11,663 matches
-
o considerabilă distanță față de celelalte țări se regăsesc Uruguay și Argentina. În ceea ce privește "moștenirea" autoritară în sine, este posibil ca să se identifice trăsăturile specifice (regulile formale ale guvernării), chiar și din declarațiile autoritare ale actorilor politici. "Moștenirile" sunt mai ușor de identificat (dar mai dificil de măsurat) în practica politică de zi cu zi; ele afectează reprezentarea și participarea democratică. Anumite "moșteniri" autoritare devin obstacole serioase pentru democrații atunci când actorii politici vor să obțină vizibilitate sau putere supremă (analiza este prezentată schematic
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a face mai eficace aceast? abordare istoric? a arhitecturii europene. STILUL ROMANIC ?I STILUL GOTIC 1. Stilul romanic (secolele al XI-lea ?i al XII-lea) C?tre 1818, arheologul Duherissier de Gerville distinge, �n cadrul arhitecturii numite �gotic?� ?i identificat? �n vremea aceea �n totalitate cu Evul Mediu, construc?îi normande �greoaie ?i grosolane� �n care i se pare c? vede, ca ?i �n limbile romanice, o degenerare a formelor l?sate mo?tenire de Imperiul Român. Mai ț�rziu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
SECOLUL AL XIX-LEA: �NTRE ISTORICISM ?I INDUSTRIE 1. Excesul de istoricism �n secolul al XIX-lea, arhitec?îi dispun de un evantai stilistic care ?ine de la Antichitate ?i de la numeroasele interpret?ri al acesteia la formele Evului Mediu recent identificate, f?r? a mai vorbi despre culturile exotice ?i despre repertoriile indigene. Dincolo de multiplele pozi?îi individuale pe care o asemenea abunden?? nu poate s? nu le suscite, arhitec?îi ?i, uneori, comanditarii lor se �mpart totu?i �n dou
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Laudă somnului, de Lucian Blaga: "Versul legiuit - număr consolidator"83 . Tot aici, Ion Barbu vorbește de "veghea consolidatoare a domnului Blaga", cu sensul de meditație asupra naturii și funcției creației poetice, dar și că practica artistică călăuzita de principiile astfel identificate 84. "De o ființă" ("prins, asociat")85 cu acest spațiu al devenirii continue este un adevărat sacerdot ("mai înalt prin mătăsoasa, preoțeasca surpare a părului") al poeziei ("cunoștea neîmpărțit ființă îndelung provocată a Poeziei") - Roderick Usher / Edgar Allan Poe86: Lor
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
interes, lacunele în cunoștințe etc.); depistarea complexului cauzal care a determinat apariția dificultăților de învățare (prezența unor deficiențe, mediul familial, probleme de adaptare, tulburări de comportament, eșec școlar repetat etc.); proiectarea unui curriculum diferențiat și personalizat, în funcție de situațiile și problemele identificate; desfășurarea unui proces didactic activ, formativ, cu accent pe situațiile motivaționale favorabile învățării și pe evaluarea formativă; colaborarea cu specialiștii din cadrul serviciilor de sprijin, consiliere școlară și antrenarea familiei. Organizarea activităților didactice, inclusiv cele din domeniul terapiei educaționale, se bazează
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
școlare și dezvoltarea potențialului tuturor elevilor. Pentru realizarea acestui deziderat, este necesar ca educatorii/profesorii să-și dezvolte abilitățile și expertiza necesare identificării nevoilor de învățare și planificării modului în care să ofere răspunsuri corespunzătoare ce vin în întâmpinarea nevoilor identificate, concomitent cu îmbunătățirea mediului școlar și valorizarea tuturor celor implicați în actul educațional; implicarea în schimbarea și dezvoltarea curriculumului pentru dezvoltarea unui mediu incluziv, școlile trebuie să recunoască natura holistică a curriculumului (în procesele de planificare, monitorizare și evaluare se
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
muncă, așa că ar trebui fie să vorbești cu angajatorul și să-l faci să înțeleagă că trebuie să primești mai mult, fie să te bucuri că ai încă un loc de muncă (patiser, 37 ani, femeie). În ceea ce privește supra-recompensarea, principala categorie identificată este cea de creștere a efortului, cu mențiunea considerării acestei situații ca fiind puțin probabilă. • Să muncească mai mult, adică să încerce să ajungă la nivelul pentru care este plătit (traducător, 51 ani, femeie). • La întreprinderea mea, un coleg care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de respect. Din nou, recalibrarea mecanismelor de comunicare internă, deschiderea canalelor de comunicare și asigurarea feedback-ului sunt primii pași pe care organizațiile românești le pot face pentru optimizarea relației de schimb cu angajații. În ceea ce privește cea de-a treia strategie identificată, distorsiunea cognitivă a rezultatelor, aceasta poate fi interpretată în contextul curent al înregistrării efectelor crizei economice. Astfel, statutul de persoană ocupată este considerat a fi rezultatul cel mai important din relația cu angajatorul, prin maximizarea semnificației acestuia, în contextul în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
