3,545 matches
-
ăștia!“ Și, oricum, Europa să facă bine să se bucure și să fie mândră că primește așa oameni de ispravă, descurcăreți și buni la toate. Cașai românu’... A urmat Revelionul, iar televiziunile au dat glas euforiei aderării. Artificii, discursuri entuziaste, hora bucuriei. Mare sărbătoare mare, de început de lume. Cum a început lumea pentru televiziuni, încă de-a doua zi? Așa cum înainte de 1 ianuarie fusese moda știrilor cu români realizați peste hotare, după noaptea aderării televiziunile au schimbat la unison placa
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
am găsit? Bineînțeles, comentarii nesfâr șite pe marginea recentelor împunsături ale lui Băsescu împo triva lui Tăriceanu și alte comentarii nesfârșite pe marginea răspunsurilor acestuia din urmă. Prin urmare, am pierdut ceva? Cu timpul, trăind aici, am intrat iarăși în hora marilor știri despre evenimentele mărunte de la noi din sat. Mă surprind din când în când cum mă uit și eu la discuțiile despre cum a înjurato țața Floarea peste gard pe țața Vica, la analizele analiștilor despre cât de grav
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
simfonică și corul Radiodifuziunii Române a participat la interpretarea Cantatei Profane de B. Bartok (1981). A realizat câteva zeci de coruri și aranjamente corale, printre care: Sara pe deal (versuri, M. Eminescu), O, rămâi (versuri, M. Eminescu), Cântec de leagăn, Horă, Idilă (versuri proprii). A desfășurat o intensă activitate de organizare și conducere ca secretar muzical la Filarmonica „George Enescu” București (1952-1954), Opera Română din București (1956-1957), Agenția de Impresariat Artistic (1955-1956) și ca director al Operei Române din Iași (1968-1975
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
recitat poezii de Maiacovski și o poezie, Lenin. Au urmat dansuri rusești, jucate de elevele noastre, elevele Școalei Centrale și ortodoxe internat, cu costume impecabile, de casă mare (dirijate aceste din urmă de Floria Capsali) și apoi liceul nostru cu hore românești, cu zăvelci de Amaradia, negre bătute în argint, dar nicio zăvelcă nu era mai frumoasă ca a ta. Nu-ți mai spun urletele de entuziam ale tineretului din sală; cunoști atmosfera, care e neschimbată. M’am întors acasă cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
trecut pe care nu-l vom mai regăsi niciodată, decât acel tête à tête cu amintirea, decât acel șir de copilițe și copile care se ivesc din trecut, în rochițe de catifea sau de creton. Mă opresc ca halucinată în fața horei lor, o prind din fugă pe una dintre ele, îi vorbesc, o mângăi, îi aranjez un cârlionț, îi dreg un cusur de îmbrăcăminte, îi așez mai bine bonețica roșie pe care o purta la Veneția, îi aranjez cordonul pardesiului micuț
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tablou este completat de numele de dansuri populare - gen Jidăncuța, Ovreicuța etc. - intrate În folclorul românesc <endnote id="(404)"/>, precum și de faptul că, În Țara Românească, pe la Începutul secolului al XIX-lea, evreii și evreicele „Își petreceau sâmbetele [sic ! ] Întinzând hora mare la sunetul unei cobze” <endnote id="(109, p. 42)"/>. De altfel, emigranții evrei În Palestina au dus cu ei dansul românesc În cerc (hora), care a devenit un dans național israelian <endnote id="(589, p. 465)"/>. Mai amintesc aici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Românească, pe la Începutul secolului al XIX-lea, evreii și evreicele „Își petreceau sâmbetele [sic ! ] Întinzând hora mare la sunetul unei cobze” <endnote id="(109, p. 42)"/>. De altfel, emigranții evrei În Palestina au dus cu ei dansul românesc În cerc (hora), care a devenit un dans național israelian <endnote id="(589, p. 465)"/>. Mai amintesc aici și pe „evreicele bocitoare” din Salonic și din alte orașe sud-dunărene. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Ion Nenițescu a descris această „breaslă” de evreice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Uimise cu-al său cântec și meșteșug din strune, Având și-ndemânare, și multă agerime ; Deși străin, polona vorbind-o foarte bine, Lui, arii populare plăcându-i mai ales, Din drumuri peste Niemen, o groază a cules : Mazurci varșoviene și hore din Halici <endnote id="(689, p. 148)"/>. Fiind lăutari ambulanți, rătăcind prin târguri și orașe, ei erau adesea luați drept vagabonzi sau cerșetori (Müssiggänger, Betteljuden) și expulzați. În 1781, de pildă, kahal-ul se plângea În scris guvernatorului Bucovinei, generalul Carol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id=" (300)"/>. „Șabatul a păstrat pe evrei În mai mare măsură decât evreii au păstrat șabatul”, scria pe la 1900 filozoful odessan Așer Ginzberg, alias Ahad Ha-Am (1856-1927). În spațiul românesc, de exemplu, unii evrei „Își petreceau sâmbetele Întinzând hora mare la sunetul unei cobze”, ceea ce, evident, Îi nemulțumea pe rabini, „fiind o vădită călcare a prescripțiilor religioase” <endnote id="(109, p. 42)"/>. Alții Își Închideau de sabat prăvăliile, dar „Își făceau daraverele [= afacerile] pe furiș” - spune N. Iorga -, „Înșelând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
