale acestei teorii pentru modelele reliefului terestru, în geometriile turbulenței etc. 199 Patrick Drouot
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ca aceste rezultate să fie o simplă întâmplare este de 1/ 5.000.000, scrie Keepin. 198 Benoît Mandelbrot, Obiecte fractale. Formă, hazard, dimensiune, prefață de autor, traducere de Florin Munteanu, București, Ed. Nemira, 1998. Autorul încearcă să explice legile hazardului pe baza teoriei fractalice și oferă câteva aplicații ale acestei teorii pentru modelele reliefului terestru, în geometriile turbulenței etc. 199 Patrick Drouot, Șamanul, fizicianul și misticul, ed. cit.. 200 Jeannie Carlier, "La science divine et ration humaine", în: J.-P
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și Dumitru Țepeneag, cărora li sau adăugat ulterior Virgil Mazilescu, Daniel Turcea ș.a. A fost interzis de cenzura comunistă. - Școala de la Târgoviște a reunit prozatori (Radu Petrescu, Costache Olăreanu, Mircea Horia Simionescu ș.a.) care proclamă ca principii estetice subiectivitatea, jocul, hazardul. - Scriitorii generației ’80, numită și generația în blugi, șiau cristalizat principiile estetice activând în sfera unor cenacluri literare [Cenaclul de luni (1977-1984 ), condus de criticul Nicolae Manolescu, Cenaclul Junimea, al studenților din Facultatea de Filologie din București, din anii ‘70-
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dumnezeu real și intețiilor lui față de om -, face tot posibilul ca să nege orice intenționalitate, nu numai misterioasa intenționalitate finală a întregii naturi evolutiv manifestă, ci și manifesta intenționaliate mctivantă a speciei gînditoare, coborînd astfel evoluția la nivelul unui joc al hazardului și facînd din om un automat. Aceste constatări preliminarii sînt indispensabile, deoarece necesitatea de a analiza simbolul divinității trinitare va permite o amplificare decisivă a studierii simbolului "divinității", fondat pînă acum în mod necesar pe studierea originilor lui istorice. Toate
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
esențială. Moralismul teologic face din noțiunile binelui și răului un sentimentalism dogmatic, căruia i se opune sub pretextul obiectivității științifice materialismul științelor vieții. Grijuliu să elimine cît mai radical posibil orice intenționalitate, el înlocuiește noțiunea binelui și răului prin noțiunea hazardului, care nu mai lasă loc distincției dintre valoare și non-valoare. Distincția dintre bine și rău nu ar avea deci nici o valoare. Gîndirea umană, bazată pe distincția netă dintre just și fals, dintre adevărat și absurd, nu ar fi nici ea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
loc distincției dintre valoare și non-valoare. Distincția dintre bine și rău nu ar avea deci nici o valoare. Gîndirea umană, bazată pe distincția netă dintre just și fals, dintre adevărat și absurd, nu ar fi nici ea decît un joc al hazardului, teorie lipsită de valoare. Fiecare este liber să facă ce crede el că este bine. Ar fi perfect inutil să insistăm asupra diferenței evidente dintre adevărat și absurd, dintre valoare și non-valoare, dacă falsa justificare pseudoștiințifică, eliminînd diferența esențială, nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
manifest în toată profunzimea sa de neconceput, științele despre viață vor renunța poate la dogma lor materialistă, potrivit căreia organizarea cromozomilor și a genelor, ca și viața în evoluție care le dă naștere, nu ar fi decît un joc al hazardului. Dar, chiar dacă, prin absurd, ar fi așa, care este cauza faptului că hazardul există? De ce tot ce există există? Punînd în sfîrșit întrebarea cea mai firească, științele vieții vor face descoperirea cea mai evidentă; atît de evidentă încît ea a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
la dogma lor materialistă, potrivit căreia organizarea cromozomilor și a genelor, ca și viața în evoluție care le dă naștere, nu ar fi decît un joc al hazardului. Dar, chiar dacă, prin absurd, ar fi așa, care este cauza faptului că hazardul există? De ce tot ce există există? Punînd în sfîrșit întrebarea cea mai firească, științele vieții vor face descoperirea cea mai evidentă; atît de evidentă încît ea a existat preștiințific dintotdeauna în mitologiile tuturor popoarelor. Sensul și valoarea vieții sînt imanente
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
rubrica „Permanențe”, G.C. Constandache va analiza viziunea lui Lucian Blaga asupra conștiinței filosofice și perspectivei istorice. În ultimele două numere ale anului 1982, Anton Dumitriu publică eseul Definiție și existență, pentru a continua în anul următor cu alte două încercări: Hazard și știință și Antinomia mincinosului. La rubrica „Cronica ideilor”, A. Joltea sondează ideile filosofiei antice grecești în cosmogonia modernă (1987). Rubrica „Eseuri” găzduiește materiale incitante. Astfel, Caius Traian Dragomir scrie despre Lucian Blaga sau Eul între două epoci, Identitatea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