proprietății, redistribuirii și echității), volumul se interesează în egală măsură de (3) problema sensului într-o lume lipsită de coeziune și centrată pe mecanismele raționalității instrumentale. Nu-mi este clar dacă aceste trei niveluri corespund celor trei funcții ale ideologiei identificate de Paul Ricoeur, dar ele sugerează măcar o analogie cu acestea. Astfel, abordările empirice ale dreptății trimit la revendicările și la reprezentarea disimulată a realității; cele normative țin locul funcției de legitimare, iar problema sensului corespunde nevoii de integrare socială
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cele trei discipline care nu trebuie confundate: (1) Lingvistică generală: "Așa cum arată și denumirea, lingvistică generală ține de domeniul științelor generalului. Înțeleasă în sensul său real, ea reprezintă o știință care procedează inductiv. Domeniul său de activitate îl constituie limbile identificate și delimitate "preștiințific" una de cealaltă; sarcina să principala este aceea de a identifica analogiile și punctele comune dintre diversele limbi și apoi de a opera generalizări inductive. Că disciplină de sine stătătoare, lingvistică generală se situează la nivelul generalităților
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
generalităților empirice" (Coșeriu, 2011, p. 39). (2) Teoria limbajului: "Asemenea lingvisticii generale, și teoria limbajului face parte din domeniul științei generalului. Și punctul său de plecare se situează "în interiorul limbajului", și ea pornește de la limbaj și de la limbi că obiecte identificate și delimitate în prealabil. În schimb, în ceea ce privește formularea întrebărilor și răspunsul la acestea, teoria limbajului urmează direcția opusă: La început se situează teoria cu conceptele sale aflate în strânsă corelație unul cu altul, ca de exemplu "limbaj în general", "limba
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
pesemne, si cu "semnificatul categorial" din teoria lui Coșeriu 36. 3.3.4.2. Originalitatea gândirii lui Hașdeu rezidă și în modul dinamic în care vede el funcționarea și devenirea limbii prin relația de tip dialectic dintre cele două "universalii" identificate: aspectul fluid vs aspectul condensat. Găsim aici germenii unei concepții care ar fi putut fi aplicată (sau invocată măcar), printre altele, la explicarea schimbărilor lingvistice, si nu putem decât să regretam că Eugeniu Coșeriu nu a cunoscut acest studiu atunci când
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
documentelor și înregistrărilor (acest pas constă în revizuirea celor mai relevante documente și înregistrări ale aplicantului O.E.C.); e) evaluarea inițială (se verifică conformitatea activității O.E.C. cu standardele în vigoare. O.E.C. stabilește un program de rezolvare a neconformităților identificate, care va fi transmis organismului de acreditare în termenele prevăzute de politicile R.E.N.A.R.); f) evaluarea de urmărire (pentru a evalua dacă neconformitățile identificate în etapa anterioară au fost rezolvate); g) decizia de acreditare; h) evaluarea de supraveghere; i
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
3.3. Identificarea riscurilor reziduale privind securitatea informațiilor Riscul rezidual este riscul care rămâne după tratarea riscului 47 sau riscul care rămâne după ce planul de acțiune a fost implementat. Riscul rezidual include și toate riscurile inițiale neindentificate, cât și riscurile identificate și evaluate, dar nesupuse unei metode de tratare. Managementul organizației trebuie să fie bine informat cu privire la natura și conținutul riscurilor reziduale privind securitatea informațiilor, riscuri ce ar trebui documentate și supuse unui proces periodic de monitorizare și revizuire. 4.3
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
de către E.N.I.S.A. (European Network and Information Security Agency) și din standardul internațional ISO 31000:2009 Managementul riscurilor. Studiul nu este exhaustiv, cuprinde descrierea a 6 metode, în final făcându-se o prezentare comparativă, pe baza unor atribute comune, a metodelor identificate. Fiecare metodă a fost studiată prin intermediul unui șablon, prezentat în Anexa 1. 4.4.1.1. Interviul structurat sau semi-structurat În cazul interviului structurat, participanții sunt chestionați cu privire la un set de întrebări care direcționează intervievații în a avea perspective diferite
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
parcurgerii și evaluării literaturii de specialitate (Rapoarte E.N.I.S.A., familia de standarde I.S.O. 27000, diverși autori (exemplu Purcărea, 2010) etc), câteva aspecte se cuvine a fi amintite și anume: a) Interoperabilitatea metodelor și instrumentelor trebuie avută în vedere: Câteva aspecte identificate: * îmbunătățirea descrierilor documentelor tehnice; * trebuie introduse caracteristici adiționale ale metodelor și instrumentelor pentru a face posibilă o comparare mai ușoară a acestora și o identificare eficientă a elementelor de compatibilitate; * exploatarea eficientă a caracteristicilor cu privire la proprietățile detaliate ale metodelor și
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
de securitate, bune practici etc). Mai mult, o interoperabilitate a metodelor permite și efectuarea de comparații cu privire la analizele de riscuri efectuate, ceea ce ajută top managementul organizației să aibă toate datele pentru o decizie eficientă cu privire la riscurile de securitate a informațiilor identificate și analizate. b) Necesitatea de a identifica combinații de metode care să fie folosite în cadrul companiei pentru a îndeplini cerințele organizaționale: Câteva aspecte identificate: necesitatea determinării unor combinații de metode aplicabile unor sectoare specifice cum ar fi: * finanțe; * IT; * telecomunicații
