3,902 matches
-
cu pluralul obișnuit brothers, atunci cînd se referă la fiii acelorași părinți. Articolul hotărît prezintă situații diversificate în limbile germanice, din mai multe puncte de vedere. Mai întîi, se constată faptul că în vreme ce în grupul vestic (germană, neerlandeză, engleză) articolul hotărît este antepus, în grupul nordic (daneză, suedeză, norvegiană) el este postpus (enclitic). Pe de altă parte, engleza are o singură formă a articolului pentru toate genurile (the [ðə]), germana are trei forme, cîte una pentru fiecare gen (m. der, f.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
una pentru genul comun (m. + f.) și alta pentru neutru (neer. de [də] / het [ət], dan. -en [-ən] / -et [-əð], sued. -(e)n / -(e)t, norv. -en, la f. și -a / -et. La plural, engleza are aceeași formă a articolului hotărît (the), dar și alte limbi germanice au tot o singură formă pentru toate genurile: germana (die), neerlandeza (de). În norvegiană, există o formă generală -ene pentru articolul hotărît plural, dar unele neutre primesc forma -a, în vreme ce suedeza uzează de -na
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
substantivul pe lîngă care apare este determinat de un adjectiv. Astfel, dacă în daneză substantivul skib "navă" are forma articulată skibet "nava" (cu articolul enclitic -et), pentru a reda formularea nava (cea) mare se folosește o formă specială a articolului hotărît, plasată proclitic: det store skib53 (la fel: hus "casă", huset "casa", det store hus "casa (cea) mare"). În norvegiană și în suedeză, dacă substantivul este precedat de un adjectiv, articolul se dublează, fiind antepus adjectivului și postpus substantivului, fenomen care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în engleză și în neerlandeză însă formele articolului sînt diferite de cele ale demonstrativului, dar sugerează totuși înrudirea: engl.: art. the, pron. dem. that; neer.: art. gen comun de, neutru het, pron. dem. gen comun die, neutru dat. Cînd articolul hotărît a devenit enclitic, el s-a îndepărtat formal de demonstrativ, datorită foneticii sintactice, dar s-a depărtat și de tipul general germanic al antepunerii determinanților în raport cu determinații. În legătură cu articolul hotărît din limbile germanice există aspectul special al formării pluralului în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
femeie frumoasă", n. schönes Kind "copil frumos", pl. schöne Tage/Frauen/Kinder), și, de aceea, adjectivul determinant preia desinențele ce marchează cazul și se acordă în gen și număr. Declinarea slabă se manifestă atunci cînd adjectivul este precedat de articolul hotărît (sau de un adjectiv pronominal cu terminațiile acestui articol) purtător al unor mărci de caz, gen și număr, încît formele adjectivului au o relevanță mai redusă: der schöne Tag, die schöne Frau, das schöne Kind, pl. die schönen Tage/Frauen
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin analitism în alte cazuri, realizează în mare parte comparația cu ajutorul sufixelor: fine [fain] "frumos", finer, the finest; small [sm(l] "mic", smoller, the smollest; big "mare", bigger, the biggest. Ca atare, în engleză, superlativul relativ este precedat de articolul hotărît, ca în limbile romanice, dar nu reprezintă ca în aceste limbi singura opoziție în raport cu gradul comparativ, fiindcă recurge și la desinența specifică. Modelul general germanic este urmat și de limba germană, cu particularitatea că, la superlativul relativ, adjectivul sufixat este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Se poate, prin urmare, constata că opinia potrivit căreia în limbile romanice determinanții se plasează după determinați nu se aplică și determinanților de individualizare (necalificativi). Limba română are însă situația specială că unii dintre aceștia sînt totuși postpuși, precum articolul hotărît, articolul demonstrativ-adjectival și adjectivul posesiv (băiatul cel harnic; băiatul meu), iar alții au poziție variabilă (epoca aceasta; această epocă). În general însă, se poate afirma că limbile romanice se caracterizează de fapt prin determinare regresivă (de tipul determinat determinant) numai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de limbi, atît determinanții de individualizare cît și cei calificativi sînt antepuși substantivului determinat și, de aceea, aceste limbi sînt considerate ca reali-zînd un alt tip în comparație cu limbile romanice, tipul cu determinare progresivă. Faptul că în limbile germanice scandinave articolul hotărît este enclitic, oferă cele mai evidente indicii că există diferențieri de la un idiom la altul în ceea ce privește urmarea acestei reguli. La aceasta se adaugă și alte situații, căci, în limba norvegiană, adjectivul posesiv stă în fața substantivului, dacă este nearticulat, dar se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