concluziile. Regulile acestor calcule sunt stricte și complicate; ele cer disciplină, atenție, voință și, în consecință, conștiință. Dimpotrivă, în eul subliminal domnește ceea ce eu aș numi libertate, dacă putem da acest nume simplei absențe a disciplinei și dezordinii născute din hazard. Numai că însăși această dezordine este cea care face posibile combinații neașteptate. Aș face o ultimă remarcă: când v-am prezentat mai înainte câteva observații personale, am vorbit de o noapte agitată, în care parcă lucram împotriva voinței mele; cazurile
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Rougon, Saccard sau Octave Mouret. Parisul concurează cu Veneția că locuri care predispun la întâlnirea și trăirea oricărei iubiri. Tradiția pariziana a fost întotdeauna favorabilă întâlnirii iubirii; indulgent și provocator, Parisul a fost întotdeauna complicele îndrăgostiților. Cadrul urban este propice hazardului, fanteziei, promisiunilor, misterului. Peisajul orașului exprimă și provoacă o posibilitate de aventură în termenii cei mai romantici 99. Această componentă a peisajului urban este un element esențial al farmecului sau. Evoluția sensibilității de-a lungul timpului a făcut că interesul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
întâlniri neașteptate, descrise cu lux de amănunte în Leș nuits de Paris de Restif de la Bretonne și nuvelele lui Maupassant. Orașului îi este propriu, în mai mare măsură decât oricărui alt spațiu, spiritul aventurii, în care se suprapun anonimatul și hazardul. Parisul a impresionat întotdeauna prin fascinația de erotism și elegantă, legată de numele curtezanelor, mondenelor și Parizienelor fantasme literare mai seducătoare decât femeile reale. 1.2.2. Portretul Parizienei: prozopografie, etopee, socium Îmbinarea prozopografiei, etopeei și sociumul-ui conferă formă și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de cette rien-du-tout. Îl faut voir comme l'argent file. Toute la journée je ne fais qu'ouvrir mon guichet devant leș demandes de M. Georges" [ibidem, p.125]. Îndestularea și bogăția se învecinează cu un soi de indiferență în fața hazardului vieții. În această lume a speculației, semnele exterioare ale reușitei pot avea mai multă valoare decât posedarea reală a banilor. Aspectul economic al averii contează mai putin, important este acel fastuos mod de viață cu care ea este obișnuită. Confluenta
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
romanesca a orașului accentuează aspectul carnavalesc al formei narative. Lume de aparente și artificii, domeniu al simulacrului, orașul apare ca simbol al teatrului 175. Parisul este conceput de Balzac drept "le théâtre de grandes choses" și considerat capitala șarlatanismului, capitala hazardului și a vanității: spectacole se joacă zilnic la Paris. În ansamblul Franței, festivitățile joacă un rol important în viața cotidiană și, în special, in viata de noapte a parizienilor. Pe parcursul secolului al XIX-lea Parisul se transformă în spectacol permanent
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
joc se realizează în mai multe variante: jocul de-a politică (Clorinde Balbi), jocul de-a căsătoria (Renée) ș.a. Scenariile puse la cale de Michèle de Burne cu spiritul sau de aventură sunt subtile și mașcate, manifestându-se în formă hazardului aranjat: "Eh bien! Vous aurez vendredi prochain l'inspiration d'aller voir cette merveille. Vous vous arrêterez à Avranches, vous vous promènerez, samedi soir, par exemple, au coucher du soleil dans le jardin public, d'où l'on domine la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
monde sur la plage, à s'écraser. Et tout ce qu'il y a de mieux...J'ai eu des visites, oh! des visites..." [Zola, Une page d'amour, p.114]. Interesul Parizienei pentru călătorii se explică prin potențialul de hazard. Calculată la Paris, în afara orașului Pariziana devine capabilă de o aventură riscantă 256. Locurile îndepărtate schimba personajele, eliberând Parizienele de codul lor monden. Burgheze "comme îl faut", mama și fiică din Une pârtie de campagne de Maupassant, rezervate la oraș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
raportării la ideal. Conștiința nu se simte constrânsă în actul ei, dar semnalează o constrângere. Idealul nu poate fi supus, nici răpus, afirmă C. Rădulescu-Motru. Forța pe care el o poartă se originează în realitatea energetică; el nu ține de hazard, nici de liberul arbitru al subiectului uman. Totuși, locul lui este în personalitate, pentru că formele întruchipării sale (însușiri, fapte) "sunt veșnic însușirile sau faptele unei personalități"121. De asemenea, conștiința se poate recunoaște pe sine ca purtătoare de ideal. Rolul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lumii înseși potrivit principiilor acestei noi ordini. A doua schiță a conceptului vocației trebuie gândită în prelungirea celei din Puterea sufletească, pentru că acolo, în termenii ilustrărilor exemplare, înțelegem mai bine ideea spontaneității vocației, a apariției ei fulminante, dar nu prin hazard. Să revenim la unele exemple comentate acolo de C. Rădulescu-Motru și să completăm imaginea accentuat formală din Elemente de metafizică. Sunt vocații: primul om care a pus sămânța în pământ așteptând ca aceasta să rodească; primul om care și-a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