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
managementul organizației să aibă toate datele pentru o decizie eficientă cu privire la riscurile de securitate a informațiilor identificate și analizate. b) Necesitatea de a identifica combinații de metode care să fie folosite în cadrul companiei pentru a îndeplini cerințele organizaționale: Câteva aspecte identificate: necesitatea determinării unor combinații de metode aplicabile unor sectoare specifice cum ar fi: * finanțe; * IT; * telecomunicații etc. Aceste combinații de metode și instrumente se pot folosi pentru a umple eventualele goluri care ar apărea prin folosirea unei singure metode sau
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
ar fi costul de reducere a incidentului, aceste valori avându-și rolul în pasul de tratare și identificare măsuri (se va trece valoare -1 pentru resursele nemăsurabile). Etapa II: Identificare și evaluare amenințări În cadrul acestei etape se vor cuantifica amenințările identificate. Pentru facilitatea identificării unei amenințări sau a unui incident de securitate a informațiilor, există o listă sugestivă din care se va selecta amenințarea specifică organizației și resurselor critice proprii. Acest nomenclator de amenințări a fost extras din cadrul website-ului CERT-RO6. Dacă
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
Mediu 1 Apariția unei amenințări/incident, în medie, o dată la 4 luni Mare 3,34 Apariția unei amenințări/incident, în medie, o dată pe lună Foarte mare 10 Etapa III: Identificare și evaluare vulnerabilități În cadrul acestei etape se vor cuantifica vulnerabilitățile identificate. Pentru facilitatea identificării unei vulnerabilități există o listă sugestivă din care se va selecta vulnerabilitatea specifică resursei critice. Acest nomenclator de vulnerabilități a fost extras din cadrul website-ului CERT-RO7. Dacă nu se dorește selectarea unei valori din nomenclator, atunci se va
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
unui astfel de hash la decoder oferă sistemului un înalt grad de intergritate.* Autenticitatea datelor. O altă cerință de securitate a sistemelor ține de autenticitatea informațiilor transmise. Sistemul propune folosirea unui cod numit cod comun, prin care receptorul și transmițătorul sunt identificați. Acest cod este partajat între cei doi participanți la comunicație, și el fiind encodat în imagine o dată cu mesajul util.* Non-repudierea datelor este o altă cerință a sistemelor privind securitatea. Asigurarea non-repudierii este realizată de hash 2, care este trimis de la receptorul
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
implementat realizarea unei evidențe stricte și a unui control adecvat); * costul tratării R4 = 0 lei (responsabil de tratarea riscului departamentul IT); * tratat riscul R4 = DA. În tabelul 6.12 se prezintă o sinteză privind tratarea riscurilor de securitate a informațiilor identificate. Tabelul 6.12. Sinteza privind tratarea riscurilor de securitate a informațiilor identificate RISC TRATAT R1 DA R2 NU R3 DA R4 DA În figura 6.8. se prezintă diagrama probabilitate-impact, împreună cu maparea riscurilor de securitate a informațiilor descrise mai sus
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
R4 = 0 lei (responsabil de tratarea riscului departamentul IT); * tratat riscul R4 = DA. În tabelul 6.12 se prezintă o sinteză privind tratarea riscurilor de securitate a informațiilor identificate. Tabelul 6.12. Sinteza privind tratarea riscurilor de securitate a informațiilor identificate RISC TRATAT R1 DA R2 NU R3 DA R4 DA În figura 6.8. se prezintă diagrama probabilitate-impact, împreună cu maparea riscurilor de securitate a informațiilor descrise mai sus. Figura 6.8. Diagrama probabilitate-impact și maparea riscurilor identificate De asemenea, pe
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
securitate a informațiilor identificate RISC TRATAT R1 DA R2 NU R3 DA R4 DA În figura 6.8. se prezintă diagrama probabilitate-impact, împreună cu maparea riscurilor de securitate a informațiilor descrise mai sus. Figura 6.8. Diagrama probabilitate-impact și maparea riscurilor identificate De asemenea, pe baza recomandărilor din modelul propus, s-au întreprins măsuri în companie pentru asigurarea securității informațiilor astfel: a) În ceea ce privește securitatea comunicațiilor, principalele atribuții au fost în legătură cu: * securitatea rețelelor (asigurarea protecției rețelelor de comunicații și protecției infrastructurii); * schimbul de
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
necesară pentru managementul riscurilor de securitate a informațiilor = 22.400 lei (o copie și licența pe 1 an); * Costuri pentru tratarea riscurilor determinate = 4.000 de lei (cheltuirea acestei sume nu este obligatorie, ci depinde de numărul și natura riscurilor identificate); * Costuri pentru instruirea personalului privind domeniul securității informațiilor din organizație = 10.000 lei (cheltuirea în totalitate a acestei sume nu este obligatorie, ci depinde de numărul de angajați instruiți și nivelul la care aceștia sunt instruiți); Total costuri estimative: 49
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]