6,525 matches
-
complet de medicină legală“ în două volume (1929 - 1930). Nicolae Minovici (1868 - 1941) cu studii la Berlin și Paris pune bazele medicinei legale la Cluj, iar George Bogdan (1859 - 1930), la Iași. Titular al catedrei de Medicină legală la Universitatea ieșeană, timp de 40 de ani, George Bogdan, a predat atât studenților mediciniști cât și celor de la Facultatea de drept. El a publicat un vast tratat de medicină legală, elogiat de Mina Minovici și de legiști din Franța și Belgia, considerat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
al catedrei de chirurgie din Iași, este promotor al concepției fiziologice în chirurgie și se afirmă ca desăvârșit operator și creator de școală. Amza Jianu (1881 - 1962), elev a lui Toma Ionescu, introduce la Iași rahianestezia, contribuind la modernizarea chirurgiei ieșene. Iancu Jianu are contribuții în chirurgia experimentală, chirurgia plastică și esofago- plastie. Neculae Hortolomei (1885 - 1961), elev al lui Ernest Juvara, Amza Jianu și Ion Tănăsescu reprezintă strălucit chirurgia românească între cele două războaie mondiale. El introduce concepția modernă potrivit
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de Dimitrie Manolescu și Dimitrie Michail. D. Manolescu a format generații de oftalmologi între care I. Păcuraru și P. Vancea. Preocupările acestora au fost orientate în special asupra trahomului și implicațiilor sociale și epidemiologice generate de această boală. în oftalmologia ieșeană se afirmă și prima femeie profesor universitar din țara noastră, Elena Pușcariu-Densușeanu (1875 - 1965). în ceea ce privește otorinolaringologia se afirmă Leopold Kigel care, în 1908, împreună cu Costiniu, Gheorghe Sănculeanu și Birman-Bera fondează Societatea română de otorinolaringologie. Între cele două războaie mondiale clinicile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Iași, și nu la București, așa cum își dorise autorul, are două explicații profund umane: demersurile devotatei soții, doamna Ana Haulică, pe lângă Universitatea Apollonia, și exprimarea deosebitei prețuirii, pentru cercetarea științifică desfășurată pe parcursul întregii vieți a profesorului Ion Haulică, din partea Institutului ieșean de Cercetări, care-i poartă numele. Ca orice carte de știință profundă, și tratatul de față a avut povestea lui, destul de lungă și nu prea veselă, până să iasă din sertar la lumina zilei, iar absența i-a fost, cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Carriera (1675-1757), Quentin de la Tour (1704-1788), Jean-Simeon Chardin (16991779), Mary Cassatt (1844-1926) și pe cel mai desăvârșit dintre ei, Edgar Degas (1834-1917). La noi, un maestru al pastelului a fost Ștefan Luchian (1868-1916), dar trebuie să-i amintim și pe ieșenii Călin Alupi (1906 1988) și Petru Bicer(1944-2006). Prelucrarea digitală a imaginilor este o tehnică modernă care vizează obținerea unor imagini noi cu caracteristici diferite și, uneori, superioare în raport cu cele ale lucrării originale. Aici nu este vorba doar de “retușuri
De la pasteluri la imagini digitale by Cezar Duca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/780_a_1746]
-
ajuta numeroșii călugării greci oploșiți în săraca țară a Moldovei, singura lui dorință îndeplinită fiind alegerea ca succesor a boierului Miron Barnovschi, hatman și pârcălab de Suceava. “Io Miron Barnovschi Moghilă voievod”, cum se va intitula noul stăpân al curții ieșene, era apreciat de Înalta Poartă grație aportului adus în cadrul tratativelor turco-polone, fiind întemeietorul unei slăvite domnii creștine, care va încerca să readucă faima Moldovei la curțile luminate ale Europei. Poveste de Crăciun Dimineața din ajunul Crăciunului se anunța geroasă. Peste
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
în societate, începând cu anii de școală. Va trebui să depășesc tentațiile aventurilor copilărești, să învăț, să înțeleg, să-i respect mai mult pe cei care mă îndrumă în viață. Sunt mândră să fiu eleva acestui bătrân și renumit colegiu ieșean. În casă e liniște. Sunt singur. E început de vară și... mă gândesc la vacanță! Doar gândul că voi petrece mai mult timp afară, la joacă, cu prietenii mei, îmi inundă sufletul și mă face să țopăi de ici - colo
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
oriunde mergea cu ea. Operația la ochi pe care o suportase fetița, păru inițial un succes, mai ales că a fost facută de o somitate la acea vreme, prof. Vancea, care studia in străinătate, dar venea aproape lunar la spitalul ieșean, Sf. Spiridon. Nici acum nu înțelegea bine ce s-a întâmplat dupa ce i-au scos bandajele. Primise diverse explicații. Ba că fetița a suferit un șoc post operatoriu, ba că s-a strecurat o eroare în tratament. Se mai
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
prin contemplarea realității cu indulgență, cu înțelegere, adesea cu ironie și fără vreun sentiment anume al propriei superiorități sau experiențe. Tema relației de iubire, de atașament sufletesc între cele două sexe, a preocupat pe mai toți scriitorii lumii. Marele sonetist ieșean Mihai Codreanu scria că “Amorul e ca morfina; trebuie să-i creștem doza, ca să-i încercăm senzația dintâi”, iar Luceafărul poeziei noastre, Mihai Eminescu, versifica: “Ce e amorul? E un lung/ Prilej pentru durere/ Căci mii de lacrimi nu-i