printre care Zikhron Yaakov, Rosh Pina, Rishon le Zion, Petah Tikvah, Gedera etc. Și nu este o Întâmplare că imnul mișcării sioniste, Hatikvah („Speranța”) - devenit din 1948 imnul național al statului Israel -, are influențe din folclorul muzical moldovenesc. De asemenea, hora românească a fost dusă de primii emigranți evrei În Palestina, devenind un dans național israelian <endnote id="(589, p. 465)"/>. Cu 15 ani Înainte de primul Congres Sionist (Basel, 1897), În 1882 - după conferința sionistă de la Focșani (1881) -, 288 de evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu ea și apoi o predă mirelui <endnote id="(284)"/>. O stranie combinație de magic și comic. Și În unele zone rurale ale României s-a păstrat tradiția ca, după „masa de cununie”, nuntașii să danseze „jidovește”, adică să Încingă Hora ovreiască sau Jidoveasca ori Jidăncuța <endnote id="(99, p. 318 ; 32, p. 588)"/>. Stelian Dumistrăcel crede că astfel de nume de dansuri, „ce se prezintă sub formă diminutivală (Jidofcuța, Ovreicuța mânioasă...), sporesc nota de apropiere [Între etnii], de simpatie chiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ajuns la putere. Într-o dare de seamă din 19 august 1935, către prefect se spune că „azi 15 august 1935 fiind iarmaroc și hram în satul Movila din comuna Herța, când a început să se adune tineretul la strânsură (horă), pe o toloacă, la distanță de 2 km de oraș, a apărut cu o mașină avocat Jean Capră, Marcel Adam și inginer Jenică Pascu, toți din Dorohoi și Aurel Giurgiuveanu din satul Molnița, comuna Lunca, Panaite Sidor avocat din Herța
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și aici spre lumină, spre vibrație: Actorul George Popovici, Portret în roșu, Autoportret, Octav Băncilă. Aceleiași condiții de pictor al cetății îi aparțin compozițiile vaste, consacrate marilor evenimente de cultură sau politice ale Iașului: Intrarea lui Mihai Viteazul în Iași, Hora Unirii la Iași, Portretul Domnitorului Al.I.Cuza, Junimea. Lucrări de artă din creația personală se găsesc în muzeele din Iași (Palatul Culturii - Muzeul de Artă); Muzeul Unirii, Muzeul Literaturii Române Iași (Academia Română), Galați (Muzeul de Artă), Baia Mare (Muzeul de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
apreciind lipsa de țipete, ne mulțumim reciproc și pornim spre casă unde suntem așteptați cu masa pusă. Miguel, cum de nu vrei și tu să iei Ayahuasca?? întreb pe principiul că dacă-i bal, cel puțin să intre toți în horă. Miguel dă din colț în colț și trecem la alte subiecte. Stabilim că ei se vor întoarce în Chiguilpe la 10 seara, iar între timp Alfonso va prepara poțiunea magică. Plecăm, Miguel cu Mari și Sonia către Santo Domingo cu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
semn să mă așez la masa lui, el cu mama lui se așază pe rogojină, Eliza ia loc pe bancheta de lemn după care toți se uită întrebător la mine. În mod evident, vreau nu vreau, deja am intrat în horă și, deși nu am idee de ce se întâmplă, aprind o țigară, suflu fumul prin jur și pe Eliza, scuip niște alcool în jur, apoi începem să vorbim. Viața Elizei, ca a oricărei mame singure și cu copii, este dificilă. Mai
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
la Pungești, și-a amintit cum a cunoscut-o pe Maria, care i-a devenit soție. Era prin anul 1910, flăcăii și fetele cutreierau satele din jurul Pungeștilor, Gârceni, Trohan, Lipova, Valea Hogii, Porcăreț, Doagele, Armășoaia, Cursești Deal și Vale la hore, unde jucau până ce le săreau cămășile, se veseleau și de ce nu, uneori se mai și încăierau. în zilele sfintelor sărbători ale Paștelui, Costache împreună cu alți băieți și fete, după ce au petrecut la câteva hore prin satele vecine au mers și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Armășoaia, Cursești Deal și Vale la hore, unde jucau până ce le săreau cămășile, se veseleau și de ce nu, uneori se mai și încăierau. în zilele sfintelor sărbători ale Paștelui, Costache împreună cu alți băieți și fete, după ce au petrecut la câteva hore prin satele vecine au mers și la cea din Cursești Deal. Ca în toate satele și aici erau mulți băieți și fete, unii mai tineri alții mai vârstnici, cum se spune „mai bătuți de brumă, mai copți la minte, cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