există diferențieri de la un idiom la altul în ceea ce privește urmarea acestei reguli. La aceasta se adaugă și alte situații, căci, în limba norvegiană, adjectivul posesiv stă în fața substantivului, dacă este nearticulat, dar se plasează după substantiv dacă este articulat cu articolul hotărît: min bil, dar bilen min "mașina mea", mitt hus, dar huset mitt "casa mea". Pe lîngă acestea, realizarea valorilor genitivului, atît cu ajutorul desinenței -s, cît și cu ajutorul unor prepoziții, presupune, în cea de-a doua situație, plasarea determinantului după determinat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de la neerlandeză (varianta olandeză) o limbă aparte, denumită afrikaans. Această limbă a dezvoltat în mod deosebit tendințele de tip izolant ale limbii neerlandeze, printr-o reducere considerabilă a flexiunii, care a însemnat și reducerea la o singură formă a articolului hotărît și a articolului nehotărît (ca în engleză), precum și regularizarea verbelor tari (care astfel nu mai marchează prin ablaut preteritul și participiul perfect, ci prin afixe). Sub aspect lexical, limba afrikaans este un amestec de elemente din neerlandeză, engleză, portugheză și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
știință și au realizat cele mai impor-tante lucrări în domeniu. 40 În multe limbi germanice nordice și de vest nu există desinențe personale, în unele există însă (precum în limba germană), dar aceasta nu înlătură obligativitatea folosirii pronumelor. 41 Articolul hotărît a apărut prima dată în arealul lingvistic indo-european în limba greacă, unde s-a creat din demonstrativul ˝acesta˝ cu sens anaforic. Unele limbi indo-europene, precum limbile germanice, și-au creat articolul hotărît și nehotărît în Evul mediu, iar altele, ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceasta nu înlătură obligativitatea folosirii pronumelor. 41 Articolul hotărît a apărut prima dată în arealul lingvistic indo-european în limba greacă, unde s-a creat din demonstrativul ˝acesta˝ cu sens anaforic. Unele limbi indo-europene, precum limbile germanice, și-au creat articolul hotărît și nehotărît în Evul mediu, iar altele, ca unele limbi slave, continuă să nu folosească o astfel de categorie morfologică. 42 Formele de persoana întîi plural sem (lat. simus) și persoana a doua plural seți (lat. sitis), atestate în textele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ipoteză : amară cugetare !... fior de-al iernii vânt ! Voi puneți amorțire pe-al inimei avânt,/ Și umbra îndoielii pe orice nălucire,/ Căci ziorile cu-amurgul nu pot avea-ntâlnire (I 5). Problema vârstei poetului este reluată în dialogul cu Neera, hotărâtă să-l convingă să devină cântărețul și admiratorul ei. Horațiu o complimentează pe tânăra vrednică să-i fie muză (Tu ești inspiratoarea poeților, tu ești/ Frumseța, tinereța, puteri dumnezeiești !), dar o îndepărtează invocând senectutea lui, după ce constată că ea l-
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
IV 2). Apariția lui Ahile nu-i sperie pe troienii convinși că asediul s-a încheiat și că grecul este sortit pieririi : E sigur că Achile e-n ziua lui din urmă,/ Spre-a o vedea să mergem. E ceasul hotărât/ Dea zeii ca să-nceteze împresurarea Troii (IV 2). Plin de presimțiri sumbre, preotul face apel la noile divinități, dar și la cele vechi, demult neglijate, intuind că adversitatea lor poate determina ruina Troiei : Ni tremură pământul supt noi, adâncul urlă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
lucrurile în așa fel încât să se aleagă cu o ofrandă, oricine ar fi cel ucis, Antigona hulește divinitățile care îi iau în râs pe oameni : Zei blestemați ! Cu adevărat, potrivirile voastre nu sunt decât batjocuri. Într-adevăr, ceea ce voi hotărâți nu hotărâți decât din dorința de a petrece pe socoteala muritorilor. Unde e dreptatea voastră ? (II 4). Cursa pare desăvârșită, însă este dejucată de iscusința omenească : din momentul în care descoperă de unde vine Eumet, Oedip își dă seama că, dacă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
așa fel încât să se aleagă cu o ofrandă, oricine ar fi cel ucis, Antigona hulește divinitățile care îi iau în râs pe oameni : Zei blestemați ! Cu adevărat, potrivirile voastre nu sunt decât batjocuri. Într-adevăr, ceea ce voi hotărâți nu hotărâți decât din dorința de a petrece pe socoteala muritorilor. Unde e dreptatea voastră ? (II 4). Cursa pare desăvârșită, însă este dejucată de iscusința omenească : din momentul în care descoperă de unde vine Eumet, Oedip își dă seama că, dacă fiecare va