?TEFAN BOBOC-PUNGE?TEANU by ?TEFAN BOBOC-PUNGE?TEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83945_a_85270]
-
și dificultățile întâmpinate în valorificarea micilor cantități din diferite produse care depășesc necesarul de consum al familiei se impune găsirea unor soluții pentru sprijinirea acestora în procesul de valorificare. Ca urmare a dificultăților întâmpinate de către producătorii individuali din unele comune ieșene în valorificarea produselor obținute au luat ființă câteva asociații de marketing pe produs. Acestea sunt : ISPA specializată în valorificarea laptelui și înființată cu consultanță și finanțare externă; trei asociații de marketing ale producătorilor de legume în comunele Țibănești, Victoria și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
În volumul acestuia, Mihail Kogălniceanu, o biobibliografie critică, Niculae Gheran e nevoit a înlocui, sub presiunea cenzurii, adnotarea "Protest către Rusia țaristă cu privire la răpirea Basarabiei", cu: "Mesaj către Rusia vecină asupra unor probleme de vie actualitate". La care, panicat, istoricul ieșean declară: Domnule Gheran, mi-ajung anii de închisoare pe care i-am făcut. ștergeți Ťde vie actualitateť". Bunul Ion Bănuță, deși "ilegalist", se arată mai curajos, lăsîndu-se scos dintr-o funcție directorială și rostindu-se cu o brevilocvență sugestivă la
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
poate scriam mai bine, căci eram mai puțin obosit..."6 Începutul acestui "gol" însă trebuie împins ceva mai tîrziu, la finele anului 1897, pentru că există o colaborare a lui G. Ibrăileanu, uitată de el, neînregistrată pînă în prezent, la ziarul ieșean "Noutatea". Concluzia aceasta constituie, ca să spun astfel (inspirat de expresia atît de utilizată în descrierea unor recente acțiuni militare) un "cîștig colateral" al cercetărilor pe care le-am întreprins, căutînd, pe de o parte, alte manifestări publicistice ale lui C.
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
căutînd, pe de o parte, alte manifestări publicistice ale lui C. Stere și, pe de alta, reflectarea actelor sale politice din epoca anterioară debutului în Parlamentul României. Cu scopul acesta am purces la cercetarea mai atentă a ziarelor și revistelor ieșene ale vremii, între care am inclus și cotidianul "Noutatea". Fără mari speranțe, se cuvine spus, întrucît el trebuie să fi fost explorat deja de Z. Ornea, meticulosul biograf al ideologului poporanist, de vreme ce el menționează existența, în primul număr, a unei
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
nr. 155, din 1 ianuarie 1898) un ziar de știri și reportaj, cu o bogată parte literară. Știrile - și comentariile - politice, inclusiv dările de seamă parlamentare, ocupă un spațiu relativ mic. Abundă însă reportajele 10 și mai ales scurtele informații ieșene: decizii ale consiliului comunal, numiri și destituiri din posturi, examene, concursuri, conferințe, spectacole, baluri, sosiri și plecări, starea civilă - nașteri, căsătorii, decese -, fapte diverse, procese pe rol etc. Mai în fiece număr se dau și relativ ample corespondențe din orașele
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
Chiar neluînd în seamă aceste ultime posibilități, colaborarea lui G. Ibrăileanu la "Noutatea", atît cît a durat, se apropie, ca intensitate, de cele anterioare, la "Munca", "Evenimentul literar" și "Lumea nouă". Și aceasta se datorește, cred, faptului că la ziarul ieșean exista, ca și la acelea, ceea ce reprezenta pentru "productivitatea" sa o condiție sine qua non, anume grupul de prieteni, unit de idei, de credințe comune și mai ales de un trecut comun. Aceluiași I. Al. Brătescu-Voinești, Ibrăileanu îi mărturisea tot
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
integrală sau parțială, și nici, decurgînd ori nu din ea, rolul conducător.) Se știe astăzi, cel ce îi mărturisise lui Brătescu-Voinești că e "lipsit de ambiție" încercase la începutul anului 1897, împreună cu foștii tovarăși de la "Evenimentul literar", să reînvie revista ieșeană. Personal, căutase să-l convingă pe C. Stere, care însă, nu numai că nu a "marșat", dar a și "combătut din răsputeri" 25 proiectul, care și eșuează. În aceste condiții, G. Ibrăileanu a acceptat să colaboreze la proaspăt înființatul ziar
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
2005, p. 656. 9 Promisiunea că ilustrația (un desen, rar două-trei) va fi făcută de Jiquide nu va fi ținută. 10 Temele obișnuite: incendii, evadări, procese. Foarte detaliat e prezentată vizita familiei regale, cu prilejul inaugurării noului sediu al Universității ieșene. 11 București, Editura Adevărul, 1975, p. 261-266. Memoriile au fost găzduite de-a lungul anului 1935 în ziarul "Adevărul". Lucrarea a fost reeditată (București, 1975), cu o introducere de I. Ardeleanu. 12 În nr. 120, din 15 noiembrie 1897, p.