erau mulți băieți și fete, unii mai tineri alții mai vârstnici, cum se spune „mai bătuți de brumă, mai copți la minte, cu armata făcută” printre care se număra și Costache, ce avea 24 de ani. Deci se prinse în horă în rândul celor cu armata făcută, buni de însurătoare. Fetele de măritat ocheau câte un flăcău ce le-ar fi plăcut. Hora se învârtea cu voioșie în sunetele scoase de fanfara din Valea Mare, vestită în toate așezările de pe Valea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
școlii unde horeau tinerii era plină și se vedeau și oameni mai în vârstă care ascultau muzica și priveau la joc cu multă plăcere. Costache își amintește cum o fată din Cursești Vale, Elena lui Potoroacă, l-a scos în mijlocul horei, până când un holtei mai îndrăzneț a strigat: „Siminoc și busuioc, cui e rândul, treci la loc”. îndemnul a fost ascultat de perechea din mijloc, ei se simțeau din cale afară de mulțumiți și bucuroși că au putut juca în mijlocul horei. Elena
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în mijlocul horei, până când un holtei mai îndrăzneț a strigat: „Siminoc și busuioc, cui e rândul, treci la loc”. îndemnul a fost ascultat de perechea din mijloc, ei se simțeau din cale afară de mulțumiți și bucuroși că au putut juca în mijlocul horei. Elena a intrat în cercul horei lângă tânărul de lângă care plecase, iar Costache a trebuit săși caute altă pereche. Privește printre dansatorii din față la cei de pe margine și zărește o fată sfioasă, dar de o frumusețe rară. Era îmbrăcată
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
îndrăzneț a strigat: „Siminoc și busuioc, cui e rândul, treci la loc”. îndemnul a fost ascultat de perechea din mijloc, ei se simțeau din cale afară de mulțumiți și bucuroși că au putut juca în mijlocul horei. Elena a intrat în cercul horei lângă tânărul de lângă care plecase, iar Costache a trebuit săși caute altă pereche. Privește printre dansatorii din față la cei de pe margine și zărește o fată sfioasă, dar de o frumusețe rară. Era îmbrăcată cu o cămașă albă de bumbac
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
s-ar bucura dacă ar alege-o pereche, s-a înclinat în fața ei și a poftit-o la joc. Fata a răspuns invitației emoționată, chiar îmbujorată de emoție, gândindu-se să nu fie judecată aspru de fetele ce erau în horă. Au jucat amândoi, potriviți ca înfățișare și măiestrie de joc, ceea ce arată că alegerea lui Costache era inspirată. Au jucat rând pe rând toate jocurile specifice zonei iar la terminarea jocului au mai stat de vorbă, spre a cunoaște mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
care proveneau. Fetele și flăcăii au băgat de seamă tendința de apropiere a celor doi și că s-ar părea că pierd un tovarăș de distracții, dar sau mulțumit doar să glumească pe seama lui Costache. Maria nu venise singură la horă, o însoțea mama ei, Elena Cocuz, apoi erau și frații săi Ion și Neculai pe care Costache avea să-i cunoască mai târziu. în mintea lui Costache fata a lăsat o impresie deosebită, vedea că este bine crescută și cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
făcut armata și a fost lăsat la vatră în 1880, după ce împlinise vîrsta de 25 de ani, când s-a întors la Cuci și a continuat să lucreze în gospodăria părinților săi. Ca tânăr holtei cutreiera satele din jur la horele și jocurile tocmite de tineri și mergea la iarmaroacele ce se țineau în localitățile mai răsărite ca Băcești, Pungești, Negrești. Din povestirile lui, Maria și chiar nepoții au aflat cum a cunoscut o fată din Rafaila, Elena Frasin cu care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să dorm altădată mai mult. S-ar putea ca mâine să merg cu tata care duce cu căruța marfă la târgul de la Puiești” spuse flăcăul și vru să iasă. Fu oprit de bunicăsa care îl întrebă dacă a fost la hora tocmită la Cursești Vale. − Am auzit că ai fost și tu la hora lui David. Ia spune, ai chitit vreo fată de prin părțile noastre, ca taică-tu? glumi bunica Elena; − Am fost eu la mai multe jocuri și la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]