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Menelau, regele Spartei, dornic și el să-l omoare, deoarece operele dramatice i-au compromis autoritatea de militar iar soția-l înșeală cu arta (III, p. 409). În condica de vizitatori poate fi consemnată vizita unui mic grup de avangardiști hotărâți să creeze un haos în teatru (III, p. 410). Agamemnon, căruia de fiecare dată când intră în scenă îi vine să meargă la baie, compromite prin apariția sa intempestivă momentul uciderii lui Tespis pus la cale de regele spartan și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cât de primejdioasă poate fi o majoritate parlamentară lipsită de scrupule în a exploata în favoarea sa aceste neclarități. Toate acestea au demonstrat cât de vulnerabile la arbitrar sunt instituțiile democratice din țara noastră atunci când se confruntă cu o majoritate parlamentară hotărâtă, având un scop clar și, în plus, când este și susținută de majoritatea opiniei publice. Atacul concertat al majorității legislative la adresa singurului garant al statului de drept și al Constituției, Curtea Constituțională, eliminarea din funcție a celor ce puteau bloca
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pantofii i-au dispărut. Între timp, au îmbrăcat-o într-o cămașă jegoasă, absolut dezgustătoare. Se înfurie: "Unde-mi sunt hainele?" Așa-zisa infirmieră continuă să calce fără să-i răspundă. Liftul a rămas deschis la etajul lor. Se ridică hotărâtă să iasă, așa, în cămașă, să caute o cabină telefonică și să-și sune soțul. Nu poate să rateze o întâlnire atât de importantă. "Atenție, o să vă smulgeți perfuzia!" Se clatină și cade pe pat. Un bărbat tânăr vine să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
A doua zi ne-am dus la tren, cu speranța că îl vom vedea pe Serghei. Trenul a plecat noaptea. Se spune că atunci când s-au aflat pe podul de pe Nistru, unii care au putut, s-au aruncat în apă hotărâți să moară în țara lor. Într-o noapte ne-au adunat pe toți tinerii din oraș, copii între 15 și 20 de ani, fete și băieți, într-o școală, unde ne țineau păziți de N.K.V.D.-iști. Nu înțelegeam de ce ne-
CÂND AMINTIRILE TRECUTULUI ÎNCEARCĂ SĂ MĂ CHEME. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Voina () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1704]
-
principala victimă a înfruntării dintre ele este democrația aflată în regres, considerată drept un regim vlăguit și învechit, depășit de noile probleme pe care le ridică continentul. Iar înlocuirea sa pare să și-o asume un fascism, care în mod hotărît, are vîntul în pupă. Nimic nu pare să se opună ascensiunii nazismului hitlerist, în ciuda tratatelor și principiilor de drept, întreprinde la sfîrșitul anilor treizeci cucerirea unui întreg continent supus curînd asprimii și atrocității impasibile ale unei "noi ordini" bazate pe
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
condiții a Germaniei naziste, în mai 1945. Criza economică a avut asupra relațiilor intereuropene consecințe care au stîrnit antagonisme între țările "mulțumite" și țările "revizioniste", acestea din urmă fiind din ce în ce mai mult în sfera de influență a unei Germanii restabilizate și hotărîtă să se încaiere cu învingătorii din 1918. După eșecul Conferinței de la Londra, din iunie 1933, unde s-a încercat timid să se găsească soluții internaționale pentru rezolvarea crizei, principiul "fiecare pentru sine" se instalează în relațiile dintre state, fiecare folosind
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
angajamentele, dar în Franța mulți se îndoiesc de eficacitatea acestei alianțe sau se tem de consecințele pe care le-ar putea avea asupra politicii interne. În aceste condiții, atitudinea britanicilor este hotărîtoare. Ori, primul ministru, Neville Chamberlain este un susținător hotărît al "tergiversării". El este convins că revendicările sudeților sînt legitime și că se poate ajunge la o înțelegere cu Hitler. Pe 15 septembrie 1938 se întîlnește cu Führerul la Berchtesgaden. Hitler cere anexarea regiunii sudete, despre care nu se discutase
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
rapidității unei reconstrucții făcute cu ajutorul americanilor, a reechilibrării monedelor în urma acordurilor de la Bretton-Woods, a unei demografii redevenită dinamică, a creșterii productivității, dar și acțiunii guvernelor care dau un imbold dezvoltării economice într-operspectivă keyneziană, sau o susțin printr-o intervenție mai hotărîtă. Germania, Italia și în mai mică măsură Franța sînt marile beneficiare ale acestei dezvoltări rapide. Pe de altă parte această dezvoltare are loc, într-un context internațional liniștit. După crizele din perioada 1956-1962, începînd din 1963 se instalează destinderea. În
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
abandona orice acțiune politică sau se vor angaja mai tîrziu în mișcarea alternativă, alții vor face carieră în Partidul Socialist German, iar unii mai puțin numeroși se vor alătura micilor grupări troțkiste sau maoiste. În sfîrșit, cîțiva dintre cei mai hotărîți sau mai disperați vor deveni copii pierduți ai revoluției, membri ai "bandei Baader", apoi ai "Fracțiunii Armatei Roșii". În Franța, unde mișcarea sfirșește cu evenimente politice avînd consecințe din cele mai grave, într-o primă fază ea pare a fi
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]