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
Hero cătră Leandru și Leandru cătră Hero. 15 E posibil să fie Șt. Cruceanu, care în acel an își dă licența în capitala Franței. 16 În alt loc, mai tîrziu, sînt găzduite foarte interesante scrisori ale actorului către colegul său ieșean Gh.Al. Cârje. 17 Apar într-adevăr rubricile: Zilnice, Săptămîna literară. Săptămîna dramatică, Săptămîna financiară etc. 18 Nu am depistat colaborări ale lui C.A. Teodoru (C. Ghindă) și ale lui Mihai Carp (G. Zamfir). E posibil ca ambii să
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
influențelor venite din mediul extern. Deși acest tip de strategie s-a dovedit în cazul Body Gym la fel de eficientă ca și strategiile 60 deliberate, care sunt preconcepute, premeditate, de obicei controlate și monitorizate de la început până la atingerea obiectivului, managerul complexului ieșean rămâne constant în înclinația către strategiile deliberate. Odată înțeleasă natura strategiilor formulate și având stabilit «perimetrul» în care se vor aplica, se pot stabili opțiunile strategice, acestea urmând a fi evaluate și în final selectată strategia ce va fi în
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
interne a firmei să fie abandonate, resursa umană pentru Body Gym fiind actualmente un factor care e nevoit să își demonstreze și cantitativ valoarea contribuției strategice. SUGESTII ȘI PROPUNERI Orice întreprinzător trebuie să aibă ambiții și vise mari. La complexul ieșean Body Gym ambiții mari ar putea să fie sinonime cu pasul de a înscrie firma în Orange World prin fixarea 108 unei camere video fixe în interiorul sălii de aerobic sau celei de fitness pentru a permite membrilor acces la imagini
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
din colegiul I din lași și, dacă i-a convenit o dată să voteze la Vaslui, a renunțat la colegiul de Iași. "însă deja de la august 1877, adică șase luni înaintea alegerii", au optat din nou prin buletinul primăriei pentru colegiul ieșan. In fine Carp e un om cu avere ș-am înțelege ca d. Holban - care are atât pe cât știe, adică nimic - să intre vătaf de moșie la Carp și să-i asculte ordinile; dar nu-nțelegem ca un om cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deosebită considerație și în privința cărora, în viața publică, se pot și trebuie a se face oarecari excepțiuni. Ne unim glasul cu acei ce trimit familiei răposatului sentimentele lor de condoleanță, esprimîndu-i adâncul nostru regret pentru pierderea venerabilului rector al Universității ieșene. [11 august 1879] ["DĂM ASTĂZI LOCUL ÎNTÎI... Dăm astăzi locul întîi importantului discurs ținut în Cameră de d. T. Maiorescu, deputatul colegiului I de Iași, în ședința Camerii de marți, cu ocazia dezbaterii asupra răspunsului la mesajul de deschidere a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mult, într-un alt exemplu de "anacronism psihologic" sau de "naționalism retrospectiv", Albineț îi atribuie lui Ștefan cel Mare intenții unificatoare. Ideologia națională, pe care munteanul Bălcescu o va împinge în trecut până la Mircea cel Bătrân, este proiectată de către profesorul ieșean până la Ștefan ce Mare: "Planul său cel favorit de a uni sub domnia lui toată România, îl făcu de a căuta pretecsturi, sub care se poată începe resboiu cu Radul domnul Valahiei" (Albineț, 1845, pp. 92-93). Apoi, în finalul Precuvântării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pământene până în zilele lui Xenopol. În pofida însemnatelor progrese pe care le înregistrează istoriografia românească în faza ei critică, așa cum a practicat-o A.D. Xenopol, reminiscențe ale latinismului ficționalist continuă să poate fi ușor reperate în schema utilizată de marele istoric ieșean. Istoria poporului român este, în continuare, reflectată prin prisma paradigmei primordialiste. Chiar dacă fixează debutul istoriei poporului român cu două secole și jumătate mai recent decât o face Laurian (513 î.Hr. în loc de 753), pierderea în vechime este cu totul neglijabilă, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că suntem un popor de viță romană. Această idee, [...] este temelia întregeĭ noastre viețĭ, rațiunea pentru care nu primim contopirea cu neamurile care ne înconjură. [...] Am fost și am ramas Romani" (Xenopol, 1890, p. 5). Într-un alt manual, istoricul ieșean insista asupra apartenenței poporului român la "rasa latină" (Xenopol, 1897, p. 9). Prin Xenopol, memoria națională se angajează în procesul de tranziție de la paradigma puristă a luminismului Școlii Ardelene către paradigma sintetică a postpașoptismului romantic. În chestiunea cardinală a originii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]