iar ceilalți constituenți ai lumii au demnitate existențială necondiționată prin om. Astfel, natura (condiționată prin ea însăși și prin Absolut) nu este umanizată în sensul desființării sale, deși este integrată procesului de personalizare, determinismului prin finalitate; Necondiționatul nu este un hazard sau o himeră, ci o limită mereu actualizabilă a umanului însuși, prin urmare, actualizată într-o nedezmințită identitate de sine. Specificul personalismului energetic în variata familie a personalismului nu vine doar de la energetismul său. Filosofia lui C. Rădulescu-Motru este totodată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în pedagogia experimentală și bazele ei psihologice, traducere de Ana Aronescu și Lorentz Aronescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980. MOISIL, Grigore, Determinism și înlănțuire, în vol. col. Preblema determinismului, Editura Societății cooperative "Oficiul de librărie", București, 1940. MONOD, J., Hazard și necesitate, traducere de Sergiu Săraru, Editura Humanitas, București, 1991. MORIN, E., Piattelli-PALMARINI, M., Unitatea omului ca fundament și abordare interdisciplinară, în vol. col. Interdisciplinaritatea și științele umane, traducere de Vasile Tonoiu și Ilie Bădescu, Editura Politică, București, 1986. MOUNIER
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
109 Ibidem, p. 477. 110 Ibidem, p. 479. 111 Ibidem, p. 500. 112 Ibidem, p. 506. 113 Ibidem, p. 509. 114 Idem, Puterea sufletească, p. 295. 115 R. Leakey, Originea omului, București, Editura Humanitas, 1995, p. 194. 116 J. Monod, Hazard și necesitate, București, Editura Humanitas, 1991, p. 139. 117 C. Rădulescu-Motru, Curs de psihologie, București, Editura Esotera, Editura Vox, 1996 p. 359. 118 E. Schr(dinger, Ce este viața și Spirit și materie, București, Editura Politică, 1980, pp. 124-125. 119
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vizorul prin care se citesc, într-o masă eteroclită de texte, oscilațiile mentalității occidentale între valori polare numite raționale și preraționale. Mentalitatea prerațională implică devenirea cosmică neîndiguită, generatoare de conflicte violente și mizând pe interacțiunea liberă a șansei și a hazardului. Cea de tip rațional tinde mai curând spre temperanță și abstractizare, dând prioritate necesității în fața șansei și punând accentul pe norme și pe o ordine reglementată cultural. Punctul din care demarează analizele este sfârșitul veacului al XVIII-lea, epocă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
emoția [trăirea estetică] până la acel "ethereal"21, în care vede o notă specifică a poeziei engleze. Poezia, repeta Barbu, modulând cunoscută formulă wordsworthiană, este "o lirica dezordine rezolvată în liniște 22. Doar momentul inițial al nașterii poemului, stă sub semnul hazardului (la fel gândea și Valéry23), ulterior însă, forma, pe care poetul o dezvolta organic, din materialul experiențial, si nu o impune "mecanic" dinafară, îi aparține, este doar răspunderea lui. Iată de ce, Barbu respinge doctrina suprarealista: Suprarealiștii degajează din vis mai
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
să înțelegem mai curând "o anumita preocupare cu viața"10, i.e., creația, si nu sfera riguros determinată a poeziei, așa cum decretase apodictic poetul american, în "Principiul poetic". Următoarea secvență din "Veghe" celebrează misterul maturației poetice, așteptarea plină de uimire a hazardului fecund, sentimentul poemului pe punctul de a se face: Stabile corpuri! Insolvate, în veritabilă vale, unde aburii comprimau alfabetul prismatic iar substituțiile ferestrelor operau accelerat asupra docilelor, vegetalelor raze - unde crimă fracției și a secundei expia acum în amestec 11
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a națiunii se configurează în discursul didactic românesc din ce în ce mai clar liniile de forță ale naționalismului etnic cu tente xenofobice și exclusiviste. Patriotismul civic este deturnat înspre un naționalism etnic. În paralel, se produce și tranziția de la accident la destin, de la hazard la necesitate istorică. Florian Aaron o spune tranșant: patriotismul "patologic", constând într-o "nemăsurată iubire egoistică de cei de un neam și sânge cu dânșii", este produsul obișnuinței (Aaron, 1843, p. 7). Acest patriotism de neam și sânge rezidă